3,663 matches
-
Mai mult, moșia Lujeni a trecut în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în stăpânirea unei rude a Vitolteștilor, Ieremia Movilă 5, iar de aici în stăpânirea familiei Movileștilor, cu care Miron vodă Barnovschi a avut relații de rudenie 6. Totuși, prin vremuri a răzbit un portret votiv, chiar în două exemplare, acesta fiind de fapt izvorul istoric al acestor rânduri. Un exemplar a fost semnalat în 1958 de Nicolae Grigoraș, care a dezvăluit că pe colțul unui hrisov
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din anul precedent, puterea s-a transmis în cadrul aceluiași grup de familii. Oricine a pătruns vreodată în hățișul genealogiilor fanariote, nu pentru desfătarea personală, ci pentru a identifica subtextul social al unei politici, a observat în încâlcirea unor relații de rudenie numai aparent întâmplătoare chezășia mereu înnoită a alianțelor imediat utile. Un exemplu este cel al familiei Manu, care s-a menținut neîntrerupt într-o poziție de autoritate din anii 1740 până la Unire (și chiar mai târziu, căci generalul Gheorghe Manu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru acte politice majore, cum avea să fie proclamarea Regatului, era nevoie de un puternic sprijin extern. Guvernul liberal a fost conștient că, în atmosfera europeană a „Real politik-ului“, demersuri politice bazate pe invocarea originii latine și a relațiilor de rudenie cu Germania ar fi avut tot mai puține șanse de reușită. Ținând cont de dezamăgirile provocate de indiferența statului francez (recunoașterea târzie a independenței, închiderea pieței financiare pentru mult timp ș.a.) și de faptul că în Rusia nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însă a eșuat, Erdelyi dovedindu-se îndeajuns de prevăzător pentru a acționa doar prin diverși intermediari 71. • Este dificil de atribuit Consiliului Dirigent toate inițiativele lui Ioan Erdelyi; probabil că unele dintre acestea îi aparțineau în exclusivitate, legătura sa de rudenie cu Iuliu Maniu reprezentând „imunitatea“ ce l-a scutit de neplăceri. • F.R.U.S., P.P.C., vol. XII, p. 652. • Ibidem, p. 704; vezi și N. P. Comnen, op. cit., nota 16, p. 43. 68 A.M.A.E., Fond 71/1914, E2, partea I
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
relativ restrânsă, secretă și extrem de omogenă a majorității grupărilor teroriste. (Observații similare se aplică culegerii informațiilor din surse umane din rândul rețelelor de crimă organizată.) Deoarece calitatea de membru al acestor grupări se obține pe baza prieteniilor, a legăturilor de rudenie sau a activităților infracționale anterioare, devine din ce în ce mai dificilă infiltrarea unui informator în rândul acestora. În același context, loialitatea existentă într-o asemenea grupare (ca să nu mai vorbim de disciplina pe care grupările le-o impun membrilor lor) îngreunează încercările de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din toate regiunile Occidentului; adesea erau asceți de familie nobilă sau, cel puțin, persoane care făcuseră carieră ca funcționari de stat: așa s-a întâmplat întâi cu Honorat, apoi cu Euherie și alții. Între ei s-au stabilit raporturi de rudenie; Euherie, când s-a stabilit la Lérin, și-a luat cu sine soția și pe cei doi fii a căror educație a încredințat-o unor asceți de-acolo. Acest lucru se putea face pentru că Lérin era și un centru înfloritor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
reformele coordonate politic. De exemplu, dezvoltarea clientelismului ca relație de bază între clasa politică și noua clasă a capitaliștilor români a utilizat pentru stabilizarea relațiilor nu forma de tip occidental a contractului modern, ci forma tradițional românească a relațiilor de rudenie. Noul capitalism clientelar românesc a prilejuit recuperarea și dezvoltarea unor relații de rudenie prin alianță - de tipul celor dintre naș și fin - care au reprezentat o bază pentru relații politice și economice prioritare în raport cu cele strict contractuale sau de apartenență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politică și noua clasă a capitaliștilor români a utilizat pentru stabilizarea relațiilor nu forma de tip occidental a contractului modern, ci forma tradițional românească a relațiilor de rudenie. Noul capitalism clientelar românesc a prilejuit recuperarea și dezvoltarea unor relații de rudenie prin alianță - de tipul celor dintre naș și fin - care au reprezentat o bază pentru relații politice și economice prioritare în raport cu cele strict contractuale sau de apartenență la un grup social. De asemenea, au creat o foarte solidă bază socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și al democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce s-a numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. După care grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității grupului. Atacul împotriva acestei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de mașini și echipamente reprezintă 63%, cea de mașini și aparate electrice - 60%, de echipamente de comunicații și televizoare - 70%, mijloace de transport rutier - 62% (Anuarul Statistic al României 1995, p. 491). Așa cum, cu secole mai devreme, construiau relații de rudenie cu elitele societăților dominante ale timpului (din Imperiul Bizantin, Ungaria, Polonia sau Imperiul Otoman). Bălcescu, de exemplu, afirmă că Mihai Viteazul era înrudit cu unul dintre cei mai importanți dregători ai Porții - cf. Bălcescu (1998). Cea mai bună dovadă în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
3.2. Criteriul rezidențial 83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
minimale. Fără a intra aici în discuția despre raportul dintre sociologie și antropologia socială și culturală (pentru unele observații, vezi și capitolul 1, în special secțiunea 1.2.), voi spune doar că am ținut să prezint succint problematica „relațiilor de rudenie” (kinship), care era conceptul-cheie în antropologia culturală clasică. Aceasta din elementarul și bunul motiv că în societățile simple, iliterate, exotice, ce formau obiectul de studiu al respectivei discipline, în jurul „relațiilor de rudenie” (al diferitelor configurații familiale) se desfășura întreaga viață
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
am ținut să prezint succint problematica „relațiilor de rudenie” (kinship), care era conceptul-cheie în antropologia culturală clasică. Aceasta din elementarul și bunul motiv că în societățile simple, iliterate, exotice, ce formau obiectul de studiu al respectivei discipline, în jurul „relațiilor de rudenie” (al diferitelor configurații familiale) se desfășura întreaga viață socială. Ele constituiau instituția-pivot a organizării și controlului social. Cu toate că în societățile complexe actuale, familia și cu atât mai mult relațiile de rudenie au pierdut din relevanța lor socială, parentalitatea (forma modernă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
obiectul de studiu al respectivei discipline, în jurul „relațiilor de rudenie” (al diferitelor configurații familiale) se desfășura întreaga viață socială. Ele constituiau instituția-pivot a organizării și controlului social. Cu toate că în societățile complexe actuale, familia și cu atât mai mult relațiile de rudenie au pierdut din relevanța lor socială, parentalitatea (forma modernă a kinship-ului), ce cuprinde pe lângă familia restrânsă (părinți, bunici, frați, surori și copii) și alte rude (unchi, mătuși, verișori, cumnați etc.), continuă să aibă o mare importanță pentru viața individuală și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
integrează parcă mai substanțial date ale altor ramuri de știință (în particular, ale psihologiei sociale), antropologia fiind saturată, în schimb, în mai mare măsură de date cultural-comparative. Interesante sunt pe această linie achizițiile ei privind grupurile familiale și relațiile de rudenie. Constatarea unei foarte mari diversități de tipuri de familie (monogamă, poligamă, matrilocală, patrilocală, neolocală etc.), a modurilor diferite de descendență, creștere a copiilor a contribuit într-o măsură considerabilă la consolidarea concepției relativismului cultural, la depășirea sau, oricum, micșorarea aroganței
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
americo)centrismului. Aceste efecte de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic, studiile comparative pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și a sistemului terminologic al acestor relații au condus la sublinieri și clarificări în distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu numai din punctul de vedere al distribuirii sarcinilor și al așteptărilor de rol, ci și din punct de vedere economico-bugetar. De asemenea, unii autori acordă în manualele sau tratatele de sociologie a familiei o pondere foarte mare relațiilor de rudenie, descendenței și comparațiilor interculturale. Alții insistă asupra fenomenelor psihosociologice din cadrul familiei, cum ar fi concepția despre educație, reproducerea patternurilor valorico-atitudinale și comportamentale, percepțiile reciproce soț-soție, mamă-copii, tată-copii etc. O temă prezentă frecvent în textele de specialitate este dezbaterea despre valorile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
locuitori ai planetei optează pentru stiluri de viață alternative familiei clasice (celibat, coabitare, cuplu fără copii). Temele invocate sunt prezente și în textele didactice universitare ce vin dinspre antropologie, cu mențiunea că ele insistă mult mai mult asupra relațiilor de rudenie (kinship), asupra rolului grupului domestic în viața comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi, în ultima vreme dedicând spațiu paralelismului dintre societățile simple (iliterate) și cele complexe (industriale și postindustriale). Relațiile de rudenie au constituit subiectul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult asupra relațiilor de rudenie (kinship), asupra rolului grupului domestic în viața comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi, în ultima vreme dedicând spațiu paralelismului dintre societățile simple (iliterate) și cele complexe (industriale și postindustriale). Relațiile de rudenie au constituit subiectul de predilecție al antropologiei socioculturale, pentru că în societățile preindustriale, și cu deosebire în cele simple (tribale), respectivele relații formau pivotul întregii vieți sociale; era practic singura instituție, ea concentrând aproape în exclusivitate funcțiile educației, religioasă, sanitară, politică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care formalizează și cuantifică, prin metoda grafurilor și cea matriceală, configurația și intensitatea raporturilor dintre diferite entități. Analiza sistemică rămâne dominantă în asistența și terapia familiei. Pe de altă parte, în spiritul unei tradiții consecvente, textele antropologice despre familie și rudenie folosesc din plin conceptul de funcție. Probabil și din motivul că pentru societățile simple, unde relația cu mediul geografic e mai directă și întreaga viață socială este bazată pe sistemul de rudenie, diferitele funcții ale organizării sunt mai decisive și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unei tradiții consecvente, textele antropologice despre familie și rudenie folosesc din plin conceptul de funcție. Probabil și din motivul că pentru societățile simple, unde relația cu mediul geografic e mai directă și întreaga viață socială este bazată pe sistemul de rudenie, diferitele funcții ale organizării sunt mai decisive și evidente. Teoria structuralist-funcțională și sistemică are în vedere însă și funcțiile familiei ca instituție socială în societățile complexe, industriale și postindustriale. c) În contrast cu teoria funcționalistă și parțial cu cea sistemică este teoria
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei în viața socială, datele complexe, dar în același timp precise despre ea au o puternică semnificație pentru înțelegerea socialului în general. Dacă avem în vedere și antropologia, respectiva semnificație sporește, fiindcă studierea mariajului, a familiei și a relațiilor de rudenie este o „piesă grea” în strategia comparativă pe axa timpului și a spațiului în aspirația de a înțelege complexitatea ființei umane. Studierea grupului familial suscită interesul (și obține fondurile materiale necesare) în toată lumea și din rațiuni practic-aplicative. Patru dintre ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de aceștia. Constatarea majoră este că în viața de familie a irochezilor există două realități diferite: 1. cea a relațiilor efective dintre membrii grupului familial; 2. un anumit sistem moral și juridic (nescris, bineînțeles) format din norme și reguli de rudenie. Între cele două realități nu există decât o corespondență redusă, relațiile reale (informale) existente devansându-le pe cele moral-juridice (formale). În continuare, pe baza examinării formelor de rudenie formale, „rămase în urmă”, Morgan a încercat să reconstituie vechile relații cărora
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sistem moral și juridic (nescris, bineînțeles) format din norme și reguli de rudenie. Între cele două realități nu există decât o corespondență redusă, relațiile reale (informale) existente devansându-le pe cele moral-juridice (formale). În continuare, pe baza examinării formelor de rudenie formale, „rămase în urmă”, Morgan a încercat să reconstituie vechile relații cărora le-au corespuns odinioară aceste forme. În temeiul analizei sistemelor de rudenie la irochezi, Morgan schițează o evoluție a formelor de organizare familială de la o totală nestructurare a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reale (informale) existente devansându-le pe cele moral-juridice (formale). În continuare, pe baza examinării formelor de rudenie formale, „rămase în urmă”, Morgan a încercat să reconstituie vechile relații cărora le-au corespuns odinioară aceste forme. În temeiul analizei sistemelor de rudenie la irochezi, Morgan schițează o evoluție a formelor de organizare familială de la o totală nestructurare a relațiilor dintre sexe până la familia considerată superioară, de tip monogamic. Etapele principale ale acestei evoluții sunt: inițial, în hoarda primitivă formată din 40-50 de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]