896 matches
-
niște încăperi strâmte, de uluci spoite, putîndu-se foarte bine nimeri a fi ori bordeluri, ori lepozerie. Iar pehlivanii turci își jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă, plăcut abțiguit. Iar pîn' la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stâlcirea trăsăturilor lui și, dacă erai atent, reușeai să recunoști pe stradă orice securist deghizat în civil, numai după brațul drept, bandajat și fracturat, în mutra încăpățînatului Doru Cișmea. Pe Doru l-au transportat la Mociornița ambalat în 33 de săculeți. 276 DANIEL BĂNULESCU Statului... Ori o dată își întinde Șeful Statului după voi două degete. Și vă strivește, găinușelor, între organele lui de anchetă?!... Într-o dimineață, i-au îmbrăcat în niște cămeși lungi, strâmte, albe, de înger și-n tălpile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
într-o transă de tanatofobie), și făcîndu-i semne prietenului său să se pregătească pentru o călătorie mai lungă. 281 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI L-au descărcat din camionul penitenciar, l-au răsturnat într-un pat, adunîndu-l ghem, punîndu-i săculețul cu mâna, în dreptul mâinii, săculețul cu falca, în dreptul fălcii și l-au părăsit în mila Domnului... Arhanghelul lui Dumnezeu l-a sudat cu electrodul lui miraculos. I-a lipit încheietura cu licoare din licoarea lui spirituală. Aazvîrlit cât colo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
făcîndu-i semne prietenului său să se pregătească pentru o călătorie mai lungă. 281 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI L-au descărcat din camionul penitenciar, l-au răsturnat într-un pat, adunîndu-l ghem, punîndu-i săculețul cu mâna, în dreptul mâinii, săculețul cu falca, în dreptul fălcii și l-au părăsit în mila Domnului... Arhanghelul lui Dumnezeu l-a sudat cu electrodul lui miraculos. I-a lipit încheietura cu licoare din licoarea lui spirituală. Aazvîrlit cât colo cei 33 de săculeți din cârpă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dreptul mâinii, săculețul cu falca, în dreptul fălcii și l-au părăsit în mila Domnului... Arhanghelul lui Dumnezeu l-a sudat cu electrodul lui miraculos. I-a lipit încheietura cu licoare din licoarea lui spirituală. Aazvîrlit cât colo cei 33 de săculeți din cârpă, care s-au îndepărtat, cu chițcăituri îngrozite, de câtă carne nefericită ținuseră ei până atunci la piept. După doar trei săptămâni, oblojit cu o milă pe care deseori n-o putem înțelege, lui Doru i s-a acordat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
elegantă de cașmir. Îmi vine să mă Întind până la ea, s-o bat pe umăr și s-o Întreb dacă i-aș putea Împrumuta viața. De cum sunt sigură că zeița a adormit, Îmi deschid pe ascuns propria geantă. Conținut: 2 săculeți de Calpol pentru cazuri de urgență O lingură albă de medicamente murdară și cu margini lipicioase Chiloți de schimb pentru Emily (Înot la bazin) Un pieptăn pentru lindini achiziționat pentru uz personal de la NY Un Tampax rătăcit și jerpelit O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se auzea vocea lui Grigore. Era bine. Se gândi la tot ce i se întîmplase de la venirea lui în Cuțarida și se apucă să numere banii strânși la nuntă. Puse miile una peste alta, adună sutele de metal într-un săculețe de pânză, sugrumîndu-l la gură, ridică perna și acoperi totul. Stinse apoi lampa și își așteptă înfrigurat nevasta, speriat că n-o să mai vină. Ii trecu o clipă prin gmd că ea a plecat peste maidan. Se uită afară. 47
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
te punem la probe, la noapte; să te vedem... - Știi să manglești cai? Gloabe? aruncă Mînă-mică. - Fac orice... - Bine, încheie hubărul și strigă lui Nicu-Piele: Pune mămăliga aia la fiert și adu drojdia să ciocnim cu bidiviul! Nicu cară un săculețe plin cu mălai și un ceaun, pitite în mărăcini. Le așternu în fața lor. Oacă plecă după apă. Alerga aplecat într-o parte și trupul lui scund se mistui repede în întunericul abia lăsat. - Da neamuri ai? mai cercetă Bozoncea. - Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
N-avea ce le mai face. Se scula, alunga mițele rămase prin casă, că nu ținea una, două, ținea vreo cinci, și trecea pragul într-o odaie, dincolo, întunecată, cu tavanul scund, unde păstra murăturile, butoiul cu varză și un săculețe de fasole, la vremea asta ajuns pe fiind. Ar fi trebuit să aprinzi o luminare dacă n-ai fi cunoscut, dar văduva cunoștea. Pe podeaua de lut amestecat cu bălegar stătea aruncat un strat mai mărișor de nisip. Mirosea stricat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vagoane vopsite În partea de jos În roșu „terra-de-Sienna“ și tăbliile În crem) și am văzut cu o emoție inexplicabilă o mână de lumini ireale care clipeau spre mine de pe un deal Îndepărtat, și care apoi au dispărut Într-un săculeț de catifea neagră: diamante pe care mai târziu le-am dăruit personajelor mele pentru a mă ușura de povara bogăției mele. Probabil că reușisem să desfac și să Împing În sus transperantul dens de la capătul patului și călcâiele Îmi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de construcție Încercam să mă conformez, ori de câte ori era posibil, regulilor clasice, cum ar fi economia forței, a unității, eliminarea fleacurilor, eram Întotdeauna gata să sacrific puritatea formei exigențelor conținutului fantastic, făcând forma să se umple și să exploadeze ca un săculeț de burete În care se află un drăcușor furios. Una este să concepi operațiunea principală și alta este s-o construiești. Efortul la care este supusă mintea este uriaș; elementul temporal este total ignorat, mâna care construiește bâjbâie după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
conțopist, acesta avea să fie viitorul lui, sau îl vor pensiona forțat și vor uita de el pentru a-i mai pronunța numele când o muri și l-or tăia din registrul de evidență a personalului. Termină de mâncat, aruncă săculețul de hârtie umed și rece la lada de gunoi, spălă ceașca și, cu cuțitul în mână, adună firimiturile care îi căzuseră pe masă. O făcea cu concentrare, ca să mențină gândurile la distanță, ca să le lase să intre doar unul câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
limita imaginabilului, cu 60$ pentru fiecare trunchi de păr Înflorit. Absurdul preț era justificat de faptul că sezonul perilor Înfloriți este de mult trecut În octombrie, ceea ce și reprezenta, de fapt, motivul principal pentru care Alixe voia așa ceva. (Acum că săculețele de mână erau considerate de prost gust, florile umpleau În viața ei locul lăsat gol). Se zvonea că pentru a-și crea propria ei livadă de primăvară ea provocase mai multă distrugere livezilor de peri din Noua Zeelandă decât cauzase vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
bijuteria. În timp ce ne beam ceaiul, Lauren mi-a povestit cum un rus cu o ținută impecabilă, probabil având spre treizeci de ani, Își făcuse apariția spunând că el era cel care trebuia să ia inima În numele lui Monterey. Dintr-un săculeț din catifea din jachetă, el scosese la vedere butonii lui Nicolae al II-lea, plus o scrisoare prin care se anunța schimbarea planului. Agentul de pază al lui Lauren Îi dăduse trimisului bijuteria În formă de inimă. Toată afacerea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
adevărat roman. Sub ea, ia te uită potriveală, „UN SFAT PE ZI: Obraz umflat. Se ia un pumn de floare de soc, unul cu flori de romaniță, și altul cu floare de tei, se amestecă bine și se pun în săculeț. Încălziți bine săculețul și puneți-l pe partea umflată.“ Se gândi la domnișoara Margulis, pe care tocmai o văzuse, fiindcă a avut ideea bizară să treacă pe la redacție deși avea obrazul umflat, și regretă că n-a apucat să-i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ea, ia te uită potriveală, „UN SFAT PE ZI: Obraz umflat. Se ia un pumn de floare de soc, unul cu flori de romaniță, și altul cu floare de tei, se amestecă bine și se pun în săculeț. Încălziți bine săculețul și puneți-l pe partea umflată.“ Se gândi la domnișoara Margulis, pe care tocmai o văzuse, fiindcă a avut ideea bizară să treacă pe la redacție deși avea obrazul umflat, și regretă că n-a apucat să-i spună despre sfatul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Și dacă planeta noastră nu este decât un lazaret cosmic? Înjurătura noastră metafizică cu trimitere la increat s-a vulgarizat cu totul. Nimeni nu-i mai gustă tâlcul. Întrebările de ordin biografic sunt ori banale, ori indiscrete. Eul - acest perisabil săculeț cu taine. Va primi Premiul Nobel savantul care va descoperi utilitatea simpozioanelor. La Judecata de Apoi a cărților fiecare trebuie să justifice cât adevăr a adus pe lume. Eul - acest înveliș veșnic ulcerat. Sunt un rătăcit! Dar tu, cititorule, pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Mai aruncă o privire spre pustiul ce începea să se transforme într-o pată cenușie fără relief. — Dacă te prind, zise, jur c-o să-ți smulg pielea fâșie cu fâșie. își făcu rugăciunile de seară, își puse pe umăr un săculeț de piele cu un pumn de curmale, pe care le mâncă încet în timp ce pornea la drum, mereu spre apus, cufundându-se în umbrele ce puseseră deja stăpânire pe pământ, știind că acea noapte de marș fără grabă va interpune între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mult mort decât viu... Abia respiră și e complet deshidratat. Dacă nu-i dăm să bea, nu mai rezistă nici măcar șase ore. — Percheziționează-l! îl percheziționă minuțios. — Nu are arme, spuse cu convingere, dar apoi se întrerupse, în timp ce deschidea un săculeț de piele și împrăștia pe nisipul tare o grămadă de monede și diamante. Fir-ar să fie! exclamă. Caporalul Abdel Osman sări din mașină, în doi timpi și trei mișcări ajunse alături de tovarășul său și întinse mâna spre monedele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
omorât cămila? Ar fi murit oricum. Caporalul tuși, lăsând să i se scurgă un firișor de sânge pe la colțul buzelor, și închise ochii cu un gest de mare durere și descurajare. Când îi deschise din nou, făcu un semn spre săculețul care rămăsese alături de cadavrul grăsanului. — Ai găsit „Marea Caravană“? încuviință cu un gest și arătă în spatele lui. — E acolo; la trei zile de drum. Celălalt clătină din cap, ca și cum i-ar fi venit greu să creadă sau l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
voinței lui de neînvins, adevărați roboți, insensibili la căldură, sete și oboseală. Și acum stătea acolo, întins pe nisipul moale, simțind sub mâna sa dulcea atingere a umedei gerba pline de apă, cu resturile iepurelui fumegând încă pe foc și săculețul cu aur atârnat la brâu și se simți împăcat cu el însuși și cu tot universul înconjurător, mândru că e bărbat și că e targuí și mândru, mai ales, că putuse demonstra că nimeni, nici măcar guvernul, nu-și putea permite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
onoarea lui un miel din care făcură un cușcuș atât de gustos, cum nu mai mâncase de mult timp, și îl invitară la o petrecere în noaptea următoare. înțelese că nu putea să-i jignească refuzându-i și scoase din săculețul din piele roșie de la gât o monedă grea de aur pe care-o puse în fața lui. — Am să vin doar dacă plătesc eu mieii, spuse. Doar cu condiția asta. Stăpânul casei acceptă în tăcere, luă moneda și-o cercetă interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mulți ani de afaceri împreună, o mare sumă de bani pe care au hotărât s-o investească într-un nou negoț... Se pare, totuși, că acești negustori nu prea aveau încredere unul în altul, pentru că au pus aurul într-un săculeț și au hotărât să-l lase spre păstrare stăpânei casei unde locuiau, cu porunca de a nu-l da nici unuia din ei fără să fie și ceilalți de față. La câteva zile după aceea, hotărâră să trimită o scrisoare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
aceea, hotărâră să trimită o scrisoare în orașul vecin și, cum aveau nevoie de pergament, unul din ei spuse: — Mă duc să-i cer pergament îndatoritoarei noastre gazde, pentru că sigur are. Dar, intrând în casă, îi spuse acesteia: — Dă-mi săculețul pe care ți l-am dat, că avem nevoie de el... — N-o fac dacă nu sunt de față și prietenii tăi, răspunse femeia și, cu toate că celălalt insista, continuă să-l refuze, până când istețul negustor îi spuse: Ieși la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
dar nu vrea să ni-l dea decât dacă i-l cereți și voi. Fără să știe de cursa pe care le-o întinsese, cei doi îi strigară femeii să facă ce-i spusese celălalt, și astfel ea îi dădu săculețul și hoțul fugi din oraș. Când cei doi negustori au aflat de înșelătorie și și-au dat seama că au rămas fără bani, au dat vina pe sărmana femeie și au dus-o la caid, cerând să li se facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]