5,379 matches
-
acest prilej o mică discuție. Da a cui îi copilu ăsta mândru? se făceau auzite vorbele lor. Păi, a lu Senti, a cui să fie? Păi, Senti n-are copii, decât o fată măritată la Hinedoara... Ariel știa deja că sătenii îi numeau pe băieți copii, iar fetelor le spuneau fete. Așa că exprimarea cum că, de pildă, cutare avea un copil și o fată, sau un copil și două fete nu mai era pentru el de neînțeles. Dar verișoara lui nu
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
a crâcnit în fața eliberatorilor, fiind bucuroasă, nevoie mare! In ceea ce a privit mulțimea armatei rusești, așezate temporar - sine die - pentru întremare și odihnă, s-au luat, operativ, două feluri de măsuri: -ofițerii au fost încartiruiți prin casele mai arătoase ale sătenilor, iar gradații inferiori și restul trupei au fost instalați în câteva livezi și grădini cu pomi fructiferi, care le asigurau umbra și, parțial, hrana oferită gratis de fructele ogrăzilor. Mulți dormeau în căruțe, alții pe jos, în iarbă, înfășurați în
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
ajungea în fața dispensarului. Pe verandă erau oameni cu probleme de sănătate ce așteptau să le vină rândul la consultații. - Ajutați-mă să o iau din șaretă, vă rog, strigă inginerul la niște bărbați. - Ce s-a întâmplat, tovarășul inginer? Întrebau sătenii când au văzut fata leșinată. - Nu știu, așa am găsit-o, cred că s-a împiedicat și s-a lovit cu capul de ciment într-o magazie. Ajunsă pe patul de consult, doctorul a sărit imediat să vadă care este
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
5. Viața culturală, educația și știința. Afirmarea culturii române moderne constând în organizarea instituțiilor de cultură, înființarea radioului ș.a., legăturile cu cultura occidentală. Bucureștiul era supranumit “Micul Paris”. Deja în anul 1930, circa 70 % dintre orășeni și circa 50 % dintre săteni erau știutori de carte. O pleiadă de personalități de mare valoare s-au afirmat în țară și în străinătate în multe domenii ale științei și culturii, ca: Henri Coandă, Nicolae Paulescu, Constantin I.Parhon, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe I.
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un sătean zdravăn la trup și la minte, nu credea că va muri vreodată. N-avea timp pentru asta. Și-apoi nici nu trebuia să-și facă griji, căci se afla în grațiile Domnului. Era dascăl la bisericuța cea din lemn de la
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
oamenii locului zestrea minții. Cică bărbatul acesta, respectat în sat, avea el și un of; nu prea fusese mulțumit de nevastă. O ceruse de la ai ei mai ales pentru pământ, căci lui îi cam lipsea această avere râvnită de orice sătean. N-a mai contat că fata aceea de demult, singură la părinți, o alintată, se ridica în trup doar până la coatele lui, căci el era un zdrahon de bărbat. Și cum pământ a căpătat dar dăscălia lui nu-i prea
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus acest ungurean nu respectă biserică, o crimă capitală în ochii sătenilor. Din păcate era post comunistă păstrează principial soluțiile de administrare rurală ale odiosului dictator. Am arătat mai sus că nu oricine și oricum poate îndeplini corect o funcție managerială adică de conducător. În afara calităților speciale obținute din genele părintești (etica
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
tristă perioadă a dubei negre care aresta noaptea pe opozanții comunismului, a cotelor obligatorii, precum și a inumanei colectivizări forțate. Mi-a rămas vie în memorie acea mirifica zona de la poalele dealului Siriei lui Ioan Slavici(citit cu dragoste de toți sătenii), pentru mine adevărată Arcadie, plină de nostalgii și de jucătoare miraje, pusta, Câmpia Tisei. Am urmat cursurile Liceului teoretic în Chișineul Crișului.În anii de liceu citeam Homer, Sapho, Ovidiu, Dante, Ronsard, Petrarca, Villon, Eminescu, Bacovia, Minulescu, Ștefan Petica, D.
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
Măria că au fost păcăliți, o răzbunare pe soacra mică, doar așa-i la nuntă unde se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai călcat bătătura lui Străgălie... Și, cum spuneam, putem să tragem concluzia că drama devine după năpastă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
împodobit, a doua zi, cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi sărac. Se zice, că în această zi, o dată cu sfințirea apei (aghiazma mare),sunt sfințite toate apele pământului. După slujba de sfințire a apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji" și "farmece"(toate
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. II Bunicul meu era pădurar și vânător! De
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
ceea ce i-a cerut Lupul Sur. Localnicii din Purani de Videle, au vorbit multă vreme despre sacrificiul Lupului și darurile sale tămăduitoare. Ani în șir, localitatea, a fost ferită de nenorociri. Totul a durat până ce întâmplarea s-a uitat, iar sătenii timpurilor noastre au ignorat jertfa Lui. Am transcris această poveste, cu gândul ca Spiritul Lupului Sur să se reîntoarcă pe meleagurile noastre, pentru ca oamenii să-și recapete curajul și bucuria de a trăi, să reînvie bunătatea, iertarea și compasiunea, în
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
cu bravul Pan Spuneți-i că naiul nu mai face un ban, Că peste umanitate Urlă zeiță Răutate." reflectă ca o oglindă, sufletul de român care-și iubește natură și neamul. Perceptor fiind, Ion Pena s-a implicat în activitatea sătenilor bănățeni, iar în Sichevita pune temelia la ,,„Căminul cultural - Lumina”, căruia îi găsește loc în Primărie ; îl dotează cu un aparat de radio și tot în această localitate, bibliotecii îi donează cărți ce au o valoare de peste o mie de
PUTINE VORBE... DESPRE ION PENA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365866_a_367195]
-
o legendă (Ei și? Ce-i păsa ei de legende?) sau în Șerban, care își nesocotise jurământul făcut ei. Poate așa ar scăpa de sentimentul de vinovăție ce-i măcina sufletul. Era convinsă că o dată ce povestea va ajunge la urechile sătenilor, nimeni nu ar fi de partea ei, nimeni nu i-ar arăta nici cea mai mică urmă de compătimire. Nici măcar Sănica cu Ilie, care jucau întotdeauna cum zicea ea, nu pentru că acela era ritmul cântecului, ci pentru că interesele materiale așa
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară peste hatul limitativ în holde cât vezi cu ochiul. Are astfel mijloace să irige pământul, să-l îngrașe cu ce trebuie. Da! Dacă are
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară peste hatul limitativ în holde cât vezi cu ochiul. Are astfel mijloace să irige pământul, să-l îngrașe cu ce trebuie. Da! Dacă are cel puțin mintea cimpanzeului. Din păcate la răsărit de
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? Sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
întorcând pe toate fețele motivul șansei în viața omului, Lanu făcând multe trimiteri la întâmplari din timpul războiului. Străbătând cu pasul minunatele locuri stăpânite de moți, am ajuns la niște case răslețite pe dealuri. Acolo am legat vorbă cu un sătean care ne-a invitat la el în casă, bun prilej să aflăm nemijlocit aspecte din viața moților. Multe și frumoase imagini ne-au umplut inima de bucurie, admirație și prețuire pentru moți, dar, cu deosebire, mi-a rămas în minte
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
aflăm nemijlocit aspecte din viața moților. Multe și frumoase imagini ne-au umplut inima de bucurie, admirație și prețuire pentru moți, dar, cu deosebire, mi-a rămas în minte un joc al întâmplării, legat de tema în discutie, șansa vieții. Săteanul cu care stăteam la taifas, om de mare omenie, i s-a adresat lui Lanu: - Domnu` doctor, avem în vecini un om foarte bolnav. L-au trimis acasă de la spital fiindcă nu mai au ce-i face. V-aș ruga
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ULIȚA COPILĂRIEI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului noaptea de vrajă îndepărtează teama singurătate. * ulița noastră casele părăsite sătenii lipsă. * pârâul vecin(Băluț) scos de furtuni din matcă ruptă tăcere. * zilele curg trist fără sărbători sacre clopotele tac. * nimeni nu spune satul în veșnicie clipe în fugă. * cine mai știe cum se nasc minunile rostește crezul. Referință Bibliografică: ulița
ULIŢA COPILĂRIEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365370_a_366699]
-
frumoasa sa soție, inginer zootehnist. Ei s-au cunoscut încă din primii ani de facultate, iar în anul patru de studii și-au unit destinele prin căsătoria civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la vreo treizeci și cinci de ani, venit în comună prin transfer politic de
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
materialul seminal”, motivase el. Așa s-a făcut că a doua zi, împreună cu șoferul molotovului, cei doi tineri au luat drumul Constanței, pe șoseaua ce lega comuna cu drumul național 87, în localitatea 23 August. Această șosea era făcută de către săteni din piatra scoasă din cariera locală, în zilele de corvoadă către primărie, pe când nu erau încă aduși cu forța în C.A.P. Era plină de hârtoape, însă se circula binișor, inclusiv cu autobuzul care avea curse zilnice, de la Mangalia sau
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
un nume, l-am numit, asemenea ansamblului, MUGUR DE DOR.” Cei zece ani au înflorit mereu și mereu speranța, credința în bine și frumos, în noi înșine, în ceea ce suntem ca nație.“ Sala Caminului Cultural era neâncăpătoare pentru mulțimea de săteni și concurenți veniți să vadă spectacolul finaliștilor, urmare selecției, făcută cu o zi înainte, de comisia de jurizare condusă de doamna Maria Marinela Istici, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, alături Insp.Prof. Nicolae Dăian, insp
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]