1,724 matches
-
la Nicolina. Era chiar în anul în care desenase porumbelul păcii și se știa că luase bani grași pe el. De la ruși? am îndrăznit să-l întreb la cîțiva pași de gară,după ce-și aburcase-n spinare șevaletul și rucsacul, chiar de la ruși? Da, a spus ritos Picasso, chiar de la ruși, în copeici, dom'le. Aha! am înțeles eu și eram aproape mîndru că, dintre pictorii ieșeni, eram primul care știa, acum, chiar din gura diavolului secolului, că fusese plătit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe jos, o viață am bătut Europa pe jos, uite, cu mocasinii ăștia, și mi-a arătat cu degetul lui genial mocasinii pe care strălucea stins marca Lord. Bine, a spus Picasso și și-a schimbat șevaletul pe umărul drept, rucsacul pe stîngul. În dreptul Băii Turcești, m-a oprit: Ține-te puțin de șevaletul meu, a zis. În momentul în care i-am atins șevaletul, șevaletul lui Pablo, oho! perioada albastră, perioada roz, oho! deci, cum i-am atins șevaletul, n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-o amîndoi cu respect: era teribil de șic și mirosea tare a verni. Pe scări, hăp, hăp, sus, în turn, lîngă marele clopot pe care scria, doamne iartă-mă!, sex and violence. Aici, Picasso și-a dat jos șevaletul și rucsacul, și-a deschis trusa de culori, dar n-a început să picteze, s-a așezat pe trepiedul lui minuscul, s-a scotocit în buzunare. L-am întrebat cu jenă: Ce căutați? iar el mi-a răspuns cu zicerea lui celebră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
duc să dau un pîrț pirineic deasupra ostașului sovietic eliberator și vin. A venit. La Observator, nu era nimeni. A planat de două ori peste turn, ca salut, a aterizat, și-a strîns deltaplanul și și l-a băgat în rucsac, și-a dat jos din spinare șevaletul și a intrat prin semiluna calotei. Din trei salturi, eram deja lîngă el. Totul mirosea a eucalipt. Telescopul mirosea și el a eucalipt. În semn de bun găsit, îmi dădu voie să-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eventuale accidentări, fenomene meteo neprevăzute, acordare ajutor altor practicanți de jogging aflați în situații delicate etc.); alegerea traseului se va face în funcție de nivelul de cunoaștere al zonei în care se află traseul (practicantul de jogging va trebui să dețină un rucsac mic în care să pună o hartă, un telefon mobil, un recipient cu apă); alegerea traseului se va face în funcție de anotimp, ora din zi și condițiile meteo (știind fiind faptul că la anumite ore, mai ales în apropierea apelor, ceața
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practice decât telefoanele, în timpul alergării); echipament suplimentar reflectorizant (vestă sau banderolă; pot fi ușor de transportat și extrem de utile atunci când se pleacă pe lumină și se întoarce pe luminozitate scăzută); Opțional, tot ca echipament auxiliar, se poate apela la un rucsac mai mic, în care să fie introduse: un prosop, un tricou de schimb, o bluză mai groasă de trening sau o bluză impermeabilă, pentru condiții meteo schimbătoare. Unii pasionați de jogging dețin ca echipament auxiliar pulsmetru portabil, pentru evaluarea permanentă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
turism ce respectă principiile turismului durabil. Weaver (2006) consideră că turismul durabil a îmbrăcat numeroase forme de-a lungul timpului: agroturismul (farm based tourism), cea mai veche formă de turism durabil; turismul pentru voluntariat; turismul rural (guesthouse tourism); turismul cu rucsacul (backpacking), practicat în general de tineri; turismul alternativ urban; turismul educativ. În cele ce urmează ne-am oprit atenția asupra a patru forme de turism: ecoturismul - cu accentul pe protecția mediului Și resurselor naturale, turismul pentru voluntariat Și turismul pentru
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mai târziu, am părăsit apartamentul acela. Proprietarul venise în ajun și căzusem la învoială: îi lăsasem toate mobilele și obiectele vechi pe care le adunasem de câteva luni... Am dormit puțin. La ora patru, eram deja treaz. Mi-am pregătit rucsacul, gândindu-mă să plec chiar în ziua aceea în peregrinările mele obișnuite. Înainte de a porni, am aruncat o ultimă privire în camera Charlottei. În lumina cenușie a dimineții, liniștea ei nu-mi mai amintea de un muzeu. Nu, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o clipă, apoi am înșfăcat un volum vechi, pus pe pervazul ferestrei, și am ieșit. Străzile erau pustii, aburite de somn. Perspectivele lor păreau să se contureze pe măsură ce înaintam spre ele. Mă gândeam la Însemnările pe care le duceam în rucsac. În seara aceea sau a doua zi, îmi spuneam eu, voi adăuga noul fragment, care îmi venise în minte noaptea. Eram la Saranza, în ultima mea vară la bunica... În ziua aceea, în loc să o luăm pe cărarea care ne ducea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
spectaculos! E subțire, bronzată și e Îmbrăcată În bermude care-i dezvăluie picioarele lungi, cu mușchii lucrați. Părul scurt i s-a decolorat de la soare, iar tricoul verde, fără mîneci, Îi pune În evidență ochii căprui. — Bună! zice, lăsîndu-și jos rucsacul. Bună, tanti Jane. Becky, ce faci? — Foarte bine! exclam, holbîndu-mă la ea siderată. Arăți nemaipomenit! Ești așa bronzată! — A. Jess se privește fără pic de interes, apoi caută ceva În rucsac. — Am adus niște biscuiți de porumb. SÎnt făcuți de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pune În evidență ochii căprui. — Bună! zice, lăsîndu-și jos rucsacul. Bună, tanti Jane. Becky, ce faci? — Foarte bine! exclam, holbîndu-mă la ea siderată. Arăți nemaipomenit! Ești așa bronzată! — A. Jess se privește fără pic de interes, apoi caută ceva În rucsac. — Am adus niște biscuiți de porumb. SÎnt făcuți de o cooperativă din nordul Guatemalei. Îi Întinde mamei o cutie din carton grosolan, pe care mama o Întoarce pe toate fețele, perplexă. — Ce drăguț, draga mea, spune Într-un final, și-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
copii și crede că e superioară tuturor celorlalți. Nici acum nu Înțeleg ce-i place lui Suze la ea. De fapt, ăsta e singurul subiect asupra căruia nu ne Înțelegem deloc. Am ceva și pentru tine, Becky. Jess caută În rucsac și scoate un maldăr de cîrpe jegoase. Janice se trage Înapoi, cu un strigăt de mirare. — Ce-s astea, draga mea? — Becky și cu mine o să le facem fașe pentru șters copilul, spune Jess. — Să faceți fașe pentru copil? Mama
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Pe bune acum! Că doar nu-i pot spune „Nu, nu e ok, pleacă.“ — Sigur că da! O Îmbrățișez și eu Încă o dată, cu căldură. — Mă bucur mult să te văd. Intră! — Am adus un cadou pentru copil. Caută În rucsac și scoate un costumaș cafeniu inscripționat În partea din față cu EU N-O SĂ POLUEZ LUMEA, cu litere bej. — Ăă... super! zic, răsucindu-l Între degete. Mersi! — E făcut din cînepă naturală, spune Jess. Mai e valabilă ideea ta, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
avem niște biscuiți sărați Ritz, uitați pe-aici... — A, am cumpărat eu niște floricele, zice Jess, un pic cam trandafirie la față. Cu gust de caramel. — Ce-ai făcut? Mă uit la ea de parcă n-am auzit bine. — SÎnt În rucsacul meu. Jess a adus floricele cu aromă de caramel? Dar... nu sînt organice. Sau hrănitoare. Și nici făcute din cartofi crescuți la o fermă ecologică. Mă uit uluită cum scoate pachetul din rucsac. Odată cu el scoate și un DVD cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de parcă n-am auzit bine. — SÎnt În rucsacul meu. Jess a adus floricele cu aromă de caramel? Dar... nu sînt organice. Sau hrănitoare. Și nici făcute din cartofi crescuți la o fermă ecologică. Mă uit uluită cum scoate pachetul din rucsac. Odată cu el scoate și un DVD cu celofan lucios, pe care Îl Îndeasă grăbită Înapoi, și se Înroșește și mai tare la față. Ia stai așa. — Ce-i asta? Îl Înșfac repede. Nouă luni? Jess, ăsta nu e genul tău
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
uite la ea, vine cu floricele și un film cu Hugh Grant. Și-mi povestește despre prietenul ei. Așa cum mi-am imaginat că trebuie să fie cînd ai o soră. — Dar trebuie să pleci. Jess bagă DVD-ul Înapoi În rucsac. — De fapt, chiar În clipa asta ar trebui să ieși pe ușă... Mă cuprinde un val de afecțiune pentru ea - și, deodată, nu mai vreau să plec nicăieri. De ce să-mi petrec seara În nu știu ce bar ticsit de lume, vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spune. Păi... sînt sigur că ne putem Întoarce pe urmă s-o luăm. — Urc eu repede s-o aduc, zice Martha săritoare. În ce parte a mesei de toaletă e? — Nu! Adică... Îhm... de fapt, uite-o! arăt spre un rucsac Mulberry pe care l-am zărit cu două clipe În urmă În dulapul din hol. Am uitat, l-am pus acolo ca să fie la Îndemînă. — Aha. Luke Îl trage jos din dulap cu oarecare efort și din el cade o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
avut o lungă conversație În timp ce jucau „Ghicește ce mănîncă bebe“, finalizată cu o ofertă din partea lui Suze de a o angaja pe Kelly să aibă grijă de copii, contra masă și casă după liceu, cînd pleacă să vadă lumea, cu rucsacul În spate. Însă chestia cu adevărat uimitoare e că Jess și Danny s-au Înțeles de minune! Danny a Început să-i spună de nu știu ce nouă colecție de-a lui la care vrea să folosească bucăți de pietre - și acum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
i l-a prins și i-l strînge În mînuța minusculă. — Ia zi, fetișoară dragă, zice, cum să-ți spunem noi ție? — Nu ne-am hotărît Încă, zic. E foarte greu! — V-am adus o carte! spune mama, scotocind prin rucsac. Ce ziceți de „Grisabela“? — Grisabela? o Îngînă tata. — E un nume superb! spune mama apărîndu-se, și scoate 1000 de nume de fată și-o pune pe pat. Neobișnuit. — Și toți copiii o să-i spună Grizzle! răspunde tata. — Nu neapărat! Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu încerce să ia ceva. Fie că băga sub haină, fie sub cămașă, toți încercau să ia ceva. Fie o bucată de carne, fie un bidon de lapte, fiecare încerca să ducă ceva acasă”. Unul dintre salariați iese o dată cu un rucsac vizibil plin, fără să disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur, o glumă, dar care sintetiza o filosofie de viață: suntem datori să recuperăm ceea ce statul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și ai degetelor, întărindu-i, și îți dă forța de care ai nevoie ca să câștigi. Stimularea reflexă ne ajută să lovim cu mai multă putere”. Câțiva tineri își iau acum dispozitivele Magic Reflexer oriunde s-ar duce. Îl pun în rucsac, în geantă sau în servietă, ca să-l poată folosi când au nevoie de el, pentru a stimula circulația, a-și calma durerile sau a-și întări mușchii și articulațiile. Ei consideră că e grozav să le folosească împreună cu prietenii. Magic
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mei se bucurau să ne știe în excursie. Sâmbăta făceam drumeții, ai mei îmi dădeau voie să merg, nu îmi interziceau lucrurile astea. Uite, astăzi sunt alte condiții. Astăzi nu mi-aș lăsa băiatul să meargă o zi întreagă cu rucsacul în spate cu prietenii lui. Noi eram organizați, aveam un ghid care ne trimitea să culegem fructe sălbatice, aveam zi de făcut trasee, zi de construit corturi - eram într-adevăr independenți. Deși eram fata casei, am fost foarte independentă. Mereu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe care le târâserăm după noi într-o aventură sinucigașă... Dădeai impresia că mă asculți, apoi, când avionul a început brusc un viraj strâns iar țipetele răniților au acoperit toate celelalte zgomote, te-ai desprins de mine și, scoțând din rucsac o ploscă plină cu apă, te-ai strecurat printre trupurile așezate pe jos sau lungite, spre partea din față, acolo unde se distingeau lanternele infirmierelor. Am ajuns la Moscova după doi ani și jumătate de absență și, ca de obicei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cea bună’’. Surpriză mare. ) Alina: - ,,Zâna cea bună ‘’?! ‘’Zâna cea bună’’: - Ei ! Ce-i cu voi în codrul des ? V- ați rătăcit ? Paul: - Noi, Zâna, am plecat spre castelul părăsit. Dar spiridușii care ne arătau drumul au dispărut. ( scoate din rucsac harta și busola ). Harta arată un drum, busola altul... ,,Zâna cea bună’’: - Spiridușii nu se afundă în codrul des și întunecat. La fel și licuricii. Dar ce căutați voi la castelul părăsit ? Alina: - Zână, știi unde se află castelul ? ,, Zâna
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
am ieșit din poveste, pe care am făcut-o adevărată. Gigel: - Vă așteptăm în vacanța mare de la anul pentru o nouă aventură! Alina: - Cine dorește, înscrierile se fac aici la Teatrul pentru copii ! Paul: - Stați ! La plecare ați pus în rucsac și câte-o surpriză. Hai, hai, repede copiii s-au plictisit ! Gigel: - Eu am...luat câteva pocnitori rămase de la revelion pentru a speria animalele dacă ne atacă. scoate din rucsac pocnitorile) Sunt bune ! Paul: - Nu ! Nu ! Le păstrăm pentru revelion
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]