830 matches
-
Eu? Eu? Eu... MACABEUS: Trebuie... Îl omori și gata! PARASCHIV (Înspăimântat.): Eu nu omor pe nimeni... Eu n-am omorât niciodată pe nimeni... Vrei să mă spurci? MACABEUS: Dacă nu-l omori îți crap capul! PARASCHIV: N-ai decât... MACABEUS (Rugător, fierbinte.): Trebuie să-l omori... Dacă nu-l omori tu, te omoară el... PARASCHIV (Făcut ghem.): N-are decât. MACABEUS: Taci! (Explozii apropiate, haosul în dezlănțuire.) PARASCHIV: Mi se înfundă trompeta! MACABEUS: Taci, taci... Se adună rău... PARASCHIV: A plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Asta-i tot. (Cei doi ascultă, extaziați; ȘEFUL GĂRII s-a ridicat și el ușor și soarbe cuvintele CĂLĂTORULUI.) CASIERUL (Așteptând câteva secunde, în speranța că vor urma și alte detalii.): Asta-i tot? HAMALUL (Dezamăgit.): Nu se poate! CASIERUL (Rugător, jalnic.): Mai spuneți, domnule... Mai spuneți... HAMALUL (Ținându-i isonul.): Zău... Nu se poate să fie numai atât... CASIERUL: Poate vă mai amintiți ceva... HAMALUL: Spuneți... că noi vă ascultăm... N-o să scoatem o vorbă. Amintiți-vă tot... CĂLĂTORUL PRIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
testat, așa că nu mai Încape nici o Îndoială. Mințea. Care testare? Eu unde mă aflam când o făcuse? Mai mult Însă decât seninătatea cu care inventa bazaconii, mă uimea tonul: se voia ferm și autoritar, și nu era decât Împleticit și rugător. Îi cerea Încuviințarea, se străduia s-o convingă, era limpede. Nu Înțelegeam de ce: după vorbă, după port, Eva nu părea altceva decât o simplă infirmieră, asistentă șefă, În cel mai fericit caz. De unde până unde atunci atitudinea prevenitoare, grijulie, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
gâtului veșnic însetat. La „Podgoria“, după prima baterie, Matvei n-a mai rezistat. A izbucnit dintr-odată în plâns, cu capul între palme, privindu-mă cu o duioșie sfâșietoare. Nu mai văzusem până atunci o asemenea privire caldă, deznădăjduită, amară, rugătoare, speriată, învăluindu-mă printre lacrimile ce-i curgeau șiroaie pe fața albă, lividă, cu câțiva pistrui pe frunte și în barbă. Îl priveam și eu mut, speriat să nu se întâmple cine știe ce bucluc în crâșma plină la acea oră. Undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
asurzitor al valurilor aflate cu o sută de metri mai jos. Și tot afară, trei bărbați terorizați, pe a căror retină rămînea vie amintirea unui cap ce se făcea zob de pietre sau a unor ochi Încă vii, care priveau rugători, conștienți de propria lor teamă și de faptul că erau incapabili să se răzvrătească Împotriva celui care Îi ținea Într-o atît de nejustificată sclavie: un avorton tot mai difuz și misterios, care părea să dispară zile Întregi, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Aceasta i-a ajutat să treacă prin toate greutățile, ispitele și necazurile vieții, le-a dat putere să lupte și să rămână statornici în credință, devotați dragostei și curați cu sufletul până la sfârșitul vieții lor.” Tatăl, om al Bisericii, cere rugător, pentru clipa trecerii lumină: „Îl rog pe Dumnezeu să se milostivească de mine păcătosul și să nu mă lase, ci să mă ajute să mor cu lumină.”. Rugăciunea îi este ascultată, sfârșitul vine în pridvorul Sfintei Biserici, așa cum într-un
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de aici către dincolo, din spațiul profan către cel sacru, amplifică sentimentele copilei față de biserica părăsită, abandonată, aflată în degradare ca și construcție, însă, care, chiar așa, nu este lipsită de cinstirea cuvenită sfințeniei sale, creștinii satului, privind la ea rugători, cu credință și speranță în izbăvirea ei și a lor. Sentimentele copilei sunt tulburătoare: „Mi s-a părut că în interiorul sumbru și rece din biserică era cineva nevăzut care plângea... Plângea neauzit, dar foarte simțit. Plângeau, cu acel cineva împreună
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de furtună, în care intră apa din toate părțile, fiindcă scândurile ei sunt putrede și roase de zilnicele talazuri”. Singură și tristă, învechită de timp, de ploi și ninsori, biserica semăna cu un cerșetor ce nu-și ia ochii lui, rugători și triști, de la mâna trecătorului, așteptând în orice clipă un gest de milostenie din partea lui. Părăsită și uitată de mulți, cu zidurile ce o înconjurau pe jumătate dărâmate, fără poartă, biserica mai păstra chipul smerit și curat, adierea sfințeniei care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
îi răspunse cu o stăpânire de sine, care uimea. - Și, câți ani ai, fată frumoasă? - Opt, Domnu..! răspunse ea fără să clipească. - Și, îți place sa înveți? - Mult, di tăt, Domnu... da‟ n-am di pi ci! ...glasul ei suna rugător, schițând și un zâmbet. - Hm?! făcu învățătorul, pe gânduri. - Și, ai venit singură, fată curajoasă? o întrebă Anuca, fata pădurarului 125 el, crezând ca a venit cu Anton, văzându-i calul și câinele la poartă. - Nu, Domnu... cu Sultan și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
temut s-o facă, întrebă răgușit: — Cine e? — Nevasta targuí-ului... Dar nu e ce credeți dumneavoastră, domnule locotenent - încercă să se justifice. Nu e ce credeți dumneavoastră... Ea a acceptat de bunăvoie... A acceptat! repetă, întinzând mâinile într-un gest rugător. Locotenentul Razman se apropie de Laila, care încerca să-și acopere goliciunea cu un colț de pătură. — E adevărat că ai acceptat? vru să știe. Nu te-a forțat? Tuarega îl privi fix, după care, întorcându-se spre sergent, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate satele și viile și stupii, să fie călugărilor pentru hrană și pentru pomenirea ctitorilor... Iar ce va rămâne mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf... care este la Sfântul Munte Athos”. ― Ei! De aici înainte, lucrurile sunt foarte întortocheate, fiule. Ascultă numai: “Și s-au jeluit... cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce spune vodă: “Io Miron Barnovschi Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Cu voia de obște a întregului nostru Sfat și a tuturor boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire și au fost izgonți pe vremea răposatului Radul (Minea) voievod. Deoarece aceștia, după scoaterea lor, s-au plâns craiului Țării Ungurești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că am folosit un limbaj mai puțin “ortodox”. ― Atâta supărare să fie, fiule. ― În schimbul închinării mănăstirii, voievodul cere doar: “Marele și slăvitul patriarh al Ierusalimului cu toți părinții și rugătorii și ieromonahii care locuiesc cu sfinția sa în cetatea Ierusalimului, să aibă a ruga neîncetat pe Domnul Dumnezeu, ziua și noaptea, cu priveghere și cu paraclis pentru iertarea păcatelor sfânt răposatului... Petru (Șchiopu) voievod, și a părinților domniei mele, și pentru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
anu, în dziua Sfântului slăvitului Prooroc Ilie Tezviteanul, până va sta acestu sfântu loc, să ia venitul aceștii mănăstiri <și> ce va hi chelciug să ducă la Ier(u)s(a)lim în sfânta Patrierșie, numai să aibă părinții și rugători(i) a pomeni... părinții noștri creștini Petru voievodu și priîntru sănătate noastru și a cuconilor noștri”... “Doamna Maria <m.p.>”. ― Privind întrebarea pusă de sfinția ta, eu aș completa-o cu încă una: De ce “Doamna Maria” nu pomenește nici un cuvânt despre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfintele moaște a marei mucenițe”... Apoi “Când s-ar întâmpla a fi o sută de iepe cu cai și o sută cincizeci vaci cu boi, nici un ban pe aceste bucate să nu dea”... ― Se înțelege că, pentru aceste înlesniri, “Și rugătorii noștri, călugării de la acea... mănăstire Sinaiu să aibă datorie a ruga spre Dumnezeu pentru ca să-ș(i) întoarcă mila și spre țara aceasta”... ― Părinte, ori mi se pare mie ori e adevărat că voievozii se plecau în fața celor de la locurile sfinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
l-am întâlnit pe acest voievod l-am găsit dăruind câte ceva cu mâna larg deschisă. ― Nici de această dată nu se dezminte, părinte. Ascultă ce scrie la 4 august 1583: “Iată au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri, ieromonahii de la mănăstirea Sfântul Sava, din apropiere de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul nostru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din apropiere de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul nostru am dat și am miluit pe rugătorii noștri ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo rugătorii noștri și să-și facă biserică, în numele lui Dumnezeu, să fie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și din tot sufletul nostru am dat și am miluit pe rugătorii noștri ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo rugătorii noștri și să-și facă biserică, în numele lui Dumnezeu, să fie rugă și pomenire veșnică a domniei noastre, și pentru pomenirea părinților, și a fraților domniei noastre, și a doamnei, și a copiilor domniei noastre”... ― Ai avut dreptate, fiule. Nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
avea și o chervăsărie (vamă)! Asta zic și eu procopsală, părinte. ― Din actul de întărire al lui “Io Simeon Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei”, întocmit la 24 decembrie 1606 aflăm: “Am dat... și am întărit rugătorilor noștri, egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava din târgul Iași, un loc de casă,... în târgul Iași, lângă dughenele călugărilor de la Sinai, care acel loc de casă l-a dat Nicula dascăl, la moartea lui, sfintei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care și-a dăruit averea mănăstirii în care a fost călugărit. Asta ne-o spune detaliat Ștefan <al II-lea> Tomșa la 13 iunie 1623. Să-l ascultăm: “Io Ștefan Tomșa voievod,... domn al Țării Moldovei. Am dat această carte... rugătorilor noștri, egumenului și la tot soborul, ... de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, ca ei să fie tari... a ține niște vii și grădini, ce sânt la târgul Iași, la Dealul Iepurelui, ce au fost date de Macarie călugărul, care s-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lung, părinte. ― Dacă mi-i spune unde ne vom opri, oi răsufla mai liniștit. ― Păi, eu aș ruga pe sfinția ta să-l asculte întâi pe Petru Șchiopu voievod, care la 7 mai 1583 scrie: “Iată au venit înaintea noastră,... rugătorii noștri, ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, din apropiere de Ierusalim”... ― Și ce au dorit acei ieromonahi, pe care vodă îi numește “rugătorii noștri”? ― Să vedem ce spune voievodul mai departe: “Și au rugat pe domnia noastră să le dăm și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-l asculte întâi pe Petru Șchiopu voievod, care la 7 mai 1583 scrie: “Iată au venit înaintea noastră,... rugătorii noștri, ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, din apropiere de Ierusalim”... ― Și ce au dorit acei ieromonahi, pe care vodă îi numește “rugătorii noștri”? ― Să vedem ce spune voievodul mai departe: “Și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică.” ― Nu le era deajuns că toate mănăstirile Moldovei erau ale lor. Voiau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Nu le era deajuns că toate mănăstirile Moldovei erau ale lor. Voiau să facă și o biserică a lor. ― Voievodul Petru Șchiopu - asemuit, datorită bunătății sale, cu o “matcă fără ac” - spune mai departe: “Am dat și am miluit pe rugătorii noștri... de la mănăstirea Sfântul Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo... și să-și facă biserică”. ― Cum însuși vodă spune, a satisfăcut dorința “rugătorilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]