737 matches
-
înălțimi de până la 1500-1600 m. În România șarpele rău trăiește în silvostepă în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele de stepă, tufișurile, golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor de trai permanente și se întorc înapoi la
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Crimeei se întâlnesc în medie 1 exemplar pe 2 km lineari; în nordul Daghestanului - 3-4 șerpi pe 1 km linear, iar în sudul Armeniei - în medie 1 exemplar pe 3 km lineari. Șarpele rău în sezonul rece hibernează în galeriile rozătoarelor și alte adăposturi din pământ. Hibernarea durează aproximativ jumate de an (de la jumătatea lui septembrie - începutul lui octombrie până în martie-aprilie). Pentru hibernare uneori se adună în același loc până la zece sau mai mulți indivizi. Din adăposturile de iarnă iese la
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
caselor unde vânează porumbei. Exemplarele capturate de Ion E. Fuhn au fost colectate de pe dealurile stâncoase de lângă Greci (vârful Țuțuiatul, liziera pădurii) sau din lucernierele de la Valul lui Traian, vecine cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub pietre, fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un declin dramatic datorită
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
după hibernare prin aprilie, fiind activ până în septembrie sau octombrie în diferite părți ale arealului. Evită soarele puternic. Primăvara și toamna este activ în tot cursul zilei, iar în verile calde dimineața și seara, ascunzându-se pe la mijlocul zilei în galeriile rozătoarelor, scorburile arborilor și sub pietre. De obicei, indivizii trăiesc izolat. Se mișcă relativ lent. Se cațără și alunecă cu ușurință în arbori și tufișuri, aruncându-și partea anterioară a corpului cu 0,5 m de la o ramură la alta. În fața
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
rapid care s-au mutat din stepele din Asia de Est (în cazul în care ciumă bubonica a fost și rămâne endemica printre rozătoare mici), a reușit să mențină șirul de contaminare, fără pauză până au infectat și popoarele și rozătoarele din Europa. Moartea Neagră a ucis aproximativ o treime din populația Europei în următoarele decenii, schimbând cursul istoriei asiatice și europene. În timpul Evului Mediu, victime ale ciumii bubonice au fost folosite pentru atacuri biologice, de multe ori prin azvârlirea cu
Război biologic () [Corola-website/Science/334521_a_335850]
-
și vin roșu. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicție. Conform tradiției, nu e bine a munci de "nunta șoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă și să te lipsești restul anului de bucate pe masă. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Joia din Săptămâna Luminată mai e numită și Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce NU trebuie să faci. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101525_a_102817]
-
de la Paște și vin roșu. Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de "nunta șoarecilor" echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă. Joia din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Ce e INTERZIS să faci by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104930_a_106222]
-
efect a fost observat pentru prima dată în 1935, în cadrul unor experimente efectuate pe șoareci de laborator. Exemplarele care au fost supuse unei diete stricte, în cadrul căruia primeau o cantitate minimă de calorii, au trăit cu 40% mai mult decât rozătoarele care aveau acces nelimitat la hrană. De atunci, metoda a fost testată pe numeroase alte mamifere, efectul fiind același, indiferent de specie. Într-un studiu efectuat pe maimuțe, exemplarele care au trăit 20 de ani fiind supuse acestei diete erau
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
să nu mai poată fi blocate în mod nejustificat licitațiile pentru diverse achiziții de produse materiale sau farmaceutice. În asemenea condiții situația este incertă, iar reprezentanții DSP Vâlcea nu cunosc un termen pentru reluarea acordării laptelui praf. Ana Maria Carstea. Rozătoarele au provocat distrugeri însemnate în fermele din Sălaj. Cele mai mari probleme au fost înregistrate la depozitele de cereale, dar și la mașinile agricole, unde cablurile au fost distruse de șoareci. Fermierii îi solicită Ministerului Agriculturii sprijinul pentru găsirea unor
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
țării. Mi-au distrus cartofii, porumbul și lucrez de pomană. Două hectare și 70 de arii. Ce să facem cu ei? Ne-au distrus complet! Oficialii Direcției Agricole Sălaj au solicitat de urgență găsirea unor specialiști în domeniu pentru combaterea rozătoarelor pe scară largă. Fermierii au cerut inclusiv sprijinul Ministerului Agriculturii. Președintele Federației Naționale a Producătorilor Agricoli, Viorel Matei, a precizat recent la Radio România Actualități că invazia dăunătorilor a fost determinată de faptul că, autoritățile române au interzis deratizările, pe
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]