915 matches
-
altitudine de 4884 m (16023 ft). Cu toate acestea, cele două teritorii prezintă o faună similară, cu marsupiale, inclusiv wallabies, possums, monotreme care depun oua, anteater cu spini sau echidna . În afara liliecilor și a două duzini de tipuri indigene de rozătoare, [9] nu exista soiuri indigene de mamifere placentare. Porci împreună cu mai multe specii de șobolani și strămoșul câinelui cântăreț de Noua Guinee au fost introduse de coloniști. Prezența omului pe insulă datează de cel puțin 40 de mii ani întinzându
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
nord-vestul Mexicului. Animalele trăiesc în regiuni aride cu preciptații rare de deșert și semideșert. Șopârlele din această familie sunt mai ales noaptea active, ziua în funcție de anotimp stau ascunse sub pietre, în grote, sau ies la vânătoare. Hrana lor constă din rozătoare mici, pui sau ouă de păsări. Prada este descoperită de la distanțe relativ mari cu ajutorul simțului olfactiv care este situat în limbă sau în organul lui Jacobson din septumul nazal (vomer). Prada este omorâtă prin mușcătură, dar nu întotdeauna este folosită
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
săptămâni, puii sunt cvasi-permanent îngrijiți de femelă, care îi păzește, îi apără de frig, îi hrănește cu hrana adusă de către mascul la cuib. Când puii devin mai mari, hrana este adusă de ambii părinți. Corbul este o pasăre omnivoră, consumă rozătoare, hrană vegetală, dar și hoituri. Iarna, mai cu seamă exemplarele tinere se adună în carduri pe lângă câte-un hoit găsit în peregrinările lor haotice! Pădurile au un important rol de modelare a climatului, realizând o termoreglare prin reducerea extremelor termice
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
la 3,5 kg. Anvergură aripilor variază între 1,9 și 2,2 m. Trăiesc în păduri de stejar de pluta ("Quercus suber") și stejar de stâncă ("Quercus ilex") cu câmpuri deschise în apropiere. Alimentația este formată din: iepuri, vulpi, rozătoare, porumbei, corbi și alte păsări. Prăzile sunt mai mici decât la vulturul auriu. Spre deosebire de acvila imperiala din Eurasia și Africa orientala, specia iberica nu migrează. Fiecare pereche își apără teritoriul (cca. 2000 hectare) în tot timpul anului. Acvila imperiala iberica
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
este o 1-4 benzodiazepină, care la rozătoare are efect ușor sedativ și ataxic.Examinându-se intrecția dintre teztrazepam și receptorii periferici și centrali benzodiazepinici, s-a observat o afinitate aproape egală pentru cele 2 tipuri de receptori: Studierea in vitro a acțiunii sale, a arătat faptul că
Tetrazepam () [Corola-website/Science/305005_a_306334]
-
apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
a preveni evadarea prizonierilor de pe insulă care ar fi putut construi plute. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu listează 15 specii de plante endemice. Insula are două specii de păsări endemice și două specii de reptile endemice. O specie endemică de rozătoare cu numele "Noronhomys vespuccii" a dispărut, această specie a fost menționată de Amerigo Vespucci. Viața de deasupra și sub nivelul mării este principala atracție a insulei. Țestoase mari, delfini, albatroși si multe alte specii au fost observate frecvent. Multe controverse
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
Datorită pășunatului intensiv și exploatării neraționale a pădurilor, cresc în regiune tufișuri de Macchia, Korkeihe, ca și cedri Alepo, pini, măslini sălbatici.Datorită climei diferite după altitudine aici întâlnim o faună variată, ca: mistreți, gazele, leoparzi, gheparzi, iepuri de deșert, rozătoare, șerpi și alte reptile mici, insecte. Toate orașele mari din Algeria se află în nordul țării în zona Atlas, în sud fiind deșertul Sahara. Populația cea mai densă se află pe țărmul Mării Mediterane.Unele oraș ca de exemplu Marakesh
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două decenii numărul viețuitoarelor a scăzut considerabil ca urmare a vânătorii ilegale și a perturbării sau distrugerii arealului acestora, după ce, în prealabil, grație protecției acordate de către ocoalele silvice și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de 31.7 °C iar minimul este de 22 °C. Parcul protejează o fauna impresionantă, cu multe specii asociate cu sistemele de râuri cu apă neagră. Există o mare diversitate, cu 120 de specii de mamifere, inclusiv 20 specii de rozătoare și marsupiale, 470 de specii de păsări (aproximativ două treimi din numărul păsărilor înregistrate în bazinul amazonian central) , 15 specii de reptile și 320 de specii de pești, aproximativ două treimi din cele înregistrate în Rio Negro. Zona nu este
Parcul Național Jaú () [Corola-website/Science/314649_a_315978]
-
familia Muridae, subfamilia inae. Cele mai răspândit este genul Meriones, cu speciile: "Meriones unguiculatus" (Gerbilul mongolian) și "Meriones libycus" (Gerbilul egiptean). Denumirea de "Meriones unguiculatus" provine din limba latină și este tradus prin "luptător cu gheare mici". Acesta este un rozător mic ce își are originea în zonele deșertice și câmpurile aride din Mongolia, Nord-Estul Chinei, Sudul Siberiei și zonele uscate din peninsula Manciuria și Africa de Nord. Gerbilul mongol este răspândit în laboratoarele de cercetare, aceasta fiind singura specie dintre rozătoarele de
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
interiorul încăperilor și a cuștilor va fi bine ventilat. Cea mai bună ventilație se realizează cu ajutorul instalațiilor de climatizare fixate pe capacul cuștilor. Drept așternut se vor utiliza paiele, fânul moale, talașul, rumegușul presat sau hârtia de calitate. Gerbilii sunt rozătoare deosebit de active, jucăușe și în permanentă mișcare, aspect care impune ca în interiorul cuștilor să se amplaseze diferite obiecte ca roți, tuburi sau cutii sub forma unui labirint. Roțile vor fi pline, din scândură de esență tare, fără spițe în care
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
a acordat titlul în Nova Scotia în 1621, a fost primul care a inclus castorul pe un blazon. Blazonul Companiei Hudson's Bay constă din patru castori separați de o cruce roșie a Sf. Gheorghe, ce reflectă importanța acestui harnic rozător pentru companie. S-a creat chiar și o monedă de valoare egală cu valoare unei blăni de castor. De asemenea, în 1678, Louis de Buade, Guvernatorul Noii Franțe la vremea respectivă, a sugerat castorul ca emblemă pentru colonie și a
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
în care o "lege care să ofere recunoaștere pentru castor (castor canadensis) ca simbol al suveranității Canadei" a primit aprobare regală la data de 24 martie 1975. Astăzi, mulțumită mișcării de conservare și căciulilor de mătase, castorul - cel mai mare rozător din Canada - trăiește bine, sănătos pe întreg teritoriul țării. Copacii au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea istorică a Canadei și continuă să aibă o importanță comercială, estetică și de mediu pentru toți canadienii. Arțarii contribuie cu produse valoroase din
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
multe tufișuri și o vegetație relativ bogată, de regulă în preajma ochiurilor de apă. Ei evită regiunile aride, podișurile uscate și pădurile tropicale. Servalii sunt niște animale semi-nocturne, fiind activi mai ales între orele 4-5 dimineața și 10-11 seara. Consumă diferite rozătoare, iepuri și antilope mici, dar și flamingo, găinușe angoleze și alte păsări. În urmărirea rozătoarelor și reptilelor, servalul își folosește auzul bine dezvoltat, iar picioarele lungi permit deplasarea rapidă prin iarba savanei. În ciuda faptului că picioarele le sunt lungi și
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
îndelungat după pradă. Tactica sa de atac se aseamănă cu cea a unei alte feline — caracalul. El se ascunde în iarbă în timpul pândei, iar pentru a doborî păsări, efectuează salturi de până la 3 m înălțime. Pentru a face rost de rozătoare, le sapă văgăunile sau se cațără în copaci după aceștia. La necesitate, se aruncă și în apă. Servalii sunt niște vânători foarte eficace: în medie 59 % din atacurile lor se soldează cu succes. Servalii duc un mod de viață solitar
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
Johannes Andreas Grib Fibiger (1867 - 1928) a fost medic și patolog danez. A descoperit un microorganism, numit "Spiroptera carcinoma", despre care a susținut că este agentul cauzator al cancerului (în studii efectuate pe rozătoare), descoperire pentru care, în 1926, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. a studiat Medicina la Berlin, avându-i ca profesori pe Robert Koch și Emil Adolf von Behring. În 1890 obține doctoratul și își continuă studiile
Johannes Fibiger () [Corola-website/Science/313310_a_314639]
-
în 1895 devine profesor în cadrul acestei prestigioase universități. Studiind tuberculoza la șobolanii de laborator, Fibiger a remarcat, la unii din exemplare, prezența unor tumori. Mai mult, aceste tumori erau asociate existenței unor nematode, viermi prezenți în gândacii consumați de aceste rozătoare. Fibiger ajunge la concluzia că aceste nematode erau cauza cancerului. În realitate, tumorile se datorau în primul rând carenței de vitamina A. Paraziții nu au cauzat decât iritarea țesuturilor, care conducea la apariția tumorilor. Deși legătura dintre paraziți și cancer
Johannes Fibiger () [Corola-website/Science/313310_a_314639]
-
Este extrem de inteligentă și învață repede. Este de asemenea o detectivă foarte bună. Ronald, pe scurt Ron, este cel mai bun prieten a lui Kim, cu care se cunoaște de la grădiniță. Face parte din echipa lui Kim. Ron are un rozător pe nume Rufus, la care ține foarte mult și îl ia cu el peste tot. Provine dintr-o familie de evrei. Este singurul personaj căruia i s-a menționat în serial religia. În sezonul 4, părinții săi au adoptat o
Lista personajelor din Kim Possible () [Corola-website/Science/313442_a_314771]
-
dar a demisionat din această funcție. Rufus este cârtița lui Ron. Este considerat un membru al Echipei Possible. La început, Kim l-a dezgustat pe Rufus, dar mai târziu l-a plăcut. Rufus vorbește foarte puțin, deobicei scoate sunete de rozător.Îi ajută în misiuni pe Kim și Ron. Wade este un geniu de 12 ani. El se ocupă de websiteul lui Kim, Kimpossible.com. Acesta îi dă lui Kim misiunile prin "Kimonicator", gadgeturile create de el, aranjează transportul echipei și
Lista personajelor din Kim Possible () [Corola-website/Science/313442_a_314771]
-
abandonate. O rampă de gunoi realizată și exploatată corect este o metodă relativ ieftină și care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deșeurilor. Vechile rampe, necorespunzătoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi împrăștierea de gunoaie, atragerea dăunătorilor (insecte, rozătoare) și poluarea aerului, a apelor și a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme și prin degajarea unor gaze rezultate în urma fermentării, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care produc efect de seră și contribuie la încălzirea globală
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]