1,087 matches
-
26,50%), 191 evrei (6,76%), 86 polonezi (3,04%), 12 ruși, 3 ruteni, 3 cehoslovaci, 1 ungur, 1 sârbo-croato-sloven, 1 armean și 1 de altă naționalitate. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.714 ortodocși (60,73%), 856 romano-catolici (30,33%), 191 mozaici (6,76%), 22 evanghelici (luterani), 16 baptiști, 8 greco-catolici, 2 armeno-gregorieni, 10 de alte religii și secte și 3 fără religie (liber-cugetători). Etnicii germani au fost mutați în anul 1940 în zone ocupate de Germania Nazistă
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. La recensământul din 2002, din cei 4.456 locuitori ai orașului Solca, 4.029 s-au declarat de religie ortodoxă (90,41%), 189 penticostali (4,24%), 136 adventiști (3,05%), 69 romano-catolici (1,54%), 21 creștini după Evanghelie, 9 creștini de rit vechi și 3 greco-catolici. Populația orașului Solca s-a redus mai mult prin desprinderea în anul 2007 a satului aparținător Poieni-Solca, care a devenit comună separată. Începând din 1 octombrie
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
maghiară universală, făcând parte din anumite biserici mari presbiteriene americane. Toate dintre aceste biserici sunt membrii Uniunii Mondiale a Bisericilor Reformate. Numărul bisericilor romano-catolice în care limba liturgiei este maghiara este puțin mai redus decât celor reformate, din cauza faptului că romano-catolicii maghiari aparțin - fără orice autonomie internă - la diferite dieceze și arhidieceze americane (în care, bineînțeles, vorbitorii de limbă engleză sunt în majoritate), iar din cauza lipsei generale de preoți în biserica catolică, adeseori rămân temporer fără preot. În anumite cazuri când
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
și lemn. Frescele bisericii, realizate în anul 1907 în stil clasic, urmează păstrând proporțiile, schițele și cromatica picturii din Catedrala Greco-Catolică "Sf. Nicolae" din Oradea. Pe locul actualei biserici s-a aflat în evul mediu o biserică de rit latin (romano-catolică) închinată Sfântului Egidiu, existând câteva referințe despre parohii acesteia: în 1335 - Ioan și Nicolae; în 1422 - Ștefan, Crăciun; în 1460 - Andrei. Mai târziu, Parohia a contribuit cu 3 florini aur pentru cheltuielile Conciliului de la Trento (1545-1563). Între anii 1569 și
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
de 21 februarie, Nr. 3230/1792), biserica iezuiților a devenit biserică seminarială, lăcaș folosit atât de seminariști, cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16 martie 1847 biserica seminarială s-a surpat. Din generozitatea episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au finalizat în anul 1858, lăcașul fiind închinat Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe. În 1907 s-a introdus în biserică curentul electric, ocazie cu care biserica a fost renovată și
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
libertatea confesională în 1824, religia romano-catolică rămânând cea oficială. Guvernul Imperial plătea renumerația preoților catolici și influența alegerea episcopilor. Unitățile politico-administrative municipale însoțeau ierarhia episcopatelor în "freguesias" (parohii). Au existat de asemenea obstacole în construcția bisericilor și cimitirelor aparținând Bisericii Romano-Catolice. Prima Costituție Republicană din 1891 a separat religia de stat, făcând toate religiile din stat egale în Codul Legii, Biserica Romano-Catolică rămânând foarte influentă cu toate astea până în anii 1970. Un exemplu în acest sens: datorită puternicei opoziții a Bisericii
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de croați (%) și germani (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Csávoly () [Corola-website/Science/319869_a_321198]
-
din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de croați (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bátya () [Corola-website/Science/319868_a_321197]
-
populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Felsőlajos () [Corola-website/Science/319871_a_321200]
-
populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kunszállás () [Corola-website/Science/319879_a_321208]
-
recensământului din 2011, satul Pilismarót avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pilismarót, Komárom-Esztergom () [Corola-website/Science/319904_a_321233]
-
din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), reformați (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Halimba () [Corola-website/Science/319902_a_321231]
-
a fost japoneză, majoritatea din Okinawa. Tradițional, japonezo-argentinienii erau cunoscuți că crescători de flori. Generațiile ulterioare s-au extins în toate domeniile economiei. Începând cu 1970 a existat un influx important de imigranți din Chină și Korea. Cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici, studii recente arată că aproximativ 20% sunt practicanți. În Buenos Aires își are sediul și arhiepiscopul mitropolit al Argentinei, între 1998-2013 Jorge Bergoglio, actualul papă Francisc. Acesta a deținut, tot începând cu 1998, si jurisdicția episcopala asupra credincioșilor de riț bizantin
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
Gioseni ("Gyoszény") și Valea Mare ("Nagypatak"). Se mai găsesc localități mai mici, unde doar bătrânii cunosc limba maghiară. În cele șase sate sus-menționate 9.520 persoane au mai vorbit limba maghiară în 1992, dintr-un număr total de 12.979 romano-catolici. Dialectul acestor ceangăi este aproape identic cu cel al ceangăilor de Nord, cu diferența că se simte influența ceangăilor vorbitori de dialectul ceangău-secuiesc. Cea mai mare parte a ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș ("Tatros, Tatáros"). În timpul cercetărilor sale (între 1992 și 1996) etnograful Vilmos Tánczos a găsit în 72 sate 44.565 persoane care au mai vorbit ungurește dintr-un număr total de 69.470 romano-catolici. Între comunitățile cercetate a găsit 8 sate în care toată populația romano-catolică știe ungurește (și vorbește această limbă și acasă) și încă 17 sate unde mulți copii știu și limba maghiară. Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
pentru introducerea limbii maghiare (ca subiect facultativ) în educație și pentru slujbă maghiară în biserici. Cea mai numeroasă comunitate al ceangăilor secuiești trăiește la Luizi-Călugăra ("Lujzakalagor"), unde în 1992 s-au găsit 4.700 vorbitori de limba maghiară (90% dintre romano-catolici, respectiv 89% din populația totală). Cea mai puternică comunitate însă este considerat cea din Pustiana ("Pusztina"), unde există și o casă comunitară ("casa maghiară") și unul dintre cele două sedii al Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM). Aici funcționează și
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
precisă estimare minimă este cea din 1996 al etnografului Dr. Vilmos Tánczos, care în timpul cercetărilor sale (între 1992 și 1996) în 110 localități moldovene a găsit 62.265 vorbitori de limba maghiară dintr-un număr total de 103.543 de romano-catolici. Menționând că poate să mai existe câteva sute de vorbitori a limbii maghiare și în alte localități, acest număr minim estimat este cel mai acceptat în literatura de specialitate. Tánczos a repetat cercetarea sa între 2008-2010 și a dovedit existența
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
ceangăiască (respectiv maghiară), însă trebuie să menționăm, că există între ei o minoritate relativ largă de altă origine: Dr. Vilmos Tánczos citează surse istorice conform cărora numărul maghiarilor ar fi fost 20-25.000 dintr-un număr total de 25-30.000 romano-catolici la începutul secolului al XVI-lea. Ca urmare, putem afirma că un număr de cca 5.000 de catolici erau de altă naționalitate și în aceste timpuri (români, polonezi, eventual țigani), deși naționalitatea lor exactă nu este menționată. În ceea ce privește evoluția
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
polonezi, eventual țigani), deși naționalitatea lor exactă nu este menționată. În ceea ce privește evoluția demografică a ceangăilor moldoveni, nu cunoaștem decât numărul ceangăilor neasimilați, deoarece înainte de 1977 nu exista posibilitatea de a se declara drept ceangău. Deși cunoaștem destul de bine evoluția numărului romano-catolicilor, nu avem surse despre ortodocșii de origine ceangăiască (de exemplu: căsătorii mixte), și nici despre acei ceangăi care aveau o identitate oarecum ceangăiască, deși nu și-au declarat maghiari, înainte de 1977. Numărul persoanelor declarați maghiari a fost însă bine evaluat
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în 2007 a arătat că 96,8% din cetățenii turci au o religie, în timp ce 3,2% sunt nereligioși și atei. În Turcia trăiesc aproape de persoane aparținând minorităților religioase. Țara are aproximativ de creștini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodocși greci, romano-catolici și aproximativ de evrei, în principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew, 65% dintre turci cred că religia este foarte importantă, în timp ce un sondaj din 2005 dat de Eurobarometru arată faptul că 95% dintre turci
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
recensământului din 2011, orașul Balassagyarmat avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), luterani (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Balassagyarmat () [Corola-website/Science/297722_a_299051]
-
află în comuniune cu celelalte biserici ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,7%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2002, . Ponderea comunităților religioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului este următoarea: romano-catolici (4,7 %), reformați (3,7 %), penticostali (1,5 %) și români uniți (0,9 %). Astfel, populația creștină din România reprezintă 99,3% din totalul populației țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari. De asemenea
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
acordat o atenție specială așezămintelor de acest tip după înfăptuirea României Mari. Pe lângă o susținere financiară firească s-a trecut, inclusiv pentru Oradea, la o revizuire a inventarelor rămase după război, știut fiind că între 1916 și 1918 colecția episcopului romano-catolic Ipolyi și alte obiecte de patrimoniu au fost transportate la muzeele din Budapesta și Strigoniu. În funcție de noua realitate a fost gândită dezvoltarea colecțiilor, respectiv îmbogățirea lor mai cu seamă cu piese reprezentative pentru arta populară românească, și reorganizarea muzeului, care
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
acest context statal. Oradea a fost un oraș cosmopolit, cu populație eterogenă, cu mare varietate culturală și religioasă. La sfârșitul anului 1914, Oradea avea 69.949 de locuitori. Structura confesională a populației orașului a fost dominată de trei mari confesiuni - romano-catolică, reformată (calvină), israelită. Dacă în partea sud-estică a Comitatul Bihor românii erau clar majoritari, în Oradea erau minoritari. Concepția administrației municipale privind rolul ei în dezvoltarea orașului și construirea de imobile s-a schimbat în timp. În perioada 1860-1890, dezvoltarea
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]