3,212 matches
-
te-i dezlega.Liniștea-i comoara sccumpă,Și ușor nu se aruncă.Nici independența dragă,Nu se-aruncă că pe bragă.Flori și frunze de privești,El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăveștiși nu știi de ce trăiești.Și-apoi vrea rufe spălateși cămășile călcate,Si izmenele călcate! Parfumate și drapate,Ca la mă-sa apretate,Și-ncălzite de se poate.Și mîncarea lui să fie,Musai ca-n copilărie,Ca la mă-sa afumata...Numai că la el acasă.Cască ochii,te
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
26-27 mai 2011 [1]Material combustibil obținut din paie și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru furaje. [5]solă de cultură ne arată, de pe
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
casă într-o așa numită doniță, un fel de găleată lucrată din lemn și care avea un capac. Când mi-era sete trebuia să aștept ca mama sau servitoarea să umble la doniță și să-mi umple cana cu apă. Rufele se spălau, îmi amintesc, și am și o fotografie, într-o copaie din lemn, lucrată și ea cu măiestrie, care folosea și la îmbăiat. A fost cândva, dar astăzi nu mai este ... Pe-aici, mi-s niște ani rămași cu
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
-i dezlega. Liniștea-i comoară sccumpă, Și ușor nu se aruncă. Nici independența dragă, Nu se-aruncă ca pe bragă. Flori și frunze de privești, El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăvești Și nu știi de ce trăiești. Și-apoi vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Ca la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Ca la mă-sa afumată... Numai ca la el acasă. Cască ochii
NU TE MĂRITA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365280_a_366609]
-
și îl duc la editură. Cu mâncarea mă descurc. Dimineața și seara e simplu. La prânz, merg la Monica, fata cea mare, să mănânc o hrană caldă. Dar cu treburile gospodărești, mi-am făcut mii de draci. După ce dulăpiorul cu rufe murdare s-a umplut de nu se mai închidea ușa, am cerut prin telefon lecții de spălat, pentru că eu nu butonasem niciodată mașina. Mi-a plăcut așa de mult încât, în prima duminică liberă, am tras patru șarje una după
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
niciodată mașina. Mi-a plăcut așa de mult încât, în prima duminică liberă, am tras patru șarje una după alta, pe culori. Am umplut până la refuz sârmele din balcon și, la ultimele două șosete, a căzut suportul din tavan. Evident, rufele s-au murdărit la loc, fiindcă pe jos era un praf de două degete. M-am supărat până la Dumnezeu și se pare că expresia nu e gratuită. A doua zi, colegele de serviciu mi-au explicat că El a provocat
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
pentru călcat. Am încercat în tinerețe să calc, dar până și batistele rămâneau cu niște cute oblice. Le îndreptam foarte ușor, dar apăreau altele. Munca lui Sisif. După spălătorie merg la Carrefour la cumpărături, iar după amiază mai bag niște rufe în mașină. M-am învățat minte, nu mai spăl duminica. Mai am de plătit întreținerea și de cumpărat mâncare de cățel pentru Codiță. Aoleo, să nu uit, trebuie să schimb apa la broscuțe. Cu ocazia asta mi-am dat seama
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
așa cocoană, c-oi lăsa o țâră ușa deșchisă!, s-a burzuluit moșu’ la Ghița. I-a arătat apoi izmenele ude și i-a zis mai potolit: - Fă, Ghițo, ia șî tu izmen’le iestea șî le spală! - Da’ alte rufe de spălat nu măi ai, că nu m-oi apuca numa’ pentru iele? - Măi am, fă, măi am câteva, vez’ în telteu’ ăla supat. Rămași singuri, moșu’ mi-a zis: - Șî zî, așa, bă, te face pioner luni, ai? - Da
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
coroziv al publicisticii postdecembriste, nu lipsesc nici noțiunile preluate din lexicul strategiei și tehnicii militare, începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât de casnicei îndeletniciri a întinsului rufelor „pe frânghie” cu simple piese de artilerie sau componente aferente utilizării lor „șrapnea, bumbi, câlți, praf(uri)”, pentru a adjudeca spre final (prevăzut a fi devastator) nimicitoarele arme de artilerie grea de mai târziu, precum „tunul” (i-a dat un
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
un bivol în mlaștinile Universului îmi pândesc zorii. Mi-e frică să ajung un centaur siluind arborii poemului , mi-e frică să urc scara Supremei Judecăți. Prostul de mine, am înfruntat uneori albastrul cerului, de aceea, fiecare dimineață e o rufă roșie la orizont. În teaca baionetei mele s-a furișat un vers sălbatic. El mă privește cu îndurare și așteaptă să-l agăț în ștreangul singurătății lui. Vai, lumea aplaudă! Scâncetul i-l aud din depărtare, cu silabele atârnându-i
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
vulnerabilități. Poeziile Domniței au multe trimiteri la legea contrariilor, la teoria relativității a lui Einstein. Frumos este surprins acest precept și de către Vasile Ghica: “În istoria oricărei iubiri există un balcon ca al Julietei, pe care mai târziu se întind rufe”. Domnița Neaga trăiește sub imperativul amorului (cum ar zice Mihai Eminescu, ca “o sete care-l soarbe”, ca “un adânc asemenea/ Uitării celei oarbe"). În acest “adânc”, se află provizia subtilă a viețuirii sale. Dragostea este singura cale spre a
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii sub care ardeau vreascuri și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu care ma țineam de tot
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu care ma țineam de tot felul de năzdravanii ce-mi trece prin cap: iau un ciot fumegând din foc și fug când nu mă văd țigăncile și-l văr
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
caută salvarea! Să vedem ce avem de învățat din cartea lui Osea: - Gomera: „Ce plictisitor este Osea! Totul e atât de banal, de previzibil. Este adevărat, mă iubește, mi-a oferit un cămin, o familie, trei copiii minunați... dar și rufe de spălat, mâncare de făcut. În plus, e atât de umil, de naiv - altfel, cum m-ar fi luat pe mine, o prostituată? Ah, cât îmi doresc un bărbat adevărat, cu pretenții, elegant, bogat, modern. Vreau să fiu și eu
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
ordinelor și, în nici un caz, inițiativa personală, așa că, truda de acum era una, să recunoaștem, în afara obișnuitului. De fapt gândurile sale erau compuse din unul singur, însă extrem de sâcâitor, datorat nefastelor împrejurări prezente! Nevastă-sa era în ziua de spălat rufe și-l pusese să care apă de la cișmeaua aflată la capătul uliței, treabă cel puțin nepotrivită cu dexteritățile domnului Aristică, acela care, întâi ca simplu milițian, apoi ca șef de post și mai apoi ca polițist, dar tot șef de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
care să urle și să țipe la orice oră din zi și din noapte, să scoată de sub ea și s-o spele de “rahat”. Dar șirul suferințelor nu se termină aici. Emma își caută joburi. Lucrează la curățenie, la călcat rufe, la restaurant unde se luptă cu maldărele de vase. “Nu plânsesem niciodată. Nici măcar atunci când tata m-a parasit, mult prea devreme și pe neașteptate, lacrimile nu au vrut să apară. Acum, parcă erau un șuvoi ce nu mai încăpea în
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
care face politică. • Trebuie să ne obișnuim noi cu ei și ei cu noi, că altfel îi ia mama dracului (Vlad Nicolau). • Varianta modernă: "Romeo și Julian". • Democrația este numai un cuvânt. Depinde ce pui în spatele lui. • Și avocații spală rufele murdare în familie? • Cum se dezamorsează o bombă sexy ? (Liviu Marcu). • M-am întrebat de multe ori, dar nu mi-am răspuns. • Timizii sunt modești. Și modeștii sunt timizi. Ca să te ajute Dumnezeu, trebuie să te ajuti singur (citat). • Până
CONCLUZII CONTRARE ÎN POLITICĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350506_a_351835]
-
jubilație și îndoială. Aproape nimic nu lipsește din ce se poate afla pe acest traseu colinar: jocul imponderabil al nuanțelor exuberanței juvenile (“Tânara visează-n casă, o lumina de matasă/ Cum salvează din declin o bluziță de satin/ Spală vase, rufe spală-n pantalonii de fatală/ Agreabilă si suplă generos în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirată, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule , efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornit-o-n sus/ Cu-al său înger presupus/ Genunchiat într-
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
foarte bine realizate deoarece îi puteai recunoaște imediat și fără să vezi ce scrie în dreptul lor. Totuși, prea multe nu ai ce face pentru că era duminică când de obicei englejii care se respectă, stau în casă, beau bere, își spală rufele (în familie! Oare!?) sau merg după cumpărărturi.... De fapt nici nu vroiam să petrec foarte mult timp în incinta vreunei clădiri pentru că era păcat să pierd o vreme atât de splendidă, și să fiu „închisă" pe undeva pentru câteva ore
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
mine astfel și-a vrut-o/ Port încet sacoșa cu pâine rotundă/ Limbile ceasului meu - o lingură mare/ Și mică-n/ Tăcerea și frica sublime/ Urzind suspinele-n fața de masă neutră/ Ce hotar ruginit îmi rămâne în luptă/ Trec rufe și vase și gânduri de aur/ Rotindu-le într-o singură lacrimă luna/ Cu stânga țin umerii pasării-n sus/ Dreapta apropie-ncet de ureche/ Farfuria adâncă..” Iată și o alta expresie a acestei luări de contact cu cotidianul domestic
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
exemplu în acest sens, unde cuvintele participă la o adevărată jubilație a trăirii, iar banala realitate capătă brusc un impuls către fabulos: ”Tânăra visează-n casă o lumina de mătasă/ Cum salvează din declin o bluziță de satin/ Spală vase , rufe spală-n pantalonii de fatală/ Agreabilă și suplă generos în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirata, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule, efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornito-n sus/ Cu-al sau înger presupus/ genunchiat într-un surâs
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
glas tonic, vibrant, percutant ca un fierăstrău ce zimțează sufletul, un artist dintre acei rari, care cântă inteligent și alege compozițiile muzicale, nu le ia ca pierdute de cineva, un artist atent la text, nu agățînd cuvintele de note ca rufele de cârlige, un ziditor de cântec în care melodia și textul sunt cărămizi, iar vocea este cimentul! Poate că Gabriel Cotabiță nu are o singură melodie pe care să nu dorească acum să o fi cântat vreodată, sau poate că
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
îi ține de cald Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Copii la joacă - și umbra bătrânului se dă pe gheață Etapa 63 - 2 II 2009 Locul I - Valeria Tamaș plecarea mamei - tufa de iasomie îi ține locul... Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Rufe la uscat - albită e de brumă broboada neagră Locul III - Livia Ciupav Din nou copil - așteptând primul fulg cu palma-ntinsă Mențiune - Mariana Tănase noapte de iarnă - luna-mprăștie arginți peste zăpadă Mențiune - Gabriel Iordan Dorobanțu Zgomotul străzii - port mereu
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]