1,226 matches
-
trecuse și fratele său Petrache împușcase doi lupi mari aproape cât niște viței. El nu avusese norocul lui Petrache să-i găsească. Doar mai târziu acesta îi spusese care fusese secretul, al îi urmărea mai de multă vreme, le știa sălașul pe care la arătat mai târziu. Era tocmai acesta unde fiul său își făcuse culcuș pentru noapte. Evită să intre în grota ceea după fiul său și strigă cu glasul alterat de o neliniște stranie: „Ioane, ieși afară!” Nici o mișcare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îl înjură, apoi cu glas rugător l-a implorat să iasă de unde se ascunsese. Nimic nu s-a mai întâmplat. Seara căzu ca o lopată grea de pământ pe capul omului. S-a dus în pădure să-l caute dar sălașul lupilor era gol. Au trecut zile, luni, apoi ani. Războiul i-a luat pe cei doi feciori mai mari să calce câmpii străine de unde s-a întors doar unul. De Sfinții Voievozi, în primul an de după război, cu ocazia hramului
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sau indiferență față de societatea sau individul care se supune orbește legilor. În indiferența lui, individul nu se atașează de nimic. "Cu maladia atodetitei individualul se va răzbuna, făcând ca omul atodetic să nu aibă nici așezare, nici identitate sigură, nici sălaș"196. Refuzul determinațiilor presupune refuzul sinelui. Pentru Noica este absurdă ideea că "manifestările individului, comunicările lui, când e vorba de cel uman, și în genere determinațiile insului ori ale situațiilor individuale nu există, sau că pot fi oricare, sau că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a fi orientați anume către ea și fără ca ea să ne cadă sub ochi. Noi sălășluim de fiecare dată în limbă, dar este unul dintre cele mai dificile lucruri să aducem în fața ochilor această sălășluire și, ca atare, limba este sălașul care îi rămîne ascuns omului, cu toate că îi este lucrul cel mai apropiat. Cel care vorbește (omul) poate vorbi numai pentru că ascultă de limbă și el poate asculta numai fiindcă locul lui este în ea. Se poate constata aici o atitudine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opera de artă, se deschide ceva nou, ceva care nu se poate deduce din ceea ce este deja cunoscut. Totuși, opera de artă nu este o invenție arbitrară, ci un proiect în interiorul căruia se pot situa oamenii și își pot găsi sălașul lor. Așadar, limba este o sălășluire (deci, o activitate), iar arta este un sălaș (deci, o lume, un fapt). De aceea, poetul (creatorul de artă) se percepe pe sine ca un administrator al cuvîntului, fiindcă el are un raport priviligeiat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ceea ce este deja cunoscut. Totuși, opera de artă nu este o invenție arbitrară, ci un proiect în interiorul căruia se pot situa oamenii și își pot găsi sălașul lor. Așadar, limba este o sălășluire (deci, o activitate), iar arta este un sălaș (deci, o lume, un fapt). De aceea, poetul (creatorul de artă) se percepe pe sine ca un administrator al cuvîntului, fiindcă el are un raport priviligeiat cu limba; prin el ceea ce ființează deja în limbă ajunge să apară, să strălucească
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
neliniști: Locuită de-un cântec, Părăsită de-un cântec Poate chiar văduva unui cântec Necunoscut și iubit, Nu merit frunzele voastre de laur Decât pentru umilința De a-i fi rămas credincioasă La nesfârșit. Dintr-un sat imaginar, un sat-matcă, sălaș al înaintașilor neștiuți, autoarea Somnului din somn percepe "pe crengile sângelui" voci esențiale: În loc de pășuni și semințe, și cai (...) Alcoolul cuvântului extras din acestea". Profil în mișcare Tărâmul în care se trezește la viață un creator include transparențe și mistere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mă voi bucura. De rerum natura, scria Lucrețiu. L-am privit în tinerețe cu superioritate. Dar nu, natura lucrurilor e foarte importantă, ca și lucrurile naturii. Trebuie să cunoaștem și să trăim în armonie cu natura lucrurilor, nicicum împotriva acesteia. Sălașul să ne fie cît mai aproape de pămînt. Adîncurile cele mai tainice ale inimii trebuie explorate. Iar dacă mergem cu capul în nori înseamnă că avem măcar un gînd acolo sus, în cer. Între theorie (meditație) și acțiune e bine să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de Dumnezeu din om, trebuie activat. Cum? Energetico-informațional, de pildă prin ridicarea lui Kundalini, dar asta e deja o altă poveste. Meditați, gîndiți măcar intens la acest punct. Eventual, poate fi coborît discret și smerit în inimă, unde se află sălașul spiritului. Poate avea loc și un big-bang întemeietor și-atunci devii universul care erai în punct, în potențialitate. Te în-Ființezi. 5.8. Paradoxal Eu cred că ne-am schimbat totuși în ultimii 25 de ani și încă într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
liniștit în credința ta și nu uita că Dumnezeu te iubește. Alegerea ta poate fi alta, dar aceea n-ar fi reală. Singura realitate este cea a Spiritului iubitor în care am fost creați și unde ni s-a fixat sălașul odată pentru totdeauna. 9. Să lăsăm așadar pe Sfîntul Duh să hotărască pentru noi. În spatele deciziilor Sale se află întreaga cunoaștere. Înțelepciunea și iubirea Sa se dăruie tuturor și ne vor scoate din întunericul în care luptăm împotriva propriilor iluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
recunoaște ea însăși. Iar rătăcirilor ei nu le va putea pune capăt decât moartea. Nici Prometeu nu crede altceva; el reia istorisirea destinului lui Io tocmai pentru a evoca spațiile nelocuite de om, pustii, lăsate în paragină, unde își au sălașul Forkidele, trei fecioare îmbătrânite, cu trup de lebădă, cu un singur ochi, cu un singur dinte și la care „nu se uită niciodată nici ziua soarele, nici noaptea luna”. În preajma acestor locuitoare ale celui mai deplin întuneric „stau trei surori
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
demon), simpla coprezență a lui shite și waki reprezintă, în fond, întâlnirea dintre două făpturi ce nu mai țin, nici una, nici cealaltă, de lumea adevărată, de viața lumească. În Hachinoki, bunăoară, waki, un călugăr rătăcitor care nu-și are nicăieri sălașul, se întâlnește cu shite, locuitorul singuratic al unei cocioabe mizere, torturat de amintirea timpurilor de demult, când își avea și el locul lui în lume („pe vremea când eram și eu în rândul oamenilor”). Văduvit de frumusețile lumii și de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Povestiri și texte fără nici un scop) se schimbă și „identitatea” fantomelor: ele nu vor mai fi doar fantomele unor oameni morți, ci și ale oamenilor vii ori nenăscuți încă. Într-adevăr, din clipa în care fantoma nu mai are un sălaș al ei, un mormânt de unde să evadeze, frontiera dintre vii și morți se șterge, iar spațiul și timpul se lasă invadate de fantomalul acestor voci fără trup pe care n-am vrea să le mai auzim, pe care refuzăm să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
exclusiv prin instrument. Ce nu putea fi experimentat nu exista. Astfel, ceea ce părea la început o revoluție împotriva limitărilor în cunoaștere s-a metamorfizat prea repede într-o contrarevoluție a parcimoniei, care a inventat zidul de beton al laboratorului ca sălaș al cunoașterii. Modernitatea deschide (într-un fel, se închide!) o buclă a decelării ordinii care s-a materializat ca obiect, ca real. Schimbarea de ordine este radicală în raport cu Antichitatea greacă, de la ordinea gândirii, la ordinea a ceea ce se gândește. Alterările
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aspiră Aristip este deci voită, dorită, aleasă, stăpânită, creată prin propriile îngrijiri. Ea nu-l debordează pe cel care o face să apară și nu-l duce dincolo de limitele ființei sale, ci îl lasă între ele, să-și locuiască propriul sălaș. Adevărata jubilare constă în a nu te lăsa nici mistuit, nici ars de plăceri, ci încălzit de ele. Dezmățul trupesc și orgia, în care conștiința, rațiunea se diluează, în care trupul se pierde, nu-l interesează pe Aristip, așa cum nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ziua scursă și deci trecutul. Dreapta și stânga constituie, în plus, orientări politice și pot avea un sens și la acest nivel în vis, mai ales pentru un subiect interesat sau direct implicat în acest domeniu. Sus, jos Înaltul este sălașul zeilor, al ființelor superioare, al îngerilor, al sufletelor celor drepți care au ajuns în paradis. Josul este teritoriul oamenilor, al ființelor malefice și al demonilor (infern). Într-o abordare mai puțin religioasă, înaltul își păstrează semnificația pozitivă de ambiție, de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a mea; melancolie; melc; mică; milă; minunată; mîncare; moară; mobilă; modernă; Moldova; muște; neliniște; neobișnuită; nevastă; oameni; oaspete; obiect; obosit; ocrotire; odaie; optimist; Oradea; oraș; palat; patrimoniu; părinții; pensiune; perete; peste; plăcere; plină; pridvor; prietenoasă; primitor; prispă; proiectare; realizat; refugiu; sălaș; scop; scumpă; sfîntă; siguranță; singură; somnifer; soră; spațioasă; spațiu; stabilitate; stau; strajă; străină; tata; televizor; temelie; tindă; Tîrgu-Jiu; Tîrgu-Mureș; totul; trainică; trepte; țară; uliță; unire; uriașă; de vacanță; valoare; viitor; vila; vis; zid (1); 800/219/72/147/0 caută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh; Sucevița; supraviețuire; șură; torn; trai; tristețe; țigan; țînțar; unchi; unchiului; urîtă; urs; vechi; verde; vie; în zăpadă; zebră (1); 787/222/66/156/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasăre; pauză; paznic; părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos; perimetru; pervaz; piatră; piață; pistă; pitoresc; plimbare; poiană; popcorn; porțiune; post; pot; prezent; privat; propriu; puncte; punte; puțin; rai; răcoros; reculegere; regăsire; rigiditate; rînd; sacru; sală de lectură; sală; satul bunicii; sălaș; scoică; scop; sfințenie; Silviu; situat; spații; sta; stabil; stabilit; stadion; stat; state; stau; stă; străin; suprafață; supraveghere; surprinzător; școală; ședea; șes; taină; termen fixat în spațiu; trai; tramvai; trebuie să mergi; trunchi; țarc; țărm; umed; uriaș; vacanță; vatră; văgăună; verdeață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțelegere; lacrimă; libertate; licență; luminat; luminos; mama; mărinimie; minunat; mister; mit; mîhnire; mort; murdar; muritor; neant; necăjit; neînțeles; nemărginit; nevoi; nuanță; oameni; omenire; pace; patrie; pătat; persoană; personalitate; piept; pierdere; pîine; porumbel; prăjitură; puritate; pustiu; putere; repulsie; rugă; sacru; sai; sălaș; senin; sensibilitate; sfîșiat; sinceritate; singurătate; sînge; somn; sport; stare; suflete pereche; tandru; temnicer; tot; totul; trăire; tristețe; tulburat; unitate; vas; văpaie; veșnicie; violet; viu; voință; 21 grame (1); 787/202/76/126/0 sui: urca (191); coborî (50); urcă (48
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nefericită; neîmplinită; nevoi; nevoie; nuci; obicei; obiecte; om; paie; parașută; pere; pernă; pietre; pînză; plantă; plecare; ploaie; pomană; popor; popular; port; porumb; povară; povești; produse; proiector; provizii; pune; pune ceva; punga; punguță; a purta; raniță; rănită; rechizite; roșie; rotund; săculeț; sălaș; săracului; scrisoare; sprijin; strămoși; strîngător; sumcă; supărare; supărat; școală; toamnă; toartă; de toate; tradiție; tradițional; tradiționalizate; trăinicie; tristețe; trusă; țărănească; țolișor; umăr; urîtă; utilitate; valiză; ceva vechi; Veronica; vesel; Viorela; vreme; vremea; zîmbet (1); 791/213/66/147/0 trandafir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și zilele și nopțile la rând/ trec și se sting ușor ca o făclie/ și iarăși Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
războaie mondiale oamenii de știință medici, chirurgi și psihiatri stabiliseră rolul nefast pe care-l joacă lobul anterior frontal al creierului în viața omenirii. El este focarul tuturor investigațiilor la neliniște, neastâmpăr, răzvrătire și aventură. Sediul nemulțumirii și al întreprinderilor. Sălașul nefericirii. În acest teritoriu prefrontal se înscrie proiecția individului în viitor. Aria prefrontală naște și cârmuiește ideile despre eul interior și îndrumarea lor spre năzuința de lărgire. Individul lobocoagulat pierde compozanta emotivă a activităților sale ideative, în special cele care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu aburul mîncărilor. (Gh.F.C.) Sufletele morților mănîncă ce li se dă de pomană. Cei care nu primesc iau de la cei care au - dar numai o dată, c-apoi sufletele care le-au dat le urmăresc și le blestemă. (Gh.F.C.) Stomacul e sălașul sufletului. (Gh.F.C.) Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui fus pe foc, căci faci sugiuri la degete. Cînd iei ceva cu mîna din vîrful măturii, ai să faci sugel. Sughiț Cînd sughiți, te pomenește cineva. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]