22,145 matches
-
numai prin aspectul lor oribil sfidează, jignesc ambianța orașului, spiritul locului". S-ar putea adăuga și nenumăratele sex shop-uri, la fel de inestetice, aflate pe toate marile bulevarde. Nu trebuie ratat nici interviul doamnei Ileana Mălăncioiu, "Numai El ne mai poate salva". Nu vă spunem cine e El, ca să-l citiți. l Doar cîteva excepții greu de digerat, în număr. De exemplu Mihai Iovănel, care crede că a vorbi de sus fără un minim efort de înțelegere, despre tot ce l-a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
o soluție - o salvare. Nu știu dacă, în privința prăbușirii în pur consumerism și indiferență tâmpă ne aflăm în pas cu lumea. Probabil că da. Știu, însă, că peste tot unde se face cultură adevărată există șansa - una minusculă - de a salva ceva din omenescul din noi. Aceasta e lecția care mi-a rămas citind două cărți despre lumea teatrului. Una îi este dedicată lui Andrei Șerban (Cercuri în apă. Un atelier cu Andrei Șerban povestit de Tania Radu, editat de Asociația
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
căutat. Lenea nu m-a definit. Mai degrabă rătăcirea. Și astfel, fără ajutor străin, am căutat teatrul care-mi era necesar conformându-mă astfel devizei lui Freud: "fiecare om trebuie să descopere pentru el însuși în ce fel se poate salva". A se pierde e mai ușor, a se salva mai greu... și pe deasupra și singur." Într-o noapte, m-am regăsit în culisele celebrului Théâtre des Champs-Elysées și m-am oprit în fața unei linii pictate în alb pe care era
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Și astfel, fără ajutor străin, am căutat teatrul care-mi era necesar conformându-mă astfel devizei lui Freud: "fiecare om trebuie să descopere pentru el însuși în ce fel se poate salva". A se pierde e mai ușor, a se salva mai greu... și pe deasupra și singur." Într-o noapte, m-am regăsit în culisele celebrului Théâtre des Champs-Elysées și m-am oprit în fața unei linii pictate în alb pe care era scris: "de aici sunteți în scenă". Această linie n-
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
-i Popesc și eu..." Dumitru Hurubă ...Era o seară minunată de primăvară, mirosind a parfum de salcâm glazurat cu noxe automobilistice și având în fundal cotcodăcelile cât de cât discrete ale câtorva puicuțe ascunse într-un balcon pentru a fi salvate de la eutanasie(re?). Abia începuseră telejurnalele și, peste țară, se rostogoli vestea că domnul Președinte Băsescu, părăsise "Elias"-ul punând de-o vizită inopinată la ședința Guvernului... Din reportajul tv, am văzut în sala de ședințe un fel de brâncușiană
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
fi spus răspicat despre momentul descinderii Președintelui: - "Tăriceanu părea o pisică udă..." Imediat, prin eter, s-a auzit: -Hi-hi-hi! Și un glas, grav, tenebros: - Cine-a râs ? Mă rog, să ne păstrăm cumpătul... Dar eu cred că Ion Cristoiu a salvat, cu abilitatea-ai cunoscută, telespectatorii și implicit poporul de la o adevărată psihoză care ar fi avut consecințe imprevizibil-catastrofale, fiindcă, în realitate, domnul Prim-ministru părea o curcă, după o ploaie repede, urmărind în zare zborul amenințător al unui fluture cu
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
Columbeanu... Haralampy, mie: -Ehe, știi tu, bade, ce e ăla reting ? Garantez că nu! Îi dau dreptate în timp ce privesc "Piața Divertis" (Antena 1) întrebându-mă: unde e, totuși, "Divertis"-ul din alți ani ? Dar, orișicâtuși, ei, componenții, mai reușind să salveze câte ceva în contextul "concurenței penibile" de care pomenea Președintele Băsescu cu ocazia descinderii la ședința Guvernului. ...Pe "Discovery" se transmite " Da Vinci Declassified"... Mare plictiseală! |ia habar n-au ce îngrășământ avem noi pentru creșterea ratingului! Ehe, de-ar avea
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
și incitantul serial cu Irinel și Monica... Pfui, ce lovitură ar da! Păcat că conducătorii B1-ului nu știu... -Așa le trebuie!, zice Haralampy. l La "Focus" (Prima Tv, 26.05, ora 18.00), știrea de senzație a serii: a fost salvat un pisic dintr-un pom... Multă lume, reprezentanți ai autorităților... Suntem și noi emoționați, iar Haralampy o îmbrățișează pe soacră-sa fericit șoptindu-i: -Mami, mai miluiește-mă cu o pălincuță - săru-mâna... NOI ZICERI TELEVIZATE l Mircea Badea la emisiunea
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
unora cu supărare, ea își prelungește întreprinderea autobiofictivă. Într-o lume în care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală." "Probabil te gîndești și tu unde vreau să ajung. nicăieri. vreau să văd dacă pot fi dezinhibată pînă la capăt, chiar dacă cele scrise sînt prostioare, cum, mai mult ca sigur, îmi vei spune. totodată, nu îmi voi corecta
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
autenticitatea, ci în expresia imediată a căutării ei. Într-o lume în care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, în termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii și supuși dorinței sîntem cu toții. Or, dacă întotdeauna diferența se realizează pe verticală, de la Platon încoace (fie și dacă
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
colecție încât a preferat să le facă cadou. Când prietenii, rudele, vecinii veneau să se despartă de noi, înaintea plecării, tatăl meu le dăruia câte un tablou. Acesta a fost sfârșitul colecției, cu excepția câtorva portrete de familie care au fost salvate cu ajutorul unor diplomați și care se află acum aici. Dar restul colecției s-a făcut pulbere. în fine. Toate aceste evenimente m-au impresionat profund în copilărie. Sigur, mă obișnuisem să trăiesc așa și nu aveam un termen de comparație
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
capoteze. Chiar dacă pe fond, declinul este evident, la nivelul fiecărui personaj lucrurile nu sunt la fel de clare. Uneori, în plină cădere apar elemente dătătoare de speranță, este evident că, dacă ar avea puțin noroc, unele dintre ele ar putea să se salveze, dar mereu apare câte ceva, un element exterior care face ca eșecul să devină de neocolit. Disperarea lui Hemcea care vede cum rodul muncii de o viață este pe cale să se piardă ca apa în nisip din cauza blocadei ia forma unei
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
ce se zburătăceau, sub soarele declinant care mîngîia fațadele aurite și pietrele tocite de vreme. Ceea ce s-a risipit ca fumul din suita peregrinărilor ori a trăirilor mele nu suferă comparație, ca amplitudine și gravitate, cu ceea ce am izbutit să salvez documentar. Ajuns acum la vîrsta senectuții și presat mai ales de prieteni tineri să-mi scriu memoriile, resimt puternic lipsa unor însemnări de zi cu zi. Destinul e aproape să mi se împlinească și eu încă mă caut spre a
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
lumina-i grea! Se duce ceață, iarna-i devo rata de lupi înfometați! Ce karma grea! Să mergem mai departe, la Shambala! Pe roatanțelepciunii timpul naște o evanghelie a florilor de nea! Eternitatea schilodește gândul, lumina dinlăuntru naște-o stea! Salvează-mă! În patul meu revino, să simt pe lună plină carnea vremii, pe cimaruta mea! Înzăpezite piscuri reapar, cum moartea nu distruge, iată, trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care am avut ocazia că trei saptamani pe scena să-mi fac veacul. Dacă am pierdut destul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
caracterului<footnote Ibidem, p. 25. footnote>, înfrânarea pântecelui și castitatea nu mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote>. Ascetul nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el egoismul. Lupta spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în judecată. Ar fi un lucru prea de mirare ca să-și poată salva cineva singur corabia din furia valurilor<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi, Sfinții Varsanufie și Ioan spun următoarele: De multe ori am fost și eu cumplit ispitit, frate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
avorturi influențează negativ dinamica demografică prin întreruperea cursului normal al unei sarcini care ar fi putut ajunge la termen, dar și prin faptul că în urma complicațiilor ce afectează femeia în plină perioadă procreativă, chiar dacă un mare număr de cazuri sunt salvate, funcția de reproducere este compromisă și ele rămân definitiv sterile. În primele secole creștine, cele mai grave păcate erau: apostazia, uciderea și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
mă sărute cu sărutările gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși este transformată într-o fântână de cuvinte, „dorind tuturor să fie salvați și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33.2-4. footnote>. Același motiv reapare în omilia a noua, în care o vedem pe mireasă umplută încă o dată cu discursul ca rezultat al contactului cu Cuvântul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
regizorului cu această lume fabuloasă, iar miraculosul se strecoară discret în cotidian ca pe o poartă lăsată din greșeală deschisă. Trei mici episoade ascund trei miracole aparent diferite, o broască rîioasă peste care unul din copii trîntește o piatră se salvează neașteptat datorită unei scobituri în piatră, un vis, "submarinul" construit de Lalalilu pentru a evada cu tot cu vecini în Occident și un balon făcut din gumă de mestecat străină care se înalță deasupra micului cartier. Aceste mici inserturi suprarealiste nu se
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
care a încercat să readucă gîndirea pe făgașul normalității și să se dezbare de Ťlimbajul filosoficť a fost Nietzsche, dar ideile nu se ridicau la nivelul vervei lui literare (...), rămînînd grevate de un iremediabil kitsch metafizic". De la acest masacru se salvează doar Heidegger și - mai încape îndoială? - Noica, în legătură cu care e instituit un protecționism deplasat, un fel de ,poliție" ce sancționează drastic orice abatere de la totala aprobare. Comentariul lui S. Damian e dominat de stupefacție: ,E o gradație a ireverenței care
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Nu-l cunosc pe autor. Cartea, un jurnal în care Patapievici mărturisește cum și-a păstrat integritatea sufletească sub comunism, e pasionantă. Autorul explică chiar din rândul doi al primei pagini că prietenii și prietenia l-au ajutat să se salveze moral și, pur și simplu, să funcționeze, fără să devină corupt ori abrutizat de comunism. Cel mai fascinant personaj al cărții e Patapievici însuși. El scrie într-un stil de mărturisire directă atât de plin de urgență, încât, dacă evocă
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
ale eșecului, ale "pierderii" astfel cum o biserică ar fi construită din materialele unui templu păgîn. încredințarea vine pe o cale ocolită. Cuvintele de ordine ale crizei: neliniștea, frigul, uscăciunea se instituie drept insigne stilistice ale unei coerențe expresive. Ele salvează ființa de la înecul în spumele din care "se-alege doar noapte/ cu chipuri de lei sîngeroși" (înfrîngere), de la prăbușirea în "gropile anonime": "Sînt mai aproape de veghe/ decît de somn/ o neliniște albastră/ se lasă pe lucruri// altcineva întoarce marginea/ paginii
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
modele de creațiune muzicală românească”<footnote Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un muzeu fonografic” - cum conchide Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Liana Tugearu Recenta premieră de la Teatrul Odeon, Hamletmachine, ne-a pus în fața unei piese care vrea să ne înece în oroare, montarea bucureșteană fiind salvată de regizorul Dragoș Golgoțiu, care înnobilează un text fără noblețe și mai ales este salvată prin imaginea scenică creată de coregraful Răzvan Mazilu, realizată în strânsă conlucrare cu costumele Doinei Levintza, cei doi creind o a doua piesă mută, pe deasupra
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]