1,975 matches
-
obiecte specifice vieții străbunilor, ci și “arătând măiestria, puterea creatoare și bunul gust al culturii daco-geților.” Plimbarea în zig-zag prin istorie a lui Cristi Medeleanu are temeiuri locale de nezdruncinat. La Liceul “ Avram Iancu” din orașul Brad Arsenie Boca a sădit un gorun alături de statuia lui Crișan, care devine reperul unei colibe în complexul lui Gheorghe Achim. Picturile pereților de colibe îl obligă pe istoric la chintesențierea personalităților și faptelor consemnate în timp, căci nu altceva fac chiar ele acolo, în preajma
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
un cadru în care fiecare persoană poate să se implice. Cât poate recupera un adult adult care nu știe nimic sau știe foarte putine, inclusiv despre teme financiare? Rata succesului poate nu este 100 la sută, dar important este să sădești informația, care mai degrabă mai târziu va fi folosită de către persoana în cauză. Sunt programe prin care fiecare participant este învățat să economisească, asta nu înseamnă că poți să economisești. În teorie, toți ar trebui să punem minimum 10% din
Educația trebuie privită ca o investiție și încurajată inclusiv prin facilități fiscale. De ce procesul de învățare nu trebuie să se oprească niciodată pe parcursul vieții () [Corola-blog/BlogPost/339217_a_340546]
-
din sat, au vopsit ușile, cercevelele, tocăria, lamperiile, apoi, antrenând elevi, au făcut curățenie atât în interior cât și în exteriorul școlii, au trasat rondurile de flori, au săpat și au pus flori care se mai pretau atunci a fi sădite. În fruntea acestora, s-a distins, prin spiritul mobilizator și organizatoric, noul profesor de limba și literatura română, Ghenadie Grozavu, care se recomanda Giany, în timp ce sătenii aveau să-l numească Giany sau Giny poetul. Se lăuda că lucrase la „Gazeta
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
s-a văzut incapabil de a rămâne doar cu istoria fără a încerca o extrapolare. Privind prin intermediul evenimentelor istorice, viitorul pare a prinde formă. Ne punem întrebări, căutăm răspunsuri ca si cum microbul profeției, al dorinței de a intui, ar fi adânc sădit undeva în background-ul nostru. Ființele umane, se pare că au fost programate să caute fericirea. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor viața noastră a intrat în alt ev. Cu siguranță că trăim infinit mai comod decât acum un secol, că avem acces
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
e tocmai o iubire carnală, ci una sublimată în avânturi ideale greu de atins. Liviu Jianu practică și parabola în versuri, cu profit maximum, adică având înțeles și morală clare. O astfel de poezie este “Muntele”:“De o vreme, am sădit un munte, / Și bătându-i drumurile, toate, / I le-am argintat cu flori mărunte, / Și împodobit cu vieți curate - // Și-au venit la mine trecătorii, / Și mi-au spus: “ce munte ai durat? / Noi vom semăna cu piscuri, norii, / Și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
pentru a deveni o opțiune de încredere, iar amenajarea parcărilor subterane și supraterane este o prioritate. Primăria ar trebui să identifice toate posibilele locuri din cartiere în care se pot face aceste parcări, dar și spațiile în care se pot sădi copaci, pentru a se reduce poluarea. Pistele de biciclete ar trebui să fie între principalele griji, iar întreaga activitate de taximetrie reformatată, cu tarife mai mari, dar cu o selecție mult mai dură a șoferilor și firmelor care o practică
Crima lentă, în imagini martor: ca să nu ziceți că v-a luat prin surprindere tragedia ce va veni () [Corola-blog/BlogPost/339153_a_340482]
-
în cartea amintită, ne punea pe gânduri cu „rugăciuni rostite către genunchi, nu către inimă”, în noua sa carte, mai generos cu „dorul de poezie”, G. Baciu ne invită chiar „În vestiarul inimii” sale, adică pe coordonatele sufletești, pentru a sădi în juru-i sămânța binelui și frumosului, pentru a medita profund la menirea artistului în societatea noastră. Poetul domnișan a învățat, parcă, „ars poetica” de la marele poet german Novalis, care preciza că „Poezia este reprezentarea sufletului, care vindecă rănile deschise de
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
poet, mama este: „Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele,/ „Ești inima cea vie ce-mi bate cu putere!/” Prezentă în viață, încă de la începuturi, mama este: „Mâna ce trece peste frunte-mi,/ Lacrimă în mare taină,/ Liniștea sădită-n bobi de rouă,/ Viața - anotimpul ca o haină./”, după cum ne mărturisește el în „Miere și descântec”. Chipul mamei este indisolubil legat de scurgerea nisipului din clepsidra vieții. Decantarea energiilor materne în plăpândul trup al fiului se înfăptuiește gradual. Despărțirea
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
doar ce-mi spune el. Pallas Țâșnind direct din capul lui Zeus, fulger-gând, de s-a cutremurat nemărginirea, a vrut Pallas Athena să își arate firea ca o zeiță-a forței apărând. Dar Metis, mama jertfă, în suflet i-a sădit iubirea de frumos și-nțelepciune. Povățuind-o-ntruna să facă fapte bune ea grecilor măslin le-a dăruit. Patroană a Athenei, oraș miraculos ce-a strălucit tot timpul prin grandoare, zeița a păzit-o fiind și-ocrotitoare a fiecărui meșteșug
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340955_a_342284]
-
nici inima cea mai încremenită n-o putem compara cu ea, căci inimile sunt clintite de sunetul muzicii, pe când piatra nu aude niciodată, nu plânge, nu surâde. Oamenii cei mai frumoși și mai buni sunt în primul rând acei care sădesc și se bucură de florile spirituale ale melosului popular. Iar oamenii cei mai ursuzi sunt aceia care-și pietruiesc tunelul timpanului, fereastra ochiului, poarta sufletului și nu se predau îmbrățișării muzicii folclorice, nu-i beau apa nesecabilă, nu-i miroase
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
urmă versul cu dor de nebunie Ascuns într-o tăcere cu ușile-ncuiate; În brațele-mi întinse, primeam o cununie A nopților de veghe cu zori nevinovate... Nimic nu prevestea nici umbre, nici furtuni În zâmbetul pe care mi l-ai sădit în gene; Azi, cu penelul toamnei, din ploaie mă aduni Și cu ninsori de galben mă-acoperi în poiene... Eu te aștept cu toate tăcerile ce-mi dai Te voi primi-n albastrul pe care-l așteptai... Referință Bibliografică: Eu
EU TE AŞTEPT CU TOATE TĂCERILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341280_a_342609]
-
Va cuprinde-n taină sufletul curat, Vezi că-n lume astăzi prea curând se moare Sub înfrigurarea unui greu păcat... A Eu tot vreau să-ți semăn zâmbetu-n privire Tu te-ascunzi în toamne și mă întristezi; Ploi și vânt sădești în prea trista-ți fire Și o grea amprentă peste ochii-mi verzi... M Nu îți fie ochii triști ca despărțirea Sufletul iubirii astăzi să-l predai, Lasă-mi mie iarna, ia doar fericirea Și lumină-n suflet de acum
DIALOG POETIC ADINA ŞI MIRCEA (D-ALE NATURII) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341290_a_342619]
-
legături cu cea de la Hurezu. Acest lăcaș de cultură a constituit tot timpul loc de lumină pentru copiii satelor din zona munților Trascăului, chiar dacă nu aveau condițiile care se cereau. Din 1973 funcționează o școală unde măicuțele se străduiesc să sădească în mintea și inima acestor copii învățătura de carte, dragoste de Dumnezeu și iubirea de țară., iar câteva orfane sunt crescute și primesc o educație aleasă aici. La mănăstire, îmbinând rugăciunea cu munca, după rânduielile mănăstirești, a fost refăcut paraclisul
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
destăinuie, să aducă la suprafață trăirile și frământările cele mai profunde. Florentina Dinu “ne vorbește” în poemele sale despre natură, casa părintească, copilărie, timpuri învăluite în ceață. “Când zic Ghimpețeni / zic copilărie.../ aici am crescut/ ca un boboc de floare,/ sădit din iubire./ Îmi amintesc de bunicul,/ ... / “planta în podul palmei sale,/ gutui, meri,/ la umbra cărora / îmi găseam popas;/ îi unda cu viață / din fântâna mare.”/ ... Poeta își amintește cu dragoste, dar și cu durere, cum “seara, / înainte de culcare”, bunicul
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
a României la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
preț de câteva secunde bunul meu prieten, generalul Mircea Chelaru, care a terminat facultatea de filosofie în 1976, într-o seară de sfârșit de octombrie la Iași, orașul în care predau științele comunicării la Apollonia. Vorba aia, mai bine să sădești copaci decât să construiești natura. Regina Maria, altă eroină a rândurilor mele, s-a săvârșit din viață la 18 iulie 1938. Se înrudea cu Romanovii. A fost supranumită fie ''Mama religiilor'', fie ''Diplomatul nr.1''. S-a creștinat ortodox la
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
printr-o lume de dor Unde taina iubirii s-a stins. Este totul doar grabă si zor Spre un țel... niciodată atins ! Nu mă dor amintiri că le știu, Nici iubiri nu mă dor, că le-am strâns. N-am sădit, printre zile, pustiu, Când necazuri au fost, nu m-am plâns. N-am avut nici prea mult, nici puțin. Tot ce Domnul mi-a dat, mi-a ajuns. Călăuză... doar harul divin, Pe cărări mult prea greu de pătruns. Doar
ESTE TOT CE NU LAS PE PĂMÂNT ! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342166_a_343495]
-
Dumnezeiesc parfum și străluciri de stele Răspunsul magic este, al rugăciunii mele. Sfânta Fecioară, Pruncul și buna-ntre copii Rămâne-vor de-a pururi scumpe icoane vii Căci rătăcind prin lume, le port ca o comoară, Doar ele mi-au sădit credință-n inimioară. SCRISOARE PENTRU BUNICA Azi, ți-am scris, bunică dragă, „carte”, pe a ta adresă Mesaj tainic în cuvinte plăsmuite-n miez de noapte O să mi te liniștească, o să-ți fie recompensă N-am putut s-ajung la
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
Cu glasul de mătase se roagă zi și noapte Spunându-și ruga sfântă-n aceleași calde șoapte. Și din mătăniii albe răsar gânduri curate În murmur sfânt rostite, luate și purtate De coruri îngerești în nesfârșiri de noapte Cu binecuvântarea sădită printre șoapte. Iar gândurile-alese, rostite-n glas fierbinte, Stând pe genunchi plecată, crezând în cele sfinte, Topesc cuvinte-n valul credinței, un descânt, Ca ele să m-ajute mereu pe-acest pământ. Îi mulțumesc bunicii, cea blândă și iubită, Căci
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
a stimulat spre scris pe cei talentați, având legături strânse cu personalitățile culturale ale timpului său. În tot ce a scris, Mitropolitul Nicolae Colan a dovedit gust literar, continuând seria marilor ierarhi cărturari. Ca profesor, a făcut „teologie pentru viață”, sădind în sufletele studenților teologi convingerea că, indiscutabil, Cuvântul lui Dumnezeu este veșnic viu, izvor nesecat de viață nouă. În viața sa intelectuală, era înrudit cu toate marile spirite ale vremii din țară și de peste hotare. El nu se rezuma numai
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
să înțelegi, să respecți, să iubești și dacă este cineva deasupra ta, să-ți fie un exemplu. Cum să-ți spun ? Să admiri în loc să invidiezi, așa cum admiri o floare pentru frumusețea și mirosul ei. Admirația duce spre iubire, pe când invidia sădește ura în suflet.» Mama îi aduce întotdeauna Oresiei consolare și o explicație plauzibilă, optimistă, pozitivă, creștină, asupra celor ce se întâmplă, asupra vieții și a morții. « Nu fii tristă, Oresia, fiecare dintre ei au avut o misiune pe acest pământ
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > MARU-NALT DIN CURTEA MICĂ Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1189 din 03 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Maru-nalt din curtea mică L-a sădit a mea mămică. Și-acum este plin cu fructe, Toți copiii să se-nfrupte. Când plouă, ne-adaposteste, Cănd e-arsita, ne umbrește Și culegem multe mere În lădițe și-n panere. Are crengi până-n pământ Ce se leagănă în
MARU-NALT DIN CURTEA MICA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341889_a_343218]
-
așteaptă palma celui care îi pune în dreptul vieții, fiind necunoscătorii amarului ființei telurice. Literatul este lumina celestului universal valabil existenței pe Pământ, este Universul însuși pentru că lui i s-a dat prin naștere descifrarea tăcută a verbului existențial: Literatul adevărat sădește slovele, care înfloresc când cititorul se simte luminat de profunzimea adâncului respirat al ideilor ce emană culturalismul incandescent.[13] Creierul lui este brăzdat de energii ce pot schimba cu ajutorul celor două viziuni, deusian și luciferic, esența cuvântului. Cuvântul fiind idee
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
dezvălui în fața profanului pentru că nici așa nu ar înțelege taina luminii, iar amarul este gustul stării produs de cel care, din spatele creatorului, nu a înțeles-o, în schimb, i-a pătat-o cu dorința snoabă de a o avea. A sădi, în întunericul lumii căzute, acea verticală a geniului artei luminii, prin ruga unei prezențe slăvitoare, este vocația nestăpânită de idei și gânduri ale oricărui literat, poet sau prozator, român sau italian, ce merg spre nemurire. București, 20.04.2009 BIBLIOGRAFIE
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
simțim? Nimeni! Nu avem decât poteca pe care am pornit și care duce spre același focar al hiperbolei. Înțelegerea lucrurilor simple mie îmi pare un mister. Caut ceea ce se ascunde în spatele banalului, în spatele urâtului, caut frumosul și sămânța de iubire sădită în fiecare lucru sau ființă ce ne înconjoară. În viața de zi cu zi sunt o umbră. Mă strecor printre oameni, îi observ, îmi place să îi ajut, să îi ascult și să încerc să îi înțeleg. Observ obrazul crispat
GÂNDURI DE SEARĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341967_a_343296]