774 matches
-
care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
1930, populația satului Mitocul-Dragomirnei (care era și reședință a Plasei Dragomirna din județul Suceava) era de 2.761 locuitori, dintre care 2.196 români (79,53%), 501 germani (18,14%), 46 țigani, 13 evrei, 3 polonezi, 1 rus și 1 rutean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.237 ortodocși (81,02%), 284 romano-catolici (10,28%), 227 evanghelici (luterani) (8,22%) și 13 mozaici. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
8 evanghelici (luterani), 2 armeno-gregorieni. Tot atunci, populația satului Frasin era de 2.124 locuitori, dintre care 1.036 români (48,77%), 750 germani (35,31%), 156 evrei (7,34%), 134 țigani (6,30%), 28 polonezi, 18 ruși și 2 ruteni. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.172 ortodocși (55,17%), 727 romano-catolici (34,22%), 156 mozaici (7,34%), 59 evanghelici (luterani) (2,77%) și 10 greco-catolici. În prima jumătate a secolului al XX-lea, au
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Arbore (care făcea parte din Plasa Arbore a județului Suceava) era de 5.941 locuitori, dintre care 5.214 români (87,76%), 609 germani (10,25%), 107 evrei (1,80%), 10 ruteni și 1 cehoslovac. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 5.167 ortodocși (86,97%), 422 romano-catolici (7,10%), 193 evanghelici (luterani) (3,24%), 107 mozaici (1,80%), 12 baptiști, 4 adventiști și 36 fără religie (liber-cugetători). Etnicii germani au
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
cu tăierea pădurilor, creșterea animalelor și agricultura. După Unirea Bucovinei cu România (1918), ponderea polonezilor din Solonețu Nou s-a menținut ridicată. În anul 1930, populația satului Solonețul-Nou era de 1.234 locuitori, dintre care 895 polonezi (72,52%), 255 ruteni (20,66%), 56 români (4,53%), 20 germani (1,62%), 5 evrei și 3 ruși. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 915 romano-catolici (74,14%), 266 greco-catolici (21,55%), 48 ortodocși (3,88%) și 5 mozaici. O parte a
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
greacă se desfășuraseră în cadru privat. Una din personalitățile marcante ale parohiei din vremea aceea a fost Georg von Karajan, strămoșul muzicianului Herbert von Karajan. În preajma anului 1848 s-a făcut remarcată mai întâi concurența lingvistică dintre ortodocșii români și ruteni din capitala imperială. După punerea în practică a dualismului, care a intrat în vigoare prin decretul imperial din 14 noiembrie 1867, chestiunea românească a devenit virulentă și pentru Biserica Sf. Treime din Viena. Consilierul consistorial al Episcopiei de Cernăuți, Samuel
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Treime, a obținut dreptul de a ține matricole separarate, ca expozitură parohială. Preoții acestei expozituri au fost salarizați din Fondul Bisericesc al Bucovinei. Dorința ridicării bisericii pentru românii ortodocși din Fondul Bisericesc al Bucovinei s-a lovit de împotrivirea naționaliștilor ruteni, care doreau pentru sine o biserică ortodoxă la Viena, iar soluția construirii unei biserici ortodoxe deopotrivă pentru românii și rutenii ortodocși s-a dovedit a fi irealizabilă. Așa fiind, după primul război mondial expozitura românilor ortodocși din Löwelstraße a fost
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Bisericesc al Bucovinei. Dorința ridicării bisericii pentru românii ortodocși din Fondul Bisericesc al Bucovinei s-a lovit de împotrivirea naționaliștilor ruteni, care doreau pentru sine o biserică ortodoxă la Viena, iar soluția construirii unei biserici ortodoxe deopotrivă pentru românii și rutenii ortodocși s-a dovedit a fi irealizabilă. Așa fiind, după primul război mondial expozitura românilor ortodocși din Löwelstraße a fost ridicată la rang de parohie de sine stătătoare. Acest act a avut loc în data de 7 decembrie 1921. Pretențiile
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
alte popoare Pe la 1040, Cazimir, duce al Poloniei, a încheiat o alianță cu Iaroslav cel Înțelept, ducele Kievului și primește 1.000 de pedestrași ca să-și recucerească teritoriile pierdute în Polonia. Cu această ocazie este pomenită o armată formată din ruteni, prusieni, daci și geți (probabil români). Textul documentului este în limba latină și este accesibil la adresa: http://reader.digitale-sammlungen.de/de/fs1/object/display/bsb10635844 00005.html Vlahii din Moldova (românii) și pecenegii conduși de Osul participă la o campanie de
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
se termină cu bătălia de la Chiraleș în Transilvania, unde sunt înfrânți. Datele apar într-o cronică rusă. V. Spinei a studiat cronica și a comentat-o În 1070 vlahii din Moldova vor fi angajați iar împreună cu pecenegii, dar și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
a comentat-o În 1070 vlahii din Moldova vor fi angajați iar împreună cu pecenegii, dar și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova, împreună cu valahii din Moldova (posibil bolohoveni) și cu rutenii traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova, împreună cu valahii din Moldova (posibil bolohoveni) și cu rutenii traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav și să-l reîntroneze pe Solomon, fostul rege al Ungariei, alungat de rudele sale. După traversarea Carpaților Păduroși, bătălia se dă la Oradea Mică ("Kisvarda") unde
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav și să-l reîntroneze pe Solomon, fostul rege al Ungariei, alungat de rudele sale. După traversarea Carpaților Păduroși, bătălia se dă la Oradea Mică ("Kisvarda") unde pecenegii, vlahii și rutenii sunt înfrânți. Solomon scapă cu viață și fuge în Moldova. Valahii sunt menționați de Ana Comnena (Alexiada) sub numele de „daci” în cazul expediției conduse de cumanul (sau pecenegul) Tzelgu la sud de Dunăre, în 1087, împotriva Imperiului Bizantin. Dacii
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
cu tătarii. În cursul acestui război, acesta i-a atacat și pe volohoveni, ocupând localitățile Gorodok, Semoti, Ghidicev, Vozviagl. După ocuparea localităților „au venit la Daniel Beloberejtii, Ciarniatintii și toți Bolohovenii”. In 1277 sunt mentionati vlahii (Blaci) in conflict cu rutenii in sudul Poloniei La începutul secolului al XIV-lea, lituanienii ajunseseră vecini cu moldovenii. În anul 1351, regele Ungariei, Ludovic de Anjou, pornit într-o cruciadă împotriva lituanienilor păgâni, a încheiat în orașul Siret, un tratat cu ducele Lituaniei. Prin
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
ar fi putut fi și faptul că Joseph Bernier, membru al Legislaturii Manitobei ,a introdus în anul 1902,un proiect de lege și anume: “Transferarea proprietăților Bisericii Greco-Rutene în Comuniune cu Romă (Ucranienii erau de asemenea cunoscuți sub numele de Ruteni) sub controlul corporațiilor, care la rândul lor erau sub autoritatea Bisericii Romei.” Arhiepiscopul Langevin a declarat: “Rutenii trebuie să dovedească faptul că sunt catolici, prin transferarea proprietăților sub controlul Bisericii și nu ca si Protestanții... sub controlul unui individ sau
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
1902,un proiect de lege și anume: “Transferarea proprietăților Bisericii Greco-Rutene în Comuniune cu Romă (Ucranienii erau de asemenea cunoscuți sub numele de Ruteni) sub controlul corporațiilor, care la rândul lor erau sub autoritatea Bisericii Romei.” Arhiepiscopul Langevin a declarat: “Rutenii trebuie să dovedească faptul că sunt catolici, prin transferarea proprietăților sub controlul Bisericii și nu ca si Protestanții... sub controlul unui individ sau al unui comitet de laici,independent față de preot sau episcop.” Creșterea populației ucrainene în preerie a atras
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
acea dată reședința județului Hotin din România Mare, este situat astăzi în regiunea Cernăuți, Ucraina. Evenimentele s-a desfășurat într-un ținut unde populația era majoritar formată din ucraineni, arealul nordic al acestuia fiind locuit de o masă compactă de ruteni, continuată cu masa ucraineană din Podolia de dincolo de Nistru. Ucrainenii nu s-au regăsit într-un mod convenabil în viitorul Regatului României și au văzut în statul ucrainean (geografic limitrof și aflat în acele vremuri în curs de constituire), o
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
-lea ar fi fost exagerate în favoarea elementului etnic ucrainean, recensământul românesc din 1930 a relevat în mod similar în județul Hotin un consistent procent de ucraineni de 41,6% din totalul locuitorilor. În nordul ținutului trăia o masă compactă de ruteni, care se continua cu masa ucraineană din Podolia de dincolo de Nistru. Înspre sud, așezările ucrainene se răreau, astfel încât în Soroca și Bălți, ajungeau cu totul izolate. Într-un context în care relațiile diplomatice cu Rusia erau rupte din inițiativa statului
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
bazele unui nou sistem politic, căruia Confederația de la Varșovia îi garanta stabilitatea. Toleranța religioasă a fost un factor important într-un stat plurietnic și multiconfesional, în care de-a lungul mai multor generații s-au adunat diferite popoare (polonezi, lituanieni, ruteni, germani, evrei și tătari) care aveau confesiuni diferite (catolică, ortodoxă, reformată, chiar și iudaică sau islamică). A devenit un stat în care chiar și cele mai radicale secte (cum erau de pildă unitarienii) care erau persecutate în restul continentului puteau
Confederația de la Varșovia (1573) () [Corola-website/Science/328090_a_329419]
-
pe această temă, pe care o decalează cu două ore mai devreme pentru ca autoritățile să nu apuce să o întrerupă. Evacuați din sală de către soldații colonelului imperial, studenții merg pe străzi cântând imnul "Tricolorul" compus de Ciprian Porumbescu. Studenții români, ruteni și polonezi decid să nu participe la jubileul anexării Bucovinei, la care era anunțată vizita împăratului Franz Joseph I. Conducerea societății Arboroasa trimite în 1877 o telegramă la Iași în care anunță că dorește să comemoreze 100 de ani de la
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
acestei ipoteze. Uciderea prizonierilor polonezi nu a făcut decât să întețească conflictul polono-ucrainean. Într-o scrisoare, Czariecki avea să afirme că, dacă i s-ar pune la dispoziți o forță militară suficient de mare, el i-ar ucide pe majoritatea rutenilor. Mai tâziu, în același an, Czarniecki a primit din partea regelui noi moșii și titlul de intendent (oboźny) al Coroanei. În 1653 a participat la o misiune de pedepsire în ținuturile controlate de cazaci. Unitatea sa a provocat distrugeri importante în
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
Drenovci este o comună în cantonul Vukovar-Srijem, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Drenovci avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de bosniaci (%), sârbi (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de musulmani (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Drenovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330550_a_331879]
-
de domnitorul Ștefan cel Mare, care se afla în confruntare cu Lehia la acea perioadă, încercând să-și extindă influența în sud-vestul Poloniei (Pocuția) Izvoare bine informate arată că ceata de răsculați pornise din Moldova, alăturându-i-se treptat țărani ruteni, până ce ajunse să numere 9-10.000 de oameni. Așezările feudale au fost devastate, nobilii prinși au fost uciși, iar Sniatinul, Colomeea și Haliciul pustiite. La cele dintâi vești ajunse la curtea regală a Poloniei, se credea chiar că merge vorba
Răscoala lui Muha () [Corola-website/Science/330660_a_331989]
-
cei prinși. Nu departe de Halici, oastea leșească i-a atacat pe rebeli, capturând-ul pe Muha. El a fost dus în Cracovia, unde a murit în curând din cauza torturilor. Răscoala a înfrățit în lupta antifeudală pe țăranii moldoveni și ruteni. O cronică germană îl arată pe Muha drept un însărcinat al lui Ștefan cel Mare, care, însă, după înfrângerea de la Rohatîn, îl pune la închisoare vreme de un an, pentru ca apoi să-l trimită din nou în Pocuția (1492). Deși
Răscoala lui Muha () [Corola-website/Science/330660_a_331989]
-
de conducere și în cadrul organelor de ordine. Susține sub diferite forme procesele de integrare europeană în Ucraina. Este susținătorul apolitic a ruteniatului. La data de 13 iulie 2013 a participat la lucrările celui de al XII-lea Congres mondial a rutenilor în Ujhorod, unde a declarat că este dispus să ridice personal, în cadrul Consiliului Suprem a Ucrainei, problema de recunoaștere a rutenilor ca naționalitate. [Sursa: http://goloskarpat.info/blog/suspilstvo/30050.html] Căsătorit, educă doi copii — o fiică și un fiu
Ivan Bușko () [Corola-website/Science/330187_a_331516]