4,832 matches
-
ce să ceară, s-au trezit cu v'o șase sute de mii de hectare cerute în plus față de suprafața reală. D'afară parcă se auzeau, așa, pe fundalul discuției noastre, războiul din Cecenia, gripa Flu epidemică din Irlanda și bocetele sîrbilor, pe care i-am trădat cînd i-au călcat în picioare americanii. În orice ritual, de la rugăciune pînă la dorința exprimată din suflet, forța constă în emoția profundă ce alimentează gîndul cu imagini, semne, visuri sau simboluri simpliste. În lumea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
se poate trece Dunărea în „Orașul alb”, Belgrad, situat la confluența râului Sava cu Dunărea. Acolo, în Panciova era cea mai veche pușcărie de pe timpul imperiului austro-ungar (1867-1918); de abia în anul 1918, Serbia s-a unit cu Muntenegru, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, formând Regatul Iugoslav. „În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Serbia a fost un stat marionetă al Germaniei hitleriste; teritoriul său includea Serbia Centrală de azi, și partea vestică a Banatului. În 1945, Serbia a devenit parte
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei, în Voivodina, la Zrenianin. De la Zrenianin la Trieste Zrenianin era o localitate situată mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu România. Aici a început trierea refugiaților: pe cei mai mulți dintre ei, sârbii îi expediau acasă, și doar pe unii, probabil ca așa veneau directivele de sus, îi trimiteau spre apus... „Venea un sârb șchiop și se uita cu lampa la noi - își amintește Dumitru Sinu -. Aproape pe toți i-a trimis în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
situată mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu România. Aici a început trierea refugiaților: pe cei mai mulți dintre ei, sârbii îi expediau acasă, și doar pe unii, probabil ca așa veneau directivele de sus, îi trimiteau spre apus... „Venea un sârb șchiop și se uita cu lampa la noi - își amintește Dumitru Sinu -. Aproape pe toți i-a trimis în țările lor. Făcuse el, însă, după socotelile lui sau după ordinele primite de la superiori, un grup ce urma să meargă spre
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
a abordat! Și acum regretă nea Mitică faptul că n-a onorat invitația lui Anton de a-l vizita în Chile, ar fi ajuns și acolo! Dumitru Ștefănescu - un vis spulberat după gratii! Din România porniseră să treacă granița la sârbi trei prieteni: Anton Ștefănescu, Mimi (Dumitru) Ștefănescu (nu erau rude, doar o pură coincidență de nume) și Petru. Mimi Ștefănescu avea logodnica la Paris, o chema Jacqueline, deci ținta lui era Parisul! Pe drum însă, Anton Ștefănescu s-a rănit
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
acolo, să-și oblojească rana. Ceilalți doi și-au continuat drumul. La un moment dat au crezut că au ajuns în Italia și s-au oprit. Ghinionul lor a fost că se aflau tot în Iugoslavia; au fost prinși de către sârbi și-au fost închiși. Mimi Ștefănescu era în Iugoslavia, logodnica sa la Paris și mama la București. Să nu producă îngrijorare acasă, Mimi îi scria mamei sale din închisoarea iugoslavă și trimitea scrisorile lui Jacqueline, la Paris, iar aceasta le
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
logodnica sa la Paris și mama la București. Să nu producă îngrijorare acasă, Mimi îi scria mamei sale din închisoarea iugoslavă și trimitea scrisorile lui Jacqueline, la Paris, iar aceasta le expedia de acolo, mamei lui, la București. Până la urmă sârbii l-au trimis pe Mimi în România; sosirea lui în țară a produs un adevărat șoc pentru mama pe care până atunci o protejase, ascunzându-i necazurile prin care trecuse. Și totul s-a întâmplat în acea perioadă în care
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
a declanșat cel mai mare val de refugiați politic, din perioada postbelică. În aceste vremuri de restriște, marcate de puternice frământări politice și sociale, a luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu. Împreună cu alte șapte persoane, a trecut granița pe la sârbi. Cei care l-au ajutat să fugă din România au fost legionarii, cu toate că amicul meu, cunoscut între prieteni ca nea Mitică, nu făcuse parte niciodată din gruparea lor. Când a părăsit România, în Iugoslavia era președinte Iosip Broz Tito. Iugoslavia
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
la fel de sărace precum celedin care plecaseră. Cei mai curajoși, și norocoși în același timp, reușeau să fugă și ajungeau în țările occidentale, de unde, majoritatea traversau oceanul spre continentul nord american. De exemplu, își amintește Nea Mitică, cum pe unii români, sârbii îi trimiteau în Bulgaria, pe bulgari în România, pe alții în Ungaria, în mod aleator. Așa se face că printre românii ajunși în Bulgaria era un anume, Grigore Coroiu, de care-și amintește și astăzi. Pe acest om autoritățile au
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
în felul acesta vor fi trimiși în Germania. De aceea, ce s-au gândit ei? Și-au fabricat documente false, pe care au pus o ștampilă contrafăcută, confecționată, tot de către ei, dintr-un cartof și cerneală. Neamțul e tot neamț! Sârbii și-au dat imediat seama că lucrurile nu sunt așa cum par, dar românii nu s-au descurajat și au continuat jocul. Perseverenți, compatrioții noștri se trezeau în fiecare dimineață devreme și se spălau cu zăpadă, sub ochii uluiți ai gardienilor
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
zăpadă, sub ochii uluiți ai gardienilor sârbi. Era un ger de crăpau pietrele, însă nu conta - ei strigau toți odată, în germană: „Eins, zwei, drei” (Unu, doi, trei) și se spălau cu zăpadă. După ce i-au urmărit astfel câteva zile, sârbii au spus: „Neamțul e tot neamț!”. Cu alte cuvinte, oricât de frig este, indiferent dacă plouă, ninge ori e soare, neamțul nu se abate de la disciplina în spiritul căreia era educat. Ce era să mai facă, în locul acela, cu românii
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
indiferent dacă plouă, ninge ori e soare, neamțul nu se abate de la disciplina în spiritul căreia era educat. Ce era să mai facă, în locul acela, cu românii noștri, mai ales că se convinseseră că era vorba de nemți adevărați? Așa că sârbii i-au urcat în tren și i-au trimis în Germania. Ursu: ” Deschid orice casă de bani!” Pe Ursu, nea Mitică l-a cunoscut tot în Iugoslavia. Era un tip simpatic. Avea un vocabular aparte, care îi amuza pe ceilalți
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
și altele, pe care o să le afli la momentul potrivit. Sacul meu cu amintiri e plin”. Știam că odiseea sa nu se oprește aici. Cu o altă ocazie îmi va spune cum s-a descurcat el însuși ca refugiat la sârbi, cum a făcut față greutăților, cum a răzbit să ajungă, în cele din urmă, în Canada, și-apoi, în Statele Unite. Dar asta este deja o altă poveste. Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
valorifici fiecare informație, fiecare experiență pe care trebuie s-o consideri ca lecție de viață, fiecare succes sau eșec cu rolul lui în formarea ta ca om de afaceri. „Știi cine este cel mai bogat om din Peru? Este un sârb! Bravo lui! A reușit pentru că a știut ce vrea și a avut și noroc! E multimilionar în dolari”, mi-a spus răspicat nea Mitică. „ Eu cred că noi toți avem un destin!” Personal, cred că ceea ce a realizat Dumitru Sinu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
câteva versuri care ,,din coadă”, să și sune. Am încercat, ca într-o fabulă, să ascund identitatea șefilor noștri, cu temperamentul și felul lor de a fi. Vulpoiul Jorj (George), grec, bun prieten cu Denis (Leul-Regele). Doamna Elena, (Veverița) iar sârbul Criss (Lupu suru).Geanar (John-R) era denumirea unui bloc de peste zece etaje, cum am mai spus, la care îl renovam pentru închiriat. Referință Bibliografică: HAZ DE NECAZ / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593, Anul II, 15 august
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]
-
să constat, ideea generală fiind în sensul că politicul, așa cum era practicat, nu reușea să acopere nevoile unui popor plecat în bejenie peste Dunăre pentru a căuta o bucată de pâine.” ... Și, Doamne, câte îi mai hărăzise destinul să trăiască! „Sârbii deveniseră amintire, poate o amintire incompletă, dulce-amăruie, dar binevenită la momentul când societatea nu-mi oferea altceva, decât dreptul de a lua-o razna prin lume, cu o cruce imensă în spate... Ce-i drept, o clipă, mi-a fost
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
cuvânt care mi-a dat dreptul să stau la rând cu turcii, să mânânc cu ei, să fiu socotit unul de-al lor.” - spune autorul într-un moment în care firul care-i trasa drumul de urmat se răsucise dinspre sârbi, spre turci! Da, pentru că alt calvar, alte obiceiuri, alte năravuri și alți stăpâni îi vor controla existența pentru o perioadă, până-n viscere! Un lung șir de scrisori, mai necesare chiar decât aerul cu iz de narghilea pe care era nevoit
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
dată să mi se limpezească și mie apele, simțeam că mă lasă puterile la un moment dat. Adică încercam să mă culc cu speranța și să mă scol cu credința cum se spune. - Același proverb l-am întâlnit și la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
și teoriile sale destructive și imorale”2. Observăm că, după tradiționala tendință de apărare împotriva ofensivei catolice unul dintre centrele ortodoxismului condamnă agresiunea ideologică a Kremlinului. Pentru a ilustra această poziție combativă, putem să arătăm reacția vehementă a liderilor ortodocși sârbi împotriva condamnării la 11 octombrie anul 1946, într-un simulacru de proces, arhiepiscopului de Zagreb, monseniorul Ste �pinać (condamnat la 11 ani de muncă forțată). Discursul oficial al ortodoxiei române, bul �ga �re, iugoslave se plasează pe coordonatele constatării gravității
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
luat, și a ieșit. - Cum vă spuneam, copii, noi ne tragem dintr-o familie mare. De origine slavă... Familia noastră din partea mea a emigrat în Țara Românească la începutul secolului al XIX-lea. Având origini slave de la sud de Dunăre, sârbi, membrii familiei noastre avem originiu de revoluționari sârbi din Macedonia, ocupată de Imperiul Otoman. Dimitrie, tatăl meu, și fratele Pavel au participat la Revoluția din 1821, susținând Eteria împotriva regimului fanariot. Dimitrie și Pavel au făcut parte, alături de Eterie, din
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
noi ne tragem dintr-o familie mare. De origine slavă... Familia noastră din partea mea a emigrat în Țara Românească la începutul secolului al XIX-lea. Având origini slave de la sud de Dunăre, sârbi, membrii familiei noastre avem originiu de revoluționari sârbi din Macedonia, ocupată de Imperiul Otoman. Dimitrie, tatăl meu, și fratele Pavel au participat la Revoluția din 1821, susținând Eteria împotriva regimului fanariot. Dimitrie și Pavel au făcut parte, alături de Eterie, din complotul împotriva lui Tudor Vladimirescu. Din anul 1830
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ave și ei unu teatru natiunalu.. Nu vreu să vorbescu acuma despre necesitatea unui teatru natiunalu. Asta o știm și o simțim cu toții prea bine....nu trebuie să uităm că teatrul are o influență grandioasă și asupra dezvoltării spiritului național... Sîrbii își fondară unul (teatru)...noi, românii încă trebuie să năzuim într-acolo... Neajunsurile și lipsele noastre în timpul prezent sunt atît de multe, încît a cugeta la posibilitatea înființării unui teatru național e numai un vis frumos, o iluzie dulce.” În
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
în scopul realizării idealului său national,cu lupta purtată de conaționalii din provinciile aflate sub stăpânire străină,un mare număr de români au desfășurat în diferite țări din Europa,precum și în S.U.A. o acțiune multilaterală și eficace,în cooperare cu sârbii,cehii,polonezii etc. pentru cauza comună: victoria principiului naționalităților și recunoașterea acestuia drept criteriu fundamental în statuarea postbelică a lumii. Astfel,în Franța, Comitetul franco-român ,organizat în 1914 a depus în anii 1917-1918 îndeosebi,o largă și variată activitate care
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
Asigura apoi consiliul că ,,poate conta pe întregul concurs al acestui guvern”. Încă din primele zile ale activității sale,Consiliul Unității Naționale și-a dovedit utilitatea,protestând cu fermitate împotriva propunerii de federalizare a împăratului Carol. Împreună cu Consiliile cehilor,slovacilor,sârbilor și polonezilor,a adresat o notă Puterilor Aliate și Asociate,demascând noul subterfugiu al dublei monarhii care,conducându-se după o veche tradiție ,,căuta prin formule seducătoare să evite marile adevăruri ale gândirii politice” pentru a continua astfel ,,sistemul său
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
istoricul Victor Neumann. În dosarul candidaturii, impresionant de temeinic și imaginativ, citim: „Recunoașterea și respectul reciproc sunt principiile fundamentale ale comunității interculturale, multiconfesionale și antreprenoriale a orașului. De secole intregi locuiesc aici peste 30 de culturi diferite: români, germani, maghiari, sârbi, croați, italieni, spanioli și bulgari. De asemenea credincioși ortodocși, catolici, evrei, protestanți, luterani, reformați, musulmani, și de alte confesiuni, își practică religia în pace și libertate, sensul cuvântului ‘toleranță’ a evoluat către ‘fraternitate’". Chiar dacă tihna acelor secole a fost uneori
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]