2,974 matches
-
alte surse istorice. Farmecul acestor „documente” constă și în faptul că ele sunt forțele motrice ale intrigii, care stârnesc permanent interesul cititorului de a parcurge romanul „cu sufletul la gură”. De altfel, aceste „documente” din cuprinsul romanului conțin câte un sâmbure de adevăr, constatat de autor din studiile istorice reale, „prelucrate” și alambicate de bogata sa imaginație. Nu în ultimul rând, valoarea romanului este dublată de bogăția ideilor formulate de personajele istorice ale romanului, excelent zugrăvite de rafinatele observații ale autorului
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
fi cu "frica" lui Dumnezeu, dar au sufletul vândut necuratului! Natalia, la început năucită de asemenea veste, nu o primește cu mare încredere. De plăcere nici nu putea fi vorbă, știind care sunt relațiile dintre mamă-sa și vecină, însă sâmburele îndoielilor dă vlăstari în sufletul său fragil și greu încercat, așa că după multe frământări, își face curajul și-și întreabă mama dacă este adevărat ce i-a spus vecina. Aceasta, neavând curajul să nege cele spuse de cutra de vecină
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
Aceste amintiri i se derulau lui Gligor prin fața ochilor, de parcă se întâmplaseră ieri, nu acum vreo trei ani și jumătate. Cam atât așteptaseră să li se împlinească visul de a deveni părinți. Să li se umple casa de gălăgia unui sâmbure de om. El era mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
a domina lumea și a o conduce.” Aceasta este marea dilemă și a fiecărei puteri; să domine sau să conducă. Aceasta cred că este și marea dilema a guvernării. Să domine? Să conducă? Poate că aici ar putea fi găsit sâmburele vrajbei. Poate că așa ne învrăjbim și noi înșine. Ce ne domină? Ce ne conduce? N-avem de ce să ne luăm la întrebări destinul. Ne sechestrăm în justificări născocite. Ar trebui să ne uităm la ceea ce ne lipsește. Sociologul Vasile
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
justificări născocite. Ar trebui să ne uităm la ceea ce ne lipsește. Sociologul Vasile Dancu, susținea, sâmbăta trecută la Cluj-Napoca, în cadrul proiectului VEHMED, că ne lipsește instituția admirației. Poate că în acest sentiment de admirație, de prețuire, de respect se găsește sâmburele armoniei dintr-o societate. Calin Hentea, în lucrarea Imaginile mișcate ale propagandei , (Editura Militară, 2006) în capitolul intitulat „Ambasadori sau mercenari”, referindu-se la militarii romani din teatrele de operații, constată: „Cert este că tocmai conștiința acestei inferiorități materiale este
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
o poate sugera nemărginirea văzduhului, ele descoperă mediul spiritual din care provine artistul Tudor Chirilă. Cunoscând pe cine i-a fost lui tată, nu se mai ivește nicio greutate în lămurirea sursei educației pe care a primit-o, și ce sâmbure a crăpat ca să izbucnească la soarele scenei un lujer înrădăcinat în umbra zidului pe care-l îmbracă în răcoarea frunzei și-l identifică în mitul înveșnicirii iederei urcătoare! Nu e nicio bătaie de cap în a intui ce educație a
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
Gemul de calitate superioară de citrice poate fi obținut din fructul întreg, tăiat în fâșii și/sau felii. Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea gemului de calitate superioară sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveți și roșii. Cantitatea de pulpă utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum: 500 grame în general; 450 grame în cazul coacăzelor roșii, al scorușelor, al
ORDIN nr. 532/2024/572/199/2025 () [Corola-llms4eu/Law/295153]
-
gemului de calitate superioară. Aceste cantități se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea jeleului de calitate superioară sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveți și roșii. ... e) Marmelada de citrice este un amestec cu consistența de gel, obținut din apă, zaharuri și unul sau mai multe dintre produsele următoare, obținute din citrice: pulpă, piure, suc, extracte
ORDIN nr. 532/2024/572/199/2025 () [Corola-llms4eu/Law/295153]
-
mi-aș dori să fiu sub raze calme, Un măr apoi, pe ram ca să mă undui Sub soarele torid să-ncep ca să mă pârgui - Doar dinții tăi vreau să-mi pătrundă-n carne. Din mine să mănânci pe saturate, Un sâmbure să-mi scuipi înspre țărâna - Iubirea mea, tot vie să rămână Ca-n ani ce vin, să mă iubești departe. Voi râde floare-n ram și printre mere Mereu voi fi doar eu cea mai frumoasă Cu vântul cald al
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
floare mi-aș dori să fiu sub raze calme,Un măr apoi, pe ram ca să mă unduiSub soarele torid să-ncep ca să mă pârgui -Doar dinții tăi vreau să-mi pătrundă-n carne.Din mine să mănânci pe saturate,Un sâmbure să-mi scuipi înspre țărâna -Iubirea mea, tot vie să rămânăCa-n ani ce vin, să mă iubești departe.Voi râde floare-n ram și printre mereMereu voi fi doar eu cea mai frumoasăCu vântul cald al verii voi fi
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
zei...”. Cât despre ideal ca vis, în „Sărmanul Dionis” scria: „... În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă”. Pentru idealuri mărețe au fost pedepsiți în mod fizic marii intelectuali ai țării noastre, în regimul comunist, aruncați fiind în închisori și administrându-li-se cele
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
fi știința lucrurilor inteligibile, respectiv știința despre ceea ce se situează dincolo de lumea perceptibilă, accepțiune în care filosofia este totuna cu metafizica (realitatea situată dincolo de lumea fizică). În pofida acestor asigurări venite de la corifeii filosofării, în inima noastră tot mai stăruie un sâmbure de îndoială: Este cu adevărat filosofia o știință? Pentru că, suntem avertizați de P.P.Negulescu în Problema ontologică, orice știință își are obiectul și metoda ei! (Iar eu adaug că nu trebuie să uităm nici de legile proprii și nici de
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
cu amărăciune la viață pe care o pierduse din prostie, dar era tardiv, nimic nu mai putea fi cum a fost la început. Îi ceruse lui Lăură încă o șansă, deși știa că viața lui sexuală era terminată, dar un sâmbure de speranță, ca în timp și-ar putea reveni, l-a mănat la acest gest disperat. Nu mai avea nici un rost să spere, Lăură se schimbase mult, fizic era tot asa de frumoasă, dar fragilitatea ei dispăruse, era hotărâtă, sigură
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
cu amărăciune la viața pe care o pierduse din prostie, dar era tardiv, nimic nu mai putea fi cum a fost la început. Îi ceruse lui Laura încă o șansă, deși știa că viața lui sexuală era terminată, dar un sâmbure de speranță, că în timp și-ar putea reveni, l-a mânat la acest gest disperat. Nu mai avea nici un rost să spere, Laura se schimbase mult, fizic era tot așa de frumoasă, dar fragilitatea ei dispăruse, era hotărâtă, sigură
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
dedublare dacă ar fi să fac jocul pictorilor aș întinde o pânză cu risc de culori poate ne-ar fixa un punct ceva mai ingenios apoi ți-ar ascunde chipul într-un labirint înrămat dar nu am răsădit cândva niște sâmburi cu păsări semnul de carte se schimbă pe măsură ce descoperim că uneori închisorile aduc revelații iar dansul luxuriant poate fi deasupra stărilor boreale ori într-un ghem de nimic O doamnă Picasso în poezie, demnă de marile picturi poetic abstracte: Gina
GINA ZAHARIA- METAFORA ABSTRACTULUI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379117_a_380446]
-
are aripi?” (Îngerul din mine). Ei bine, aici știu că e însăși Lilia Manole... Dar și Luan Maloku, undeva foarte aproape: „I/ Îmi placi așa cum ești/ Cu frumusețea naturală/ Grădina mea are flori / Toate îți seamănă/ Ochii tăi ca doi sâmburi de măslină/ Te rog, lasă-i așa, nu-i machia/ Îmi plac așa cum îi ai / II / Dimineața, cerul se umple/ De un milion de stele/ Nici de lumânări nu avem nevoie/ Pentru că acestea se sting oricând oriunde/ Nici de băutură
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381887_a_383216]
-
Tu trebuie doar să păzești fata, să nu dea nimeni de ea până ce planurile noastre vor da roade. - De ce a trebuit să-i vorbești despre cel care mă poate învinge? - O minciună bună se construiește cel mai bine pe un sâmbure de adevăr, își mișcă bătrâna degetul arătător spre monstru, atingându-i fruntea. Dar nu are cum să te sperie acest lucru atâta timp cât Arin, fiul lui Triton, a fost întemnițat de propriul său tată. - Ai avut tu grijă de asta, râse
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
cristaline Care se pierdeau în zare. Dorul de mirosul verde Mă-mbăta și o porneam Spre livada-mbietoare, Cu cireșe de pe deal. Fericită-mi prindeam pofta Stând pe burtă fără gânduri, Dar de-mi aminteam de casă Le-nghițeam cu tot cu sâmburi. Și-o luăm apoi la fugă De pe deal și până-n vale, Chiar de spini aveam în tălpi Alergăm cu nepăsare. Pașii îmi încetineau Când treceam pragul acasă, Și simțeam că și pedeapsă Palmă mamei, dar miloasa. Referință Bibliografica: COPILARIA-MI
COPILARIA-MI VERDE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382115_a_383444]
-
Diasporei Unioniste din 25-26 martie 2016 Iacob Cazacu-Istrati - Soarta se teme de cei viteji, iar pe cei lași îi calcă în picioare UNIREA CEA MARE De Nicholas Andronesco Între Cer și Pământ Între ploi și vânt Semințe Flori și fructe Sâmburi și cânt Tradiții și legi Cunoașteri Și nașteri Sunt eu Suntem noi Potențial și Cuvânt Dacii cei vechi Eternii Români Adunați pe Planetă Pământ Sfatul Țării va cheamă De pretutindeni Că și din țară cu râuri și piatră Cu limba
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MITRIDATIZARE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului dimineața își înfige colții într-un sâmbure de brumă mătură umbre dincolo de geam o pasăre sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre
MITRIDATIZARE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380531_a_381860]
-
MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună, Și slăvesc cu bucurie, Limba noastră cea străbună! Zeul RA - lacrimi de Soare, Zămislea pe bunii oameni, Ce cu spor munceau pământul, Ca tu slove-n el să sameni. Sâmburele de Lumină - Poezia se dezvoltă, De la ghiocei din tâmple, La aromele din boltă. 21 Martie 2016-03-21 Margareta Mariana Saimac Membra L.S.R. - Filiala Olt Referință Bibliografică: DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI / Margareta Mariana Saimac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907
DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380542_a_381871]
-
ani c-un dor intrigant se leagă mai spune-mi o dată cum se transformă apusul când zorii îți tulbură simțirea c-un cuvânt rostit la tinerețe mai spune-mi o dată cum încifrezi ascunsul când jocul ielelor te poartă c-un sâmbure de iubire hoinar printre aștrii tu fiu de lut și cer sclav și stăpân peste cuvinte șlefuiești un colț de veșnicie de la A la Z lângă o icoană și-o întrebare să te reconstruiești vis și prădător de vise Referință
MAI SPUNE-MI O DATĂ… de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380554_a_381883]
-
MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună, Și slăvesc cu bucurie, Limba noastră cea străbună! Zeul RA - lacrimi de Soare, Zămislea pe bunii oameni, Ce cu spor munceau pământul, Ca tu slove-n el să sameni. Sâmburele de Lumină - Poezia se dezvoltă, De la ghiocei din tâmple, La aromele din boltă. 21 Martie 2016-03-21 Margareta Mariana Saimac Membra L.S.R. - Filiala Olt ... Citește mai mult DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI„Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună,Și
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
MONDIALĂ A POEZIEI„Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună,Și slăvesc cu bucurie,Limba noastră cea străbună!Zeul RA - lacrimi de Soare,Zămislea pe bunii oameni, Ce cu spor munceau pământul,Ca tu slove-n el să sameni.Sâmburele de Lumină -Poezia se dezvoltă,De la ghiocei din tâmple,La aromele din boltă.21 Martie 2016-03-21Margareta Mariana SaimacMembra L.S.R. - Filiala Olt... III. DIN NOU, PRIMĂVARĂ!, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. DIN NOU
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
de granițe, neavând alt scop, altă destinație și alt moment, meritate a fi de băgat în seamă, decât o anume atemporală. Sensul vieții e însăși viața. Autoarea trăiește viața în sensul pedeplin al cuvântului. Unde este, tocmai unde este acel sâmbure providențial căruia ușor îi putem atribui și noțiunea de sensibilitate și idee, pentru că mai deasupra de atât doar cerul, și el ideatic, la urmei, ar putea să existe. De unde vine de se naște pentru a da frâu liber mai departe
SENSUL VIEŢII ŞI VIAŢA SUFLETLUI NOSTRU (ALBINA IDRIZI, BIBLIOTECA CUVINTELOR, AMANDA EDIT, BUCUREŞTI 2016) DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380590_a_381919]