1,540 matches
-
II-a, singular sau plural: „Ia-mă-n brațe și ascunde-mă bine.” (T. Arghezi) Concretizarea planului semantico-ontologic este transferată, în mod frecvent, unui vocativ (substantiv, pronume, propoziție), cu care intră într-o relație sintactică de incidență: „Sapă, frate, sapă, sapă / până când vei da de apă.” (L. Blaga) „Hyperion, ce din genuni / Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne și minuni / Care n-au chip și nume;” (M. Eminescu) Spre deosebire de imperativ, care nu poate constitui predicatul unei propoziții subordonate, modul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cumva să simtă stăpânul...” (I.L. Caragiale, IV, 233) Dintre acestea, marchează identitatea specifică a circumstanțialei de finalitate conjuncția ca să (în structură continuă; în structură discontinuă poate interveni și în realizarea propozițională a altor funcții sintactice): „Ca să schimbăm acum, întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat printre plăvani / Sudoarea muncii sutelor de ani.” (T. Arghezi, 5) și locuțiunea pentru ca să: „Vine Mișu, profesorul - știi, Mișu al nostru care dă meditație la băieți - vine pentru ca să le dea vacanță.” (I.L.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ci reduta pentru țară. I-am spus revoluție plină de har fiindcă Bunul Dumnezeu a răbdat destul păgânitatea ce a fost și a umplut inimile grozavilor tineri cu forță și putere. N-au luptat cu nici o armă, nici cu coasă, sapă sau topoare, ci cu piepturile deschise să li se vadă credința în Dumnezeu a inimilor lor. Deci, această biruință a dat-o Dumnezeu și a coborât-o peste inimile lor curate" (pp. 138-139). În ceea ce privește problema înnoirii în Biserică, a metanoiei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
valoros. Apoi nelegiuiții au poftă și de o distracție cu femei. Degradarea e dincolo de orice suportabilitate. Una din femei moare și e dusă de suratele ei cu mare greutate în curte pentru a fi înmormântată. Soldații care-i dau o sapă soției doctorului sunt plini de ură și spaimă. Nu mai au nici ei nimic uman deși încă văd. Soția doctorului răstoarnă întrun fel prin acțiunea ei eroică starea de fapt. Se strecoară, folosind atu-ul unic al vederii, într-un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se instala cu timpul la marginea satului unde Își deschidea un atelier permanent de fierărie. Rromii fierari fabricau toată gama de produse din fier necesare Într-o gospodărie țărănească sau la o curte boierească, cum ar fi: uneltele pentru agricultori (sape, greble, seceri), arme și armuri, cuțite, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente, unelte și obiecte de uz comun (cuțite, dălți, ciocane, topoare, cazmale, ace, foarfeci), elemente de fier pentru construcții și instalații (fiare de moară, lanțuri, Încuietori). Ceea ce aduc nou
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
alături de inițialele acestuia și data fabricației. Dicționar - Vereurile = ateliere specializate care prelucrau fierul brut (”pâinea de fier”) obținut prin topire, fragmentând metalul cu ajutorul ciocanelor mari acționate hidraulic. Aceste fragmente de minereu topit erau apoi transformate prin Întindere În: unelte agricole (sape, hârlețe, brăzdare, cuțite de plug), unelte casnice (de bucătărie, de vatră, Încuietori, chei), unelte populare manufacturiere (pentru cojocărie, potcovărie etc), fier forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În căutarea lucrului. Meșterii rromii recunoșteau argilele bune pentru cărămizi, după culoare, consistență, chiar și după miros. Proporția de argilă și de nisip se simte la mână. Era obligatorie o sursă de apă. Bulgării de argilă se pisau cu muchia sapei de patru ori și se făcea o grămadă. Peste grămadă se aruncau paiele de secară sau grâu și pleavă. Peste acest amestec se turna apa. Unii cărămidari adăugau și bălegar de cal și bovine uscat la Soare. Frământarea lutului presupunea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de pâine plus o zeamă la prânz”. Iar Eugeniu Bălașa, presedintele AFDP Dolj, povestește cum erau tratați cei care erau trimiși la izolare: „În primele zile când se afla la Grindu, a tăiat, din greșeală, trei fire de porumb cu sapa. Pentru fapta sa a fost pedepsit cu 10 zile de izolare, nu înainte de a fi bătut cu deja celebra dungă de anvelopă de către plutonierul Găinaru, unul dintre cei mai mari torționari de la Periprava. Izolații beneficiau de un tratament care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Câmpulungului, arată că „nu țin de boierime”, dar nici nu sunt supuși vreunui boier. Pe vămeni, ca supuși ai mănăstirii Moldovița, nici nu-i ia în discuție, iar despre câmpulungeni arată că „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au nici un fel de țarini, toată munca lor este păstoritul oilor”, caracterizare valabilă și pentru vămenii de la începutul secolului al XVIII-lea, când D. Cantemir scrie „Descrierea Moldovei” <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 237-239
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
arătat deja denumirile de tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede la prima vedere, pe proprietarii acelor poieni, șesuri, dealuri, runcuri, arșițe etc., ci pe cei care, prin munca lor, folosind sapa, hârlețul, cazmaua, toporul, fierăstrăul, dar și focul, au obținut o suprafață de teren pe seama pădurii, având dreptul de folosință și posesie. O particularitate a dreptului cutumiar românesc (obiceiul pământului, jus valahicum-n.a.), trecut apoi în drept scris, valabil pentru Moldova
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cf. fr. sacrum); sali-/sale- "sare" (cf. lat. sal, salis s.m. "sare"); salping(o)-, -salpingo- "trompă uterină" (cf. gr.σάλπιγξ, -ιγγος s.f. "trompetă, semnal al trompetei"): med. ro. salpinge s.n. (cf. fr. salpinx, s.m.; salpinx. NA); sapon- "săpun" (cf. lat. sapo,- nis s.n. "sapun"): ro. saponină s.f. (cf. fr. saponine s.f.; en. saponin); sapro- "putrezire" (cf. gr. σαπρός, -ά, -όν adj. "putred; deteriorat"): ro. saprogen, adj./s.m. (cf. fr. saprogène, adj./s.m.; en. saprogenic); sarco-, sarc(ă)- "carne" (cf. gr. σάρξ
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
făcea plăcere să stai de vorbă cu acești oameni. Apoi, Ștefan Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă!? Sau ceilalți? Că erau unii care văzuseră sapă pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb, iar sergentul care ne păzea l-a chemat și i-a zis: "Vezi firul ăla de iarbă?" "Vă rog să mă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mori!" " Dom'le sergent, cu dinții n-o scot, dacă vreți să mor, mor, dar cu dinții n-o scot!" Avea o personalitate și un caracter teribil și de invidiat. Sergentul avea o bâtă ca un fel de coadă de sapă - era de corn, știu eu din ce era - și i-a tras două de ălea pe spate: "Bă, o scoți?" De acum sergentul intrase într-un fel de stadiu de nebunie: "Nu o scot domnule!" Și Ștefan Vasile s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
asigure o distanță între rânduri de minim 1,5 m, putând ajunge până la 3 m. Distanța dintre plante pe rând poate varia între 40 - 50 cm. În serele cu dimensiuni mici, această lucrare se execută manual, prin deschiderea rigolelor cu sapa, ghidându-ne după o sfoară foarte bine întinsă și cu ajutorul a doi țăruși înfipți la ambele capete ale rândului. Producerea răsadurilor este o activitate întrutotul asemănătoare cu cea prezentată la tehnologia de câmp, cu particularitatea că diferă perioada semănatului. În
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
culturi. Răsadul se scoate cu mare atenție din ghiveci sau paleții alveolari, fără a strivi și rupe planta sau rădăcinile. După această operațiune, se efectueaza orificiul de plantare pe marginea rigolei. Orificiul se realizează cu oticul sau colțul ascuțit al sapei. Se introduce cubul nutritiv în orificiul de plantare, după care se acoperă și se strânge bine cubul nutritiv cu pământ. Plantatul cuburilor nutritive se face puțin mai adânc față de cum au crescut în faza de răsad, de regulă cu 2
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
conflictului, în care toate rezolvările sunt posibile, evoluția ulterioară a personajelor fiind imprevizibilă. De exemplu, în momentul în care George (avertizat de Savista asupra intenției lui Ion de a veni noaptea la Florica) își așteaptă în întuneric rivalul, având pregătită sapa pentru al lovi, cititorul nu poate anticipa dacă Ion va veni sau nu, dacă George îl va lovi sau va renunța, dacă Ion sau George va fi învingător în această confruntare. Situația finală (deznodământul) este momentul ultim al subiectului, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Petrișor, tot pământul... [...] era al lui, numai al lui. Conflictul cu George Bulbuc va sfârși însă tragic. Oloaga Savista îi dezvăluie lui George legătura dintre Glanetașu și Florica, iar Ion va pieri în miez de noapte, sub lovituri de sapă. Cel deal doilea fir epic urmărește procesul maturizării lui Titu Herdelea, tânărul poet care trăiește o criză de identitate și de valori. Rezolvarea dilemelor interioare (provocate și de experiența creației, și de idila cu Roza Lang) se ivește doar atunci când
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Petrișor, tot pământul... [...] era al lui, numai al lui. Conflictul cu George Bulbuc va sfârși însă tra gic. Oloaga Savista îi dezvăluie lui George legătura dintre Glanetașu și Florica, iar Ion va pieri în miez de noapte, sub lovituri de sapă. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a unei trăsături a personajului ales Fără a nega deschiderea spre epopeic pe care o semnalează Liviu Rebreanu, se poate afirma că Ion este, în primul rând, „romanul unui destin individual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Drama căutării de sine întru Dumnezeu revine ciclic în poezia lui A. Un rezumat al ei e alegoria din Între două nopți. Între opacitatea destinului biologic (pământul), Deus absconditus și detașarea pe care o cere dobândirea cerului (muncă chinuitoare, ce „sapă”, destramă insul), omul nu mai poate reitera mântuirea lui Crist. Simbolul cel mai adevărat al eului arghezian acesta este: omul îndumnezeit, Iisus. Îndoindu-se și fugind de pe cruce (Duhovnicească). Jertfit întru eternitate, „singur și nemernic” (Psalm). Alături, disperarea muritorului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Niculae este un copil maturizat, încrâncenat, care renunță la partea lui de pământ în favoarea surorilor, orientându-se spre studiu. El se înstrăinează de tatăl său după ce acesta l-a retas de la școală: "să stea acasă și să pună mâna pe sapă". Se confruntă două concepții diferite de viață: una a țăranului care vede în rostul lui temelia existenței, sistemul tradițional de valori, și o alta, a intelectualului care speră să construiască o nouă societate. După ce a devenit activist, creadea că "omul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se poate înălța. Din această pricină trăiește o dramă continuă, se frământă și mândria îl transformă într-o ființă brutală. Lupta în vederea obținerii pământului îl face brutal, dar iubirea îl umanizează. Revenind la Florica, este ucis de soțul ei cu sapa. Deși obținuse pământ de la socrul său, protagonistul continuă să fie dur cu Ana și după nașterea copilului, iar femeia, nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Naratorul îmbrăcat, de această dată, în haina sărăcăcioasă a bârfitoarei satului, nu se poate abține să comenteze: Noroc că n-aveau bogății oamenii aceștia (n.a. familia lui Duțu) că n-ar fi putut nimeni să le ajungă la nas! Cu sapa și cu lopata, banul nu se câștigă ușor. Doar gândul la afurisita de comoară îl mai face pe om să uite de munca istovitoare din fiecare zi. Faptul că visul se îndeplinește, îl scoate pe acesta din ale sale. Aceeași
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]