2,190 matches
-
perfume spreading around, Like those when, still happy and young, În heaven I thought I was living. At the stars of all people looking, I was by then all feeling and sound Roses still live, they're still blooming, The same perfume spreading around. And în spițe of life's wicked undoing Which my joys în shackles has bound, I forget it all with a smile, singing, And though hardships and trials abound, Roses still live, they're still blooming. Alexandru
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
where it bent în the undergrowth; Then took the other, aș just aș fair, And having perhaps the better clăim, Because it was grassy and wanted wear; Though aș for that the passing there Had worn them really about the same, And both that morning equally lay În leaves no step had trodden black. Oh, I kept the first for another day! Yet knowing how way leads on to way, I doubted if I should ever come back. I shall be
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Îndepărtează de front și de Ruși - uite harta... Și mai lasă-mă cu harta ceea, parc-ar mai fi vreo legătură Între hărți și ce se petrece pe pământ, În lumea asta răsturnată, de nici o hartă nu mai poate da sama - dă-le naibii de mobile, facem noi altele, acolo unde-om ajunge, dacă zici că prea curând n-o să ne Întoarcem la casa noastră. Și uite-așa. Și Înc-așa. Mult, mult timp, o veșnicie se ceartă ai mei În șoaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a mai bodogănit ce-a mai bodogănit în timp ce mama băiatului aștepta nerăbdătoare. A simțit o oarecare teamă transmisă de concentrarea Brândușii. — Hm?! Băiatul ăsta are o suferință interioră pe care n-o arată. Poate că nici el nu-și dă sama dă ea. În curând se va sâmți mai bine, dar binele ăsta nu va țâne mult. Boala nu-l părăsăște, doar s-ascunde și-l păcălește până-l doboară. Nu-l văd bine. Să ai grijă dă el femeie, că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ai mei. Este băiat bun Patrik? — Pânea lu’ Dumnezeu și muncitor. — Îmi pare bine c-ai ajuns ce-ai ajuns. Te felicit!a sărutat-o Teofana. — La început ne-a fost greu. Nu cunoșteam limba, nu ne băga nimeni în samă, mai ales că eram țâgani. Se temeau tăți că sântem neserioși, că furăm. Am muncit însă cinstit și noroc că am fost toți trei. Le-am câștigat încrederea oamenilor care au început să ne ajute și încetul cu încetul, prin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe-o parte. Apoi se pun paie peste porc și se dă foc.Când o parte s-a pârlit, focul se mută în cealaltă parte, sub pântece, pe spinare, gât, picioare și celelalte părți ale porcului, cu multă băgare de samă, până când nu mai rămâne nici un fir de păr. Dacă din greș eală a plesnit pielea în vreun loc, acolo se udă îndată cu apa rece, ori mai adesea se freacă cu omăt, ca să nu se ardă și mai tare. Se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
I-o năpădit necazurile pe gospodari și nu mai au parale. Mai dau pe aici doar din când în când... Cu asta însă nu fac avere, Toadere. Unde mai pui că vin aiștia cu tașca-n gât - 156 băgătorii de samă de pe tarla - și cer de băut, dar când să plătească se fac că uită... Atunci să nu fii în locul meu, Toadere băiete! Și nu le ceri parale? Atâta îmi trebuie. Într-o săptămână, pe ușă te întâmpină un lacăt cât
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
anului 1855 poposea - taman în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, cu harabaua lui moș Luca - cine altul decât Ion Creangă?!... Parcă și aud vorbele acelui flăcăoan hâtru, care i-a întâmpinat la rohatca Păcurarilor cu ironii usturătoare: “Moșule, ie sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt, că Iașul ista-i mare și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Cu zâmbetul pe buze, pasul a devenit deja mai ușor. Trec de Hanul Trei Sarmale, de unde parcă și aud
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate Doamne,” “ Din luminată poronca înălțimii tale, după cea de cătră dumnealor epitropii svintii mănăstiri Halchi cerire, luând sama tuturor veniturilor svintii mănăstiri Aron Vodă, ce iaste închinată la numita de sus mănăstire, cum și cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat arhimandritul Domitiian... ― Acești epitropi de la Halchi nu se sfiesc să-i ceară socoteală lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și ultimul cui din acea dugheană era plătit de el. Pe deasupra, spun egumenii greci: “iar el să aibă a da chirie de an câte doi lei de loc”, cu toate că tot ei au recunoscut că: “fiind acestu loc pustii de atâta samă de vreme și neavându m(ă)n(ă)stire nici un folos”. ― Fiule, asta ar cam însemna că dacă s-ar fi găsit alt târgoveț care să plătească mai multă chirie pe acel loc, grecii i-ar putea lua dugheana cizmarului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lună fiecare. La sfârșit, se arată: “Fac pe lună: 47 ocă de untdelemn și câte 100 dramuri tămâie”. “Dumneata, vel vistiernice, să dai acest untdelemn, tămâie, ce arată mai sus, începând de la ghenarie și ți s-a ține dumitale în samă”. ― Deși porunca e anonimă, eu cred că vine din a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat voievod, fiule. ― Mi se pare interesant de urmărit ce precizări face Grigorie Alexandru Ghica voievod la 10 iulie 1764, în finalul confirmării dreptului mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai facem un pas, spre cunoașterea Sfântului Mormânt. ― În această încercare a noastră, părinte, la 26 decembrie 1710 îl întâlnim pe Dimitrie Cantemir voievod, care, la fel ca înaintașii săi, se prosternează în fața celor de la Sfântul Mormânt. “Acmu... de la o samă de vreme, din zavistie diiavolului, slăbindu acestu pământu de-ntâmplare oștilor și de alte... m(ă)n(ă)st(i)rile caril(e) sintu închinate la Sfântul Mormânt au slăbit cât să află la cumpănă și m(i)l(o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui vodă tocmai cum scrie, ori domnu sau boieriu sau slujitor, acela om pământeanu cine va hi să hie blagoslovit și iertat de noi și rugăm pre Dumnezău să-l ierte; iar cine n-a ține carte mării sale în samă săvai domnu, săvai boieriu, săvai slugă săvai hiecine va hi, acela să fie neiertat de Dumnezău și de noi și să aibă parte de Iuda din Scariot și cu trecletul Arie și să fie afurisit de 318 Svinți Părinți, hierul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru a scăpa de pacostea robiei. De aici și până la blestem nu-i decât un pas. Așa că blestemul este “Pentru câți țigani ar fi a sfintei măn(ă)stiri Bârnova, care iaste închinată la Sfântul Mormânt Ierusalimului. Și împrăștiindu-să o samă... din țiganii aceștii... măn(ă)stiri, amestecându-să printr-alți țigani a lăcuitorilor Moldovii, au rămas sfânta măn(ă)stire de nu are cu cine poslușie. Dreptu aceasta, patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
patriarhii sunt drept urmare a lăsării în paragină a moșiilor și locurilor mănăstirilor închinate. Nimeni n-ar fi venit să se facă stăpân “peste noapte” pe un loc care s-ar fi văzut că este în grija cuiva. Mai ales în sama unei mănăstiri!... Un loc părăginit, însă, își găsește până la urmă un stăpân... ―Torentul blestemelor patrierșești avea un scop precis: să țină sub teroare psihică tot “natul”, pentru a nu îndrăzni cumva să ridice capul și să reacționeze în vreun fel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
când eu v-am dat-o de mult cu atâta încredere și, vă asigur, cu atâta bucurie. Ștergeți numai, pentru că nu sânt înamorat deloc în ceea ce scriu; știu numai prea bine că chiar ce rămâne neșters nu-i de vo samă deosebită. Slavici asemenea vă autorizează pe deplin pentru orce schimbare sau supresiune ați găsi de cuviință. O împrejurare v-aș ruga să nu mi-o luați în nume de rău: aceea că nu vă răspund imediat la scrisorile d-voastre
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi o consecuență care poate chiar d-voastre vă va fi, de nu ușor, cel puțin nu ingrat de împlinit. Veți găsi poate cumcă aceasta epistolă e cam lungă pentru o recomandare, dar veți concede - și o veți
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
din Iași, singurul care mi e-n stare de-a-mi întrerupe întru nimic nici preparațiile mele pentru doctorat, nici ocupațiunea mea care-ntotdeuna va rămânea științifică și literară. Dar, ca la toate, începutul ș-aici e greu și numai luarea-n samă și numărarea a 15 000 opuri (peste 30 000 volume) e un lucru, de nu greu, totuși răpitor de vreme; ceea ce e și cauza că pîn-acum nu v-am scris încă în detaliu, iar a vă comunica numai în câteva
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a murit ieri. Luăm dispozițiuni de înmormîntare pentru miercuri. Telegrafiați nemijlocit intențiunile d-voastre". Se poate că secretariul credea că d-ta vei lua dispoziții deosebite în această privință. 57 {EminescuOpXVI 58} În altă scrisoare, despre care v-am dat samă, el cerea ca să se plătească din parte-ne suma datorită spitalului de alienați în care fusese condus nefericitul Șerban și care se urcă la 40 taleri pe lună (160 franci) și alte dătorii mici. Maiorescu promisese ca, începînd de la 1
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
este un însemnat număr de copii fără a frecuenta la vreo școală încă de la înființarea școalelor rurale, fiindu-le foarte cu depărtare a frecuenta la școala ce este deja în această comună. Cu toate aceste în cotuna Horleștii, mai cu samă în timpul de față, nu se poate găsi și închiria asemenea local, căci toate casele sânt ocupate de locuitori și nu se pot strămuta, fiind iarna. Școala care s-au regulat deja a se înființa din nou în această comună, vă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
clasele, iar nu locuința privată, a directoarei. Afară de-o cameră mai mare pentru clasa I-ia și a II-ua și una mică (cu o singură bancă) pentru clasa a III-ea, toate celelalte încăperi, în număr de șase, sunt în sama directoarei. Despre acest neajuns vă puteți informa și de la consiliul școlar al orașului. Cât despre școala privată izraelito-romînă, înființată abia de 7 luni și având numai clasa 1-ia în două diviziuni, ea merge foarte bine. Progresele elevilor în gramatica limbei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
silabisărei, a memorărei mecanice de semne și cuvinte, inteligența copiilor nu era cu mult mai bine tractată decât inteligența unui animal care se deprinde prin frică și silă la o mulțime de apucături automatice de care nu-și poate da sama. De-aceea, precum zice cu drept cuvânt prefața cărticelei, // copiii, după sistema veche, nu numai că învață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie, apoi ceea ce învață într-un semestru sunt în stare să uite într-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu anticipează niciodată, că el se servește totdeuna de micul capital de cunoștințe din viața copilului pentru a-l face pe acesta // să vie de sine la ceea ce nu știuse. Copilul se deprinde a distinge, a judeca, a-și da sama de ceea ce gândește. C-un cuvânt, autorii cărții aplică în privirea spiritului omenesc aceeași metodă binecuvântată pe care naturaliștii o recomandă pentru corp. Nici un om nu se întărește citind un tractat de gimnastică, ci făcând exerciții, nici un om nu se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Petrino (Semnat) M. Eminescu 157 [DIMITRIE PETRINO] Iași, în 17 august 876 Domnule Bibliotecar, Prin citația înaltei Curți de Compturi N-o 2417, pe care v-o alăturez în copie, sunt chemat pentru ziua de 28 august de-a da samă de gestiunea mea pe timpul cât am fost 178 {EminescuOpXVI 179} bibliotecar în a. 1875. Rog deci ca în prezența unui funcționar al bibliotecei să mi se pună de urgență în vedere dosarele pentru timpul gestiunei mele, spre a-mi estrage
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cine au scris "Pamfletul" contra lui Ureche? (d. Cannitferstan). E unic. Și pare-a fi scris de un moldovan. Nu știu dacă M. a fost mulțămit sau nu cu anticriticele mele. Sunt scrise în grabă și nu prea sunt de samă, dar n-am ce-i face. De-unde iei privirea clară, Care-n liniște alege, La gândiri menite vieții Viața-n floare să le-o lege. Acea privire clară se duce, căci tocmai în timpul cel bogat al vieții ne risipim
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]