812 matches
-
comunicare fără intenție de comunicare și fără schimb de idei (fiziognomia, rîsul, plînsul, simptomele medicale); * comunicare cu intenție de comunicare, dar fără schimb de idei (gesturi de exprimare a semntimentelor); * comunicare cu intenție de comunicare și schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități atît de diferite sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce-i de făcut, să mă ridic și să plec? În cazul unei false transmisiuni în direct, asta nu folosește la nimic! Sau să încerc să reacționez altfel? Ceea ce și încerc să fac, începându-mi intervenția cu "nu sunt niște sălbatici"... Dar nu asta e important aici, importantă e regizarea detaliului manipulator în care eu sunt un pion al farsei mediatice, lumea mă vede și crede că sunt la Bordeaux, deși sunt în camera de alături, la Paris. E atât de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
am trăit în acest colegiu, în mijlocul adolescenților din La Goutte d'Or. A doua zi, vedem că articolul jurnalistei începe cu aceste cuvinte: "Ieri, un elev a mușcat un supraveghetor". Nici un cuvânt despre ședința de prezentare, numai un articol despre "sălbaticii" din La Goutte d'Or, de ce nu canibali? Fără să cred că jurnalista și cu atât mai puțin ziarul sunt rasiști, mi se pare evident că acest tip de articol e periculos, fiindcă alimentează tema violenței etnice. Cum am arătat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este, cu siguranță, mecanică, că nimic nu e atât de simplu pe cât se pare. De ce școlile din țările studiate, totuși reprezentative pentru mondializare, par relativ ferite de violență? Pot fi avansate mai multe explicații, evitând, firește, capcanele fascinației exotice (bunii sălbatici) și ale romantismului de doi bani: • există, mai întâi, explicații structurale legate nu de virtuțile educative ale sărăciei, ci de condițiile materiale. În cazul Braziliei, există în primul rând o soluție simplă: în lipsa mijloacelor materiale și a investițiilor suficiente pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
esene despre care nimeni dintre purtă- torii de anteree nu vrea să vorbească. Iahwe și cu Moșe au ieșit mult mai tîrziu de sub talpa iadului, să alerge pămîntul în lung și-n lat să găsească olat pentru triburile lui de sălbatici ai nisipului și de urîcioși ai neamului omenesc. Pe iconițele geților apare ,,fiara’’ sub forma unui leu șezînd sau în picioare, el fiind unul dintre animalele sacre și în cultul lui Mithra. În mitologia emeș, alături de Dumuzi - fiul luminii - era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
asiatici chiar de către șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au atacat de-loc pe romani, dovedindu-se buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre. Sălbaticii asiatici primeau stipendii serioase de la împărații romani ca să fie cuminți acolo unde erau și să nu întindă gîtul peste gardul altuia, iar în textele vremilor de atunci se găsesc informații care spun că tocmai complicitatea iudeo-sataniștilor cretini cu hunii pen-tru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fapt al fondului intim subiectiv necoruptibil prin agenți extra-subiectivi. (Așadar, termenul mistic este înțeles de C. Rădulescu-Motru într-un sens apropiat de cel în care Lévy-Bruhl înțelege "experiența mistică", anume ca acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și după, dar nici el nu a fost citit vreodată „inocent”, ci prin filtrul celor trei clasici amintiți. Bloom, așa cum spuneam, vede America timpului său ca pe un produs derivat al Europei, incapabil de emancipare intelectuală veritabilă: un fel de sălbatici care nu au trăit drama revelației, deci sunt evanghelizați în zadar, și care depind de misionarii și intermediarii germani pentru a cunoaște restul lumii, de la Grecia (americanii, susține autorul, nu auziseră de Oedip înainte de Freud!), Roma, iudaism și creștinism la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea, București, 1958; Cuba, teritoriu liber al Americii, București, 1962; Columna, București, 1968; Mihai Viteazul, București, 1969; Moartea lui Ipu, București, 1970; Puterea și adevărul, București, 1973; Actorul și sălbaticii, București, 1975; Pe aici nu se trece, București, 1976; Profetul, aurul și ardelenii, București, 1976; Judecata, Iași, 1984; Passacaglia, București, 1989; Cutia de ghete, Ploiești, 1990; Cartea de la Gura Zlata, București, 1991; ed. (Râul uitării), f.l., 1994; Disciplina dezordinii, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
241, 281, 285 A fost prietenul meu (1961) 111, 115 A trăi pentru a trăi (Vivre pour vivre) (1967) 180 A unsprezecea poruncă (1991) 240 Acasă (1985) 234, 246 Accident (1976) 196 Acordați circumstanțe atenuante? (1984) 234, 243-244 Actorul și sălbaticii (1975) 108 Adio, dragă Nela (1972) 198, 263 Aelita (1924) 48-49 Agentul straniu (1974) 192, 194 Al treilea salt mortal (1980) 192 Alarmă în munți (1955) 61, 68, 72, 91-92 Aleksandr Nevski (1938) 199 Alexandra și infernul (1975) 192-193 Alo
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
relativism cultural Mulți oameni, conștient sau nu, văd cultura lor ca cel mai bun mod de viață și judecă alte culturi potrivit acesteia. În întreaga istorie, oamenii cu origini culturale variate etichetează pe cei cu origini diferite ca "primitivi", "barbari", "sălbatici" etc. deoarece comportamentul acestor oameni diferă de al lor. Această tendință de a vedea propria cultură ca cea mai bună și de a judeca alte culturi în comparație cu ea este numită etnocentrism. Acesta este un rezultat natural al faptului că o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încuiați. Reacția juraților așteptînd deschiderea ședinței de deliberare: Afacerea e cît se poate de clară.". "Ar trebui să terminăm destul de repede. Am bilete pentru meciul din seara asta.", "Băiatul și-a omorît tatăl, e limpede. Tinerii ăștia au devenit niște sălbatici! A căutat-o, nu?", "E normal, cu puști de genul ăsta!". Președintele juriului propune mai întîi un vot preliminar: "Haidem: votăm și plecăm." Rezultatul votului pare cert. Președintele juriului întreabă: "Cine votează vinovat?". Mîinile se ridică, unele după altele, în afară de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
indispune, îi irită (să ne amintim ce i s-a întîmplat în ziua plecării, la sfîrșitul primei sale călătorii în lumea Nuerilor). Ființe orgolioase, acești Nueri. Egali, considerîndu-se cea mai nobilă creație divină. Ce apare drept scandalos în ochii acestor "sălbatici"? Răspunsul e de găsit în bună măsură în stupefacția și uluirea lor față de ceea ce descoperă la Shilluk, o populație vecină: "Ei au un mare șef, noi nu avem așa ceva. Acest șef poate trimite după cineva, îi poate cere o vacă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nimeni. Pentru că, în viziunea lor, este imposibil ca Legea să nu fie sacră, este imposibil să nu vrei să i te supui, locuitorii acestor lumi sunt liberi și egali între ei. Oamenii moderni ascultă, oare, de ceva comparabil cu Legea "sălbaticilor"? Sunt liberi și egali? Dorința de a se supune cuiva de aceeași natură face parte dintre posibilele lor? O EXTRAORDINARĂ REZISTENȚĂ LA SCHIMBARE, O FORMIDABILĂ DORINȚĂ DE LIBERTATE ȘI DE EGALITATE Pentru un Kogi este imposibil să-ți schimbi locul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
servitorul Legii eterne, a menține statu quo, înseamnă a perpetua "unitatea", a împiedica apariția șefilor, a relațiilor de dominare între oameni. Rămînînd conservatoare, societățile "primitive" rămîn "indivizibile". Omul modern este în stare să admită că dorința de statu quo a "sălbaticilor", refuzul schimbării este o formidabilă dorință de libertate și de egalitate? POSIBILELE ȘI IMPOSIBILELE LIMBAJULUI NOSTRU "Este posibil ca termenul "șef" să nu fie exact, dar e destul de vag încît să-l folosim în absența unui alt cuvînt mai pertinent
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază de timp pierzînd vremea pe cîmp, flecărind, sărbătorind, făcînd vizite, lenevind, dormind. Ne gîndim și la altă particularitate a primelor societăți (din paleolitic și epoca de piatră). Aceste ființe umane nu sunt prevăzătoare, nu cunosc grija
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
libertate: Avem tendința să gîndim că popoarele de vînători-culegători sunt sărace pentru că nu posedă nimic; ar fi mai potrivit să gîndim că, pentru același motiv, sunt liberi 61." Imposibilul specific acestei lumi se precizează cu claritate în reacția pe care "sălbaticii" au avut-o față de uneltele Albilor. Ca să vorbim precum economiștii, în ce fel s-au folosit de creșterea productivității datorată progresului tehnic (înlocuirea, de exemplu, a unor unelte din piatră cu topoare)? N-au încercat să producă și mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
folosit de creșterea productivității datorată progresului tehnic (înlocuirea, de exemplu, a unor unelte din piatră cu topoare)? N-au încercat să producă și mai mult, ci să cîștige timp de odihnă și de leneveală 62. Pierre Clastres compară lumea indienilor "sălbatici" (guayakii, mai ales) cu cea a indienilor considerați drept "evoluați", Incașii 63. În primul caz, membrii comunității muncesc puțin: nevoile lor sunt limitate, deci nu e nevoie de surplus și de stocuri. În al doilea caz, marea majoritate a membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
răspândirea pe care o au moravurile barbare: „Fie Dumnezeu vorbește doar unui foarte mic procent al omenirii - care se întâmplă să vă includă și pe dumneavoastră -, fie el afirmă în mod deliberat lucruri ce nu sunt adevărate atunci când vorbește conștiinței sălbaticilor.“ (B. Russell, Why I am not a Christiană, pp. 154-155.) 45 B. Russell, „Our Sexual Etics“, în Why I am not a Christian, p. 125. 46 Tânărul Russell a fost caracterizat de o cunoștință apropiată drept „îndrăzneț din punct de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Golden Bough, The Brynmill Press Limited, Nottinghamshire, 1979, p. 4. 62 „Un simbol religios nu are la bază o opinie.“ (Op. cit., p. 3.) 63 Op. cit., p. 4. 64 Op. cit., p. 7. Wittgenstein adaugă: „Frazier este mai sălbatic decât cei mai mulți dintre sălbaticii lui, căci aceștia nu vor fi atât de departe de înțelegerea unei chestiuni de ordin spiritual 376 GÂNDITORUL SINGURATIC cum este un englez din secolul al XX-lea. Explicațiile date de el obiceiurilor primitive sunt mai rudimentare decât însuși sensul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a specifica imaginația umană. În ochii mei, umanitatea care imaginează este un dincolo în raport cu natura naturans. Grefa poate da cu adevărat imaginației materiale întreaga exuberanță a formelor. Grefa poate transmite imaginației formale bogăția și densitatea materiilor. Ea îl obligă pe sălbatic să înflorească și-i dăruiește florii materia. În afara oricărei metafore, este nevoie de unirea unei activități visătoare cu o activitate ideatică pentru a produce o operă poetică. Arta ține de o natură grefată". Pentru filosoful francez opera artistică a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
compune din tipuri natural politice, oprite din silă socială de a-și manifesta deplin și efectiv caracterul lor adevărat. În creația științifică, artistică sau industrială nu este loc pentru minciună, nici pentru bătaie, nici pentru zbierat: numai copiii, nebunii și sălbaticii pot recurge la atitudini și procedări politice față cu realitățile materiale ori spirituale, considerate ca obiecte de înțelegere sau ca material de creație sensibilă. Sufletul omului tehnic neapărat se organizează într-un fel cu totul deosebit de acel politic, și tinde
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în principiu - pot fi stăpînite prin calcul" (M.W.). Cel mai important efect este desacralizarea, dezvrăjirea lumii în care trăim. Noi nu mai avem nevoie să apelăm la mijloace magice pentru a domina spiritele sau a le implora, așa cum făcea sălbaticul pentru care aceste forțe existau. Acele mijloace au fost înlocuite de mijloace tehnice și de calcule. Iată care este, înainte de toate, semnificația intelectualizării ca atare. Acest proces de desacralizare, desfășurat de milenii în cultura occidentală, și mai ales acest "progres
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lor e potențată de armătura simbolică spirituală. În asemenea îngemănări stau centrul de greutate și nucleul de semnificație al romanelor: un personaj se trezește într-o bună dimineață fără degetele de la o mână, dar nu simte nici o durere, altuia, bătut sălbatic de huligani, îi apare, în locul urechii, o miraculoasă floare, prin care primește „mesaje de la strămoși”, pomii înfloriți dintr-o livadă încep să se miște angrenând în „pulsația” lor deopotrivă regnul vegetal și pe cel uman etc. Romanele lui S. introduc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
viața publică, iar diferența între cunoscuți și necunoscuți este determinată de alte criterii. Scriind despre Statele Unite la începutul acestui secol, Cooley (1922:388) susținea că maxima "adevăr pentru prieteni și minciună pentru dușmani" este respectată în general, nu numai de către sălbatici și copii, ci, mai mult sau mai puțin fățiș, de către persoanele civilizate. Dușmanii, în acest context, îi includeau și pe rivalii profesionali. Înclinația spre sinceritate provenea, după părerea lui Cooley, nu atît dintr-o "nevoie de corectitudine mentală", cît dintr-
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]