1,455 matches
-
E sfârșitul lumii (notă comună a Academiilor Franceză și Regală Spaniolă). Conform concepției lui Borges, fiecare scriitor Își creează propriii săi precursori. * A se citi: Să ne trepanăm, deci*... (nota autorului). * Sugerăm lecțiunea să ne preparăm (nota corectorului). Romanos, nu Romano. Vezi Mesonero Romanos, Ramón. * A se citi: H. Sienkiewicz (nota corectorului). Echivalență propusă de George Coșbuc. Numele științific al acestei plante este chiar Boldus Boldus. Aeroportul orașului Buenos Aires. Prescurtare pentru „părintele“. Bazinul fluviului cunoscut sub numele de Río de la Plata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
uniforme de camuflaj, În stația de metrou de la Universitate sînt foarte mulți copaci. Timp de patru, cinci secunde cît mă uit pe geam am sentimentul că trenul trece Încet printr-un orășel subteran din America de Sud a lecturilor mele. Cobor la Romană. Mă Întorc. Piața Universității este Înconjurată de polițiști În spatele cărora s-a format un baraj de camioane și autocare, puse bară la bară. Ora zece dimineața. Urc la etajul trei al unui bloc din apropiere, la un prieten neliniștit. Piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Analiza spectrului pozițiilor instituționale 3.3.2.1. Poziția Comisiei Europene: promovarea apariției europartidelor Comisia Europeană a propus o reglementare a statutului și finanțării în urma unor presiuni 211. Președinții partidelor europene i-au cerut, de comun acord, liderului Comisiei Europene, Romano Prodi, să propună această reglementare. Curtea de Conturi a decis că subsidiile grupurilor politice în favoarea europartidelor sînt ilegale. Pe de altă parte, Comisia Europeană a considerat utilă elaborarea unei reglementări, dat fiind că federațiile europene de partide urmau să joace
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
l'UPSCE, Rapport d'activités du bureau de l'UPSCE. 1979-1980, 15 februarie 1980, PS/CE/13/80, p. 4. Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, Lettre à Guy Verhofstadt, Louis Michel, Annemie Neyts et Romano Prodi, Bruxelles, 10 octombrie 2001. Les chefs d'Etat et de gouvernement de l'UE, "Traité de Nice modifiant le traité sur l'Union européenne, les traités instituant les Communautés européennes et certains actes connexes", în Journal officiel des Communautés
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
27 martie 2000, A5-0086/2000, PE-235.758. Alfred Mozer, Rapport à l'atention du Bureau des partis socialistes de la Communauté européenne sur l'institutionalisation de leur coopération, Luxemburg, martie 1973. Les présidents et secrétaires généraux des Europartis, Lettre à Romano Prodi, Bruxelles, 17 februarie 2000. PSCE, 5th Congress of Socialist Parties of the European Community, European Socialist Call, Paris, 1962. PSE, Changements statutaires. Amendements proposés aux Statuts recommandés par le Bureau, Haga, 9-10 noiembrie 1992. PSE, Statutes of the Party
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
1999. PSE, Manifeste pour les élections au Parlement européen de juin 1994. Party of European Socialists, Manifesto for the 1999 European Elections, Bruxelles. Party of European Socialists, PES Manifesto, Bruxelles, 24 aprilie 2004. Les représentants des cinq Europartis, Lettre à Romano Prodi, Michaele Schreyer et Michel Barnier, Bruxelles, 13 iunie. Secrétaires généraux des groupes politiques au Parlement européen, Statuts Parti Européen, Bruxelles, 15 februarie 2001. Rudolf Scharping, Rapport d'activité du PSE, 1996-1997, Malmö, iunie 1997. Costas Simitis, Prime Minister of
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
1996; Jo Leinen și Giorgios Dimitrakopoulos, Rapport sur les propositions du Parlement européen pour la Conférence Intergouvernamentale (14094/1999-C5-0341/1999 1999/0825 CNS), 27 martie 2000, A5-0086/2000, Pe-235.758. 205 Președinții și secretarii generali ai europartidelor, Lettre à Romano Prodi, Bruxelles, 17 februarie 2000. Vezi și documentul privind reprezentanții celor cinci europartide, Lettre à Romano Prodi, Michaele Schreyer et Michel Barnier, Bruxelles, 13 iunie. 206 Convorbire cu Ton Beumer secretar general al PSE, Bruxelles, 7 martie 2002. 207 Comisia
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Intergouvernamentale (14094/1999-C5-0341/1999 1999/0825 CNS), 27 martie 2000, A5-0086/2000, Pe-235.758. 205 Președinții și secretarii generali ai europartidelor, Lettre à Romano Prodi, Bruxelles, 17 februarie 2000. Vezi și documentul privind reprezentanții celor cinci europartide, Lettre à Romano Prodi, Michaele Schreyer et Michel Barnier, Bruxelles, 13 iunie. 206 Convorbire cu Ton Beumer secretar general al PSE, Bruxelles, 7 martie 2002. 207 Comisia Europeană, Communication de la Commission. Contribution complémentaire de la Commission à la Conférence intergouvernamentale sur les réformes institutionnelles
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, Lettre à Guy Verhofstadt, Louis Michel, Annemie Neyts et Romano Prodi, Bruxelles, 10 octombrie 2001. Această solicitare a intrat în dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 234 Interviuri cu Guy Korthoudt, secretar general adjunct al PPE, Bruxelles, 11
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Despre cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici" și "Principii", nu avem decît să ne bucurăm căci iată, publicul românesc va avea ocazia să cunoască două lucrări reprezentative ale lui Antonio Rosmini. Despre prima lucrare găsim o recenzie publicată în "Osservatore romano" de Alfredo Marranzini, S.I. din care cităm: Această operă, cauză pentru autor de polemici și condamnări, ne descoperă un Rosmini profund credincios și legat de Biserică, declarîndu-se "fiu devotat" al acesteia chiar și atunci cînd este chemat să pună în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
p. 2, (Cuvînt înainte de Gheorghe Lencan Stoica). 5 Umberto Muratore, Conoscere Rosmini, Edizioni Rosminane Stresa, 1999, p. 51. 6 A. Rosmini, Introducere în filosofie, Prefață, op. cit., p. 8. 7 A. Rosmini, Nuovo Saggio sull'origine delle idee, vol.II, Anonima Romana Editoriale, 1934, p. 6. 8 A. Rosmini, Introducere, p. 65. 9 A. Rosmini, op. cit., p. 9. 10 Vito G. Galati, Conoscenza e amore in Atnonio Rosmini, în "Cultura e azione", nr. 10, dicembre 1956, p. 2. 11 A. Rosmini, Introducere
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
riforma religiosa ed ecclesiastica nei rappresentanti della Destra storica fedeli all`ideale separatista, de F. Traniello, pasajul referitor la Centenarul unității, Torino, 1961, pp. 57-63. Dar și reprezentanți ai Stîngii amintesc învățătura rosminiană, ex.: P.S. Mancini, Discorsi parlamentari sulla questione romana (1861-1870), Firenze, 1871, p. 98 (G. D`Amelio, Stato e Chiesa in Italia. La legislazione ecclesiastica fino al 1867, Milano, 1961, p. 313). Fundamentale asupra rosminianismului lui R. Bonghi, sînt paginile lui W. Maturi, Introduzione a R. Bonghi, Stato e
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
parvae res non crescunt, sed etiam amgnae res miserabiliter dilabuntur. 243 A se vedea scrisorile LXVII, LXVIII și CXXVI ale acestui mare Episcop. În scrisoarea CII, el spune de-a dreptul că non licet regibus, sicut sanxit octava Synodus, quam romana Ecclesia commendat et veneratur, electionibus episcoporum se immiscere. 244 ...ut regni tui Episcopis et Abbatibus libere praeter vilentiam et simoniam elctis investituram virgae et annuli conferas, spune privilegiul dinainte al lui William din Malmesbury, Lib. V, de Gestis Regum Anglorum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
urmă a căpătat de la suveranul Pontif Zaharia privilegiul ad personam de a numi Episcopii. Abatele Lupo din Ferrara i-a scris: Pipinus a quo per maximum Carolum et religiosissimum Lodovicum imperatorem duxit rex noster originem, exposita necessitate hujus regni Zaccariae Romano Papae, in Synodo, cui Martyr Bonifacius interfuit, ejus accepit consensum, ut acerbitati temporis, industria sibi probatissimorum, decedentibus Episcopis, mederetur. Ep. LXXXI. 266 Au fost, așadar, două perioade în încercarea nobilimii și puterii supreme de a stăpîni alegerile: în prima perioadă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
FLORIN CIUTACU - Codul civil român adnotat, Editura „Teora“, 2000. 7. ALEXANDRU ȚICLEA, CONSTANTIN TUFAN - Dreptul muncii, Editura „Global Lex“, București, 2001. 8. ȘTEFAN BELIGRĂDEANU, IOAN TRAIAN ȘTEFĂNESCU - Dicționar de drept al muncii, Editura „Lumina Lex“, București, 1997. 9. EUGEN SAFTA ROMANO - Dreptul de proprietate privată și publică în România, Editura „Vantrop“, Focșani, 1997. 10. GHEORGHE DIACONESCU - Infracțiuni în legi speciale și legi extrapenale, Editura „All“, București, 1995. 11. VASILE COCRIȘ, VASILE IȘAN - Economia afacerilor, Editura „Graphix“, Iași, 1995. 12. COSTACHE RUSU
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
Aeriene Române preiau comanda Aeroportului Internațional Kabul. DUMINICĂ l Vizita în Egipt a președintelui grec, Karolos Papoulias. LUNI l Confederația Sindicatelor sud-coreene organizează demonstrații pentru blocarea negocierilor cu S.U.A. (Seul) l Dezbatere televizată între premierul Silvio Berlusconi și liderul opoziției, Romano Prodi (Roma). MARȚI l Reuniunea miniștrilor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (Paris) l Parlamentarii din Polonia votează moțiunea de autodizolvare a legislativului polonez. MIERCURI l Are loc dezbaterea televizată între premierul Ferenc Gyurcsany și liderul conservator Viktor Orban (Budapesta
Agenda2006-13-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284906_a_286235]
-
10% reducere). Alte detalii se pot solicita la sediul din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 33 al CRAFT. sau la tel./fax 0256-219 171, 0720-444 102, e-mail: anamaria. cocean@cciat. ro. Înscrieri on-line se fac la http: //www. cciat. ro/romana/cfpp/fb ae. htm. D. BAISKI Locuri de muncă în Germania Prelungirea preselecției până în luna mai Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă din cadrul M.M.S.S.F. ne-a informat că prelungește până în 12 mai 2006 preselectarea solicitanților de locuri de muncă în
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
știu însă că jidanii moderni de ex., chiar de-o sută de ani să fie în țară, nu sânt în stare să pronunțe românește. 3. Nu știm cum e istoric constatat că coloniștii ar fi fost semiți. Ex toto orbe Romano a lui Entropius (singurul loc ce vorbește despre colonizare) nu poate fi interpretat prin Siria Asia Mică ș. a. 4. Dacă coloniștii ar fi fost străini, ei n-ar fi putut vorbi decât limba latină clasică. În limba română se găsesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a-l fi răstignit. A spune creștinilor de azi "Mîntuirea vine de la evrei" e o mai mare nebunie decât daca un protestant ar zice altui protestant "Mîntuirea vine de la Roma" pentru că Luther a plecat din punctul de vedere al bisericei romane și pentru că protestantismul datorește mare parte a culturii sale bisericei celei vechi. Fiece putere intelectuală tânără care învinge pe una mai veche e fiica adversarei ei. Mărimea doctrinei creștine consistă tocmai într-asta, că, răsărită dintr-un popor semitic, au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bere, și-mi făcea plăcere s-o văd și s-o apăs în cotloanele minții, unde viața mi-era organizată pentru următoarele trei cincinale. Desigur, zâmbeam alături de Cătălin, când înfigea liric șurubelnița în fundul câte unei domnișoare la „Perla“ sau la Romană; îl ajutam și pe Mihnea să iasă noaptea prin geamul din pod la fotbalul pe zăpadă de la „Antipa“, înainte de examenul la algebră; beam cot la cot verile pe bordură cu Cezar și Andrei, până când începeam să plângem de nervi, praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca și colecția de plută a maică-mii: venea dopul ELASTOMER-TERMOPLASTIC, care le înlocuia pe toate. Dacă vroiai să-ți repari un ceas, puteai deja să-l arunci. Așa ți se și recomanda, să cumperi altul. Ultimele dughene fuseseră la Romană, în stația lui 133 și pe Mendeleev, colț cu Enescu. Acolo, un bătrânel nervos învârtea vreo treizeci de tipuri de pensete și șurubelnițe. Lucra în aceeași prăvălie de pe vremea grevelor de la Grivița, îi trecuseră prin mână deșteptătorul lui Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Știam aproape întotdeauna motivul. Nu insistam, găseam mult mai simplu și mai avantajos să mimez înțelegerea, însoțind-o cu o tăcere matură și respectuoasă. Uneori, tăcerea putea dura și două zile. A treia zi, o invitam în oraș. Opream în Romană la „Turabo“ (dosind Opelul pe-o stradă lăturalnică) și comandam amândoi cafea în patru culori, sărutându-ne cu spuma alb-cafenie de lapte. Când ajungea pe la mijlocul straturilor italienești, Maria pleca să se rujeze sau să-și îndrepte sprâncenele. Venea înapoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
peste tot, iar ălelalte, care circulaseră ani de zile, dispăruseră ca prin farmec. Posesorii vânduseră tot (firesc: între timp crescuseră și nu mai citeau benzi desenate), iar tarabagii blocaseră piața, cumpărând exemplarele ajunse în depozite sau anticariate. Dacă întrebai la Romană sau la Universitate, ți se zicea să mai încerci: asta era varianta politicoasă pentru nu. Puteai să încerci și-un an-doi; degeaba. Raționamentul părea simplu și eficient: numărul de exemplare prezente pe piață era finit, revistele intraseră în țară doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
față de linia paradigmatică a Școlii din care făcea neîndoielnic parte, Ioan Budai-Deleanu, în tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia, căsătorindu-se cu muerile dache, dintru această mestecare, feliu nou de oameni se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]