754 matches
-
rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul se mișcă; unii se scoală.) Cetățeanul: (sughițând și strigând) Sunt nembru! Trahanache: (agitând clopoțelul cu putere, cătră Ionescu și Popescu) Stimabile! Stimabile, (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Ionescu, Popescu și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cațavencu s-a dat jos de la tribună și vorbește cu câțiva din grup.) Cetățeanul: (îmbrâncit de dascăli și opunându-se) Nu mămbrânciți... că amețesc! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! Cetățeanul: Nembru! (Toată scena aceasta a fost însoțită de râsete și rumoare. Dascălii au dat afară pe Cetățeanul turmentat. În adunare, mișcare. Pristanda se apropie la tribună, în vreme ce dascălii și grupul lor, în mijloc cu Cațavencu, se agită și-și reiau locurile.) Pristanda: (misterios lui Trahanache) Coane Zahario, dă-i zor! Trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Fraților! Farfuridi: (aducând din fund pe Cetățeanul turmentat) Te-a dat afară? Cum se poate, fraților, să lăsăm să gonească din adunare pe un cetățean onorabil, pe un alegător? Brânzovenescu: Pentru că d. Cațavencu... Cațavencu: (răcnind) Stimabile! (lui Trahanache.) Domnule prezident! (Rumoare surdă în fund.) Trahanache: Stimabile (clopoțind) aveți puțintică răbdare. (Ghiță tușește cu putere de trei ori.) Fiindcă orele sunt înaintate... Cațavencu: Dați-mi voie... Trahanache: (ridicându-se) Fiindcă unii dintre domnii alegători au început să plece, ar fi bine, cred
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
D-ta! Trahanache: (trântind clopoțelul pe masă în culmea indignării) Apoi, ai puțintică răbdare, stimabile! Mă scoți din țâțâni... Eu falsificator?... Pe mine, cetățean onorabil, pe mine, om venerabil, să vie într-o adunare publică, să mă facă falsificator... cine? (rumoare mare. Tipătescu și Zoe ascultă palpitând) Cine? (cu energie.) Un plastograf patentat! Cațavencu: (sărind din loc) Plastograf! Toți din fund: (strigând amenințător) Afară plastograful! Toți din față: (asemenea) Afară falsificatorul! Trădătorul! (fierbere mare.) Cațavencu: (spumând, se repede din mijlocul grupului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță! (se repede la portița grilajului... Zoe se agață de el și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (cătră cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul turmentat se reped la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se plimbe „pe centru”, treceau, din curiozitate și pe acolo. A nu o face echivala cu o frustrare. Populația orașului fiind din ce în ce mai numeroasă, iar grădina dintre cele mici (50 de prăjini, spune un autor), în timpul promenadelor se produceau, inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc de copaci plantați pe vremea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de milioane”! Fie din cauză că Despre starea autografului și Stațe burgheze, ieșite aproape odată, n-au ajuns în mîna acelorași lectori, fie din alte cauze, „fitilul” a ars, se pare, pînă la capăt, însă fără nici un alt efect decît o anumită rumoare prin unele redacții și instituții de cultură locale. Dînd la o parte ostentația gestului făcut de Viorel Savin, trebuie spus că el a atacat pentru că Ovidiu Genaru i-a dat ocazia să atace. Dacă acesta din urmă ar fi relevat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ori, dar (notez cu rușine) n-am făcut decît recent deducțiile sugerate de data înscrisă pe ea. 14 iunie 1947 înseamnă mai puțin de o lună înainte de sărbătorirea poetului de către orașul natal. înțeleg acum că apropierea evenimentului a produs o rumoare specifică printre intelectualii băcăuani: se întorcea „acasă” poetul onorat de Centru! Librarii - îmi închipui - au reacționat, scoțînd din depozite sau aducînd din alte părți volume din Opere și, posibil, din Stanțe burgheze. Faptul că exemplarul despre care vorbesc are numarul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de gradul de maturitate politică al fiecăruia și de poziția sa, în interiorul sau în marginea evenimentelor, în stradă sau acasă, ci și în funcție de vectorii de informare la care fiecare a avut acces inclusiv la zvonuri și la schimbul direct de rumori și de opinii. Mereu esențială în România, această istorie orală a faptelor, supraîncărcată de tensiuni în circumstanțele unei răsturnări majore, a explodat atunci în mii și mii de vulgate care se excludeau reciproc, și care continuă să se confrunte și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune în scenă rezistența eroică a noii puteri în fața inumanei agresivități a acestor imaginari susținători ai dictaturii. Mass media și rumoarea publică răspândesc zvonuri sinistre despre apa sau sângele infestate, imaginea de sălbăticie a "teroriștilor" e întărită de distrugerea emblematică a valorilor culturii universale și naționale Muzeul de Artă, Biblioteca Universitară, ca o Walhalla sacrificată într-o conflagrație care își revarsă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu mai mare abilitate la radio e acompaniată de o zvonistică abilă, în buna tradiție a tehnicilor Securității, care asigură difuzarea masivă de povești tendențioase și de o rea-credință stridentă, referitoare la opozanții regimului postdecembrist. Aceste campanii bine structurate ale rumorii publice sunt apoi preluate în presa scrisă și de televiziune, coroborându-se reciproc. Aparatul de propagandă al FSN lansa încă de la contramanifestația din 28 ianuarie tema cupidității dușmanilor politici, partidele "burgheze" care râvnesc la ciolan și urmăresc cucerirea puterii exclusiv
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
religiei, 1998 etc., toate la prestigioasa editură Humanitas, ea însăși metamorfozată din vechea Editură Politică) au fost repuse în circuitul intelectual ca restituții cardinale ale culturii române. Demascarea cursurilor lui Nae Ionescu ca plagiate de către Marta Petreu (2009) a produs rumoare și consternație în publicul românesc încă prins în mrejele "profesorului". Discipolii contemporani ai maestrului care a format (intelectual) și deformat (ideologic) generația '27 i-au legat publicistica și cursurile universitare în Opere (apărută în 7 volume). Tot din rezorvorul simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întărirea pozitivă este modalitatea de a conduce o afacere. Sunt însă nerăbdători să afle cum se face acest lucru. Apoi îi întreb: „Ce model organizațional folosești pentru a crea sistemul de management al companiei tale?”. Această întrebare produce de obicei rumoare printre cursanți, deoarece își dau seama că organizează și conduc compania exact la fel ca pe cea pe care au urât-o și de la care au plecat. După cum spunea Bill Abernathy, autorul cărții The Sin of Wages (1996), „un antreprenor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
respectă vocabularul criticilor epocii (și Ibrăileanu, și Lovinescu sunt mari amatori de considerații despre "personalitate"), și evocă totodată pactul "autenticist" al mai tuturor marilor noștri scriitori moderniști, între care nu s-a numărat nici un Pessoa. Învăluită de mult într-o rumoare defavorabilă, care o acuză de paseism, de romanțare, de lipsa flerului și a invenției, opera de ficțiune a lui Lovinescu demonstrează totuși, începând mai ales cu romanul Viață dublă (1929), calități care o fac imposibil de neglijat. Romanele ultime ale
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rezista prin forță și veți fi constrînși să impuneți pentru siguranța voastră, protectoratul acestor populații rebele. Domnilor, trebuie să vorbim mai tare și mai sincer! Trebuie să spunem deschis că într-adevăr rasele superioare au un drept în raport cu rasele inferioare... (Rumori în mai multe bănci în extrema stîngă. Diverse intervenții). Repet că există pentru rasele superioare un drept, pentru că există o datorie pentru ele. Ele au datoria de a civiliza rasele inferioare... (Semne de aprobare pe aceleași bănci din stînga, noi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
totuși, "în ultimul moment", în favoarea inițiativei mexicane. "Când s-a produs votul nominal și am spus "da"", își amintește Malița, "președintele olandez a ridicat ochii mirat și a spus: România, rog repetați (please repeat). Am spus din nou "da", în rumoarea generală" (Malița: 2007, 60-78; vezi și Weiner: 1984, 44-45). Din punct de vedere cultural, divergențele româno-sovietice s-au concretizat prin profunda limitare a influenței limbii și literaturii ruse asupra programei educaționale. Institutul Maxim Gorki a fost practic desființat prin încorporarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă vesperală. Din ultima lor gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor: O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă vesperală. Din ultima lor gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor: O, sole mio... Înfiorîndu-și acordeonul fanat. În urma lor, implacabilă, rumoarea anonimei înscenări. Pictorul care, dimineața, sub umbrelă, lucrează pe trotuar, la Santa Fosca, și care a deprins deja de la mine un "bună dimineața" extrem de trilat în gura lui, își instalează seara, noaptea, șevaletul în plin San Marco, între ultimii pelegrini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai cizelat între timp. Nu mai ține. Or să-l pomenească ei mult și bine pe șolticul domn Amedeu... Orchestra își face acordajul, sala în rumoare e plină. E un program de zile mari: Chopin, cu o japoneză la pian. Intru și, pe pasajul din mijloc, vine spre mine colegul O. Patetic și exaltat, comme d'habitude. Te felicit!... începe el sonor, să fie auzit. (M-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
internaționale, în cadrul somptuos-modern al edificiului, seara de iulie cade nonșalant peste șic-parfumata societate invitată, iar alocuțiunilor de real bun gust le urmează cupele de șampanie, licoarea "bășicuțelor care urcă" ar spune Michel Onfray. Apropo de champagne. Ciocnind, repetat, pe fondul rumorii generale, cu amicul C., parșivul conviv îmi îndreaptă atenția către un pîlc mai frust: Îi vezi cum înfulecă? Și, pentru că e vorba de licoarea francă, mă simt pe loc avocatul diavolului și-l frăgezesc pe companionul meu: Crezi, cher ami
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spunem establishment): Uităm. Sau ne facem că uităm. Ne trece repede. Uitarea. Vorba refrenului. Totu-i să nu aruncăm cu pietre. 25 aprilie E tentant, din cînd în cînd, să fii desuet. Tentant, ba chiar de bonton. În jurul atelierului zumzăie rumorile momentului și ar fi nu știu cum să te faci că nu le auzi. Că nu le recunoști, la urma urmei, justificarea. Anume care? Păi, noutatea nu e strigătoare: de cînd lumea (artistică) rumorile au fost sarea și piperul festinurilor. Și, slavă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tentant, ba chiar de bonton. În jurul atelierului zumzăie rumorile momentului și ar fi nu știu cum să te faci că nu le auzi. Că nu le recunoști, la urma urmei, justificarea. Anume care? Păi, noutatea nu e strigătoare: de cînd lumea (artistică) rumorile au fost sarea și piperul festinurilor. Și, slavă domnului, festinurile se țin lanț de vreo două sute de ani, cam din momentul în care modernitatea a căpătat statut de lege. Mult mai încoace și mult mai provocator, ieșirile suprarealiștilor, bulversante în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Alexandru Cristian Tell și Mircea Vulcănescu, „care o redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc sub o rumoare de aprecieri contradictorii, pornite chiar din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat câteva decenii de tabu total, apoi a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor de dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
Iar Charlotte a înțeles: ceea ce trăiseră ele de la despărțirea lor pe peronul gării, cu opt ani în urmă, toată mulțimea aceea de gesturi, de chipuri, de cuvinte, de suferințe, de lipsuri, de speranțe, de neliniști, de strigăte, de lacrimi - toată rumoarea aceea a vieții răsuna în străfundul unui singur ecou care refuza să moară. Întâlnirea aceea, atât de dorită, atât de temută. - Voiam să cer cuiva să-ți scrie, spunându-ți că am murit. Dar era război, apoi revoluție. Și din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
accept un pahar de șampanie, pe pilot automat. N-am mai fost niciodată aici și habar n-am avut cît de uriașă e. Are ferestre masive cu vitralii, statui antice de piatră și pe estradă cîntă o orchestră, care acoperă rumoarea generală. Peste tot mișună oameni În haine de gală, care pălăvrăgesc sau Își iau mîncare de la bufet, și unii chiar dansează valsuri demodate, ca Într-un film. Mă uit În jur, după Luke și Venetia, Însă Încăperea e atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]