1,002 matches
-
pare a fi cea mai înaltă concepție despre arta traducerii. Lui C. D. Zeletin i-au trebuit decenii întregi spre a se face vrednic de un Baudelaire... român! Mai mult, el spune că a învățat fiecare poezie pe de rost, scandând-o în singurătate spre a-i prinde muzica interioară. După opinia mea, aceasta este marea piatră de încercare pentru orice act tâlcuitor, fie în critică, fie în transpunerea scenică a unei capodopere dramatice. Un regizor (sau un actor) e cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
români, aparținând tuturor categoriilor sociale - și-a exprimat, în cadrul unor manifestații de stradă, protestul și indignarea față de acest act dictatorial, impus de puterile totalitare. Încă din seara de 30 august, locuitorii orașului Cluj au ieșit în stradă cu steaguri tricolore, scandând lozinci ca „Nici un petic de pământ”, „Vrem să murim apărându- ne fruntariile! „ „Ardealul să nu fie ciuntit!”. Ei au expediat guvernului o telegramă în care declarau că resping cu hotărâre dictatul de la Viena și erau gata să apere cu viața
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
nu depun armele. în Bulgaria, puterea lansează o violentă campanie împotriva populației turcofone și obligă circa 100000 de cetățeni să se exileze în Turcia. La Praga, disidentul Vaclav Havel este arestat, în ianuarie 1989, iar prietenii săi îi cer eliberarea scandând numele lui Gorbaciov. Reacția cea mai brutală are loc în China: pe fondul vizitei de pe 16 mai 1989 a lui Gorbaciov, venit la Beijing pentru a pecetlui reconcilierea cu fratele învrăjbit, după treizeci de ani de conflict chino-sovietic*, tineretul*, și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înainte de căderea Zidului Berlinului. între 1939 și 1945; Hitler jucase și el cartea eliberării naționale, susținând, când ofițeri egipteni ca Nasser, când mișcarea tunisiană a lui Habib Burghiba; iar comunistul Henri Curiel își amintea cu spaimă de mulțimile egiptene care scandau numele lui Rommel în momentul când Afrika Korps se apropia, în 1942, de Cairo. După 1945, comuniștii prosovietici au de înfruntat concurența troțkiștilor care, ostili patriotismului din Europa, înțeleg să manifeste o solidaritate activă cu curentele care revendicau o identitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sunt pertinenți membrii ansamblului; dacă enunțul este continuat, termenii coreferenți (anaforici) sunt la plural, în concordanță cu substantivul la plural protestatari: b. O mulțime de protestatari au plecat spre clădirea Guvernului. Alții au decis să rămână în Piața Constituției. / Aceștia scandau diverse lozinci. Ponderea semantică a celor două nominale din sintagma pseudopartitivă colectivă este evidențiată și de acordul cliticelor pronominale: (49) a. Pe o mulțime de jurnaliștii ii-a iritat anularea conferinței de presă. - vs: b. Mulțimeai de jurnaliști aștepta orice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
modulele ce aduc în oameni falii de Carpați! defileul Mureșul cu luciul apei la 7-8 metri, a încetinit, intră în dialog cu pescarii, cu ce dai? km 195 numele stației șters de personalul de Brașov, ne aștepta, nori de vară, scandăm: Ochiul unui Miel gigantic umflă lîna Lui pe cer! ochiul Lui! carieră de piatră, biserica pe modelul Sfintei Sofia, dar cu brîu de piatră relief cenușiu, curățenie de desen de fetiță, cum de se lasă călătorită această țară de vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aprobă cu însuflețire Hotărârea Plenarei CC al PCR din 27 iunie 1984 cu privire la realegerea de către Congresul al XIII-lea în funcția supremă de secretar general al partidului a tovarășului Nicolae Ceaușescu. S-a intonat cântecul Partidul, Ceaușescu, România și se scandează cu însuflețire "Ceaușescu reales la al XIII-lea Congres!". Și-au arătat în mod explicit adeziunea și au lăudat calitățile lui Ceaușescu: Niculăiasa Vasile, Trifan Florentina, Mihai Gafițeanu, Iacob Gheorghe, Beldie Cameluța, Oprea Spiridon, Vicol Olga. Floareș laudă participarea studenților
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de ce, pentru că era prezent cel de la partid, Lazăr Băciucu? De ce scandări? Îl știați pe Băciucu? D.T.: El a fost instructor central în perioada Festivalului umorului. E o poveste întreagă. S.B.: Vom ajunge și acolo. Ați fost în sală când se scanda? D.T.: Da, așa era atunci. S.B.: La Conferința de partid pe Centrul Universitar din 8 octombrie 198475 ați fost prezent ca delegat al organizației de partid de la IPI. Cu toții și-au exprimat adeziunea privind realegerea lui Ceaușescu la al XIII
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un meci de fotbal cu "Steaua" sau cu echipa națională, fiecare cu profesorii în frunte; ieșea scandal în sensul că își susțineau zgomotos reprezentanții. Era o solidaritate instituțională profesori-studenți, cu toții mărșăluiau pe stradă până în campusul lor, până în "Tudor", până în Copou, scandând, cântând. S. B.: Manifestări specifice competițiilor. D. T.: Era totuși o problemă pentru că trebuia, împreună cu prim-secretarul Leonard Constantin, cu șeful Miliției, cu oameni de la circulație, să gestionăm mișcarea de stradă a studenților, să nu degenereze. Se crea o emulație
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
eram 30. Când au anunțat-o pe Nadia Comăneci, mi s-a făcut pielea găinii efectiv, aproape îmi curgeau lacrimile. 25 de mii de oameni, canadieni, s-au ridicat în picioare și 12 minute, m-am uitat pe ceas, au scandat numele Nadiei. N-a fost o poveste cu mitul Nadia, chiar a fost și asta la ani de zile după Montréal, la distanță de aproape zece ani. Aici, la Iași, a stat o săptămână. Erau cu grupul gimnastelor, aveau un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al doilea rând, ne aflăm în situația de a compensa prin evidențe grosolane ceea ce am pierdut în înălțime și subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim după scanda lul acut și după afectele mlăștinoase. Sensibilitatea noastră nu se mai pune în mișcare fără provocări barbare, fără zaharicale și ulcere. Incapabili să mai experi mentăm extazul, cău tăm, halucinați, epilepsia. Opaci la elixiruri, adoptăm drogul. Plăcerile noastre sunt simultan
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pas de defilare, cu steaguri purtate de trei ofițeri În față. La trei stații după ce i-am depășit, pe podul unde zăbovisem seara trecută am văzut un grup de vreo sută de demonstranți ținând aceeași direcție. Avea dreptate Carol că scandează ca pe stadion și au și ei steaguri și imediat i-am recunoscut ca fiind chiar aceia cărora le-ar fi dat prin cap să facă așa ceva, să decupeze stema de pe steag și să zbiere În plină zi, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
teribil joaca asta și vârstnici fără nici un căpătâi, mulți dintre ei având probabil pe acasă sau prin buzunare un certificat d-ăla ca al lui văru’ Laur, care oricum nu le-ar mai fi folosit la nimic acuma. Acuma ei scandează și vorbesc despre morții și răniții și arestații de ieri și alaltăieri. La o răspântie ne unim cu un grup ceva mai numeros care conduce poporul de vreo trei sute de inși spre un bulevard larg străbătut de tramvaie și mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
frământat de dangăte de clopote. Și iarăși fugeam cu moartea Înainte și-n urmă, Împreună cu vreo treizeci de inși, pe o stradă laterală care se face din bulevard. Ne-am repliat din fugă și am Început să cadențăm și să scandăm iarăși că noi suntem poporu’ și asasinii și jos Ceaușescu, și n-am mai fi avut mult până să ajungem la Primărie când am dat nas În nas cu un pluton de soldați de care am vrut să trecem zbierând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-n mașină până a zăpăcit-o și nu mai are nici gloanțe În pistol. Căutăm mortăciunile În buzunare după Încărcătoare și o rafală lungă face să sară așchii din piatra caldarâmului În jurul nostru. Din nou am scăpat și fugim și scandăm prin flăcări și fum. Au dat cu gaze toxice peste popor! Să fie cu toatele În ciorba nepoților și copiilor și părinților lor! Prin geamurile Primăriei zburau steaguri și tablouri În flăcări. Pământul se zvârcolea și ardea și nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să te-ntreb, Carole, tu ești de meserie electromecanic? Te-am tot văzut cu instrumente d-astea. - Sunt electromecanic de comuniști, replică el Îndârjit și totodată senin. Le conectez circuitele la cazanu’ cu smoală. Exemplifică ritmând ciocăniturile În ciment și scandând În surdină: Jos co-mu-niș-tii... Jos co-mu-niș-tii... Muiștii! Dacă nu fac ce spunem noi, o să le dăm iarăși foc! - Ei au făcut ce-au știut, am spus. Ei fac deja. D-aia v-au trimis aici să căutați lumea de arme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se arătă printr-o spărtură de nori, sus, în dreaptul amiezii. Clopotul de la Mitropolie bătu de 12 ori la rând. Dinspre gară, spre Piața Unirii, urcau coloane nesfârșite de oameni... bărbăți, femei, cu drapele roșii, inscripționate cu secera și ciocanul, scandând din toate puterile... „ Stalin! .. Stalin!.. Stalin..!”..iar, câte un agitator, mai tare de gură, dădea tonul.. „ Trăiască tovarășul Stalin eliberatorul țării noastre !”, coloana ovaționa din tot sufletul... „ Uraa !.. Uraaa..!. ovațiile păreau nesfârșite.. Stăteai profund uimit și te întrebai.. „.. În această
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din tot plămânul. „ Huooo !.. Huooo !”, o explozie de huiduieli izbucni din pieptul mulțimii. ”Jos spionul... jos Maniu !.. Huooo !.. Huooo..!”. Piața fierbea... dădu în clocot de ură... O ură care creștea tot mai tare de la o clipă la alta. "Cri-mi-na-lii... cri-mi-na-lii !, scanda piața într-un glas. Tră-dă-to-rii !.. La moarte... la moarte !.. Hoții.. hoții !” ocări și batjocuri de tot felul ieșite din gura mulțimii, se încrucișau, brăzdând văzduhul ca niște sulițe. „ Tovarăși !.. Dragi tovarăși !.. încearcă să potolească furia oarbă a mulțimii. Ieri, tovarăși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Huoo !.. huooo !”, urla Piața... La ocnă cu criminalii !”... Altă parte a pieții, striga „.. Huooo... huooo !.. vânzătorii, huoo la moarte cu ei..!”, văzduhul vuia, supraîncărcat, gata să se prăbușească asupra pieții... asupra mulțimii. Și, dintr-o dată, mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că după el se iau și ceilalți..!, Pen’ că să știi di la mini, măi... gunoi la gunoi trage !”. Își trase căciula pe ochi și amândoi se pierdură în mulțime. „ - Sta-lin și poporul rus li-ber-tate ne-au a dus..!”, se scanda în piața în delir, pentru „marele conducător”. Prin minte îmi trecură la întâmplare niște versuri.. „...Și-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug in gâtul tău: E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în marele cosmos. Bolnav sănătos Aia știe că sunt bolnav. De aceea, pentru asta ține întotdeauna la îndemână leacurile ei naturale. Dar ea spune că sunt un bolnav sănătos, fiindcă reușesc să-mi scriu boala mea și chiar s-o scandez în Epistulae ex Ponto. Cei din sat îmi văd și ei boala de care sufăr, după felul cum merg șovăielnic pe țărm, dimineața, cum mă opresc, ducându-mi mâna la șale, sau mă așez pe o piatră ca să mă odihnesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
către mine însumi cu ajutorul acestei salutare regresii, ce coincide cu un soi de revenire la arhetip. Ritm Și totuși mi-amintesc perfect orice vers pe care l-am scris. În timp ce merg pe țărmul pietros, mă surprind declamându-mi mental poemele, scandându-le meticulos ritmul: Cum subit illius tristissima noctis imago/Qua mihi supremum tempus in urbe fuit ( „Când îmi răsare imaginea tristă a nopții/-n care-am trăit ultimele ore la Roma”.) Trecut Uneori visez cu ochii deschiși în penumbra după-amiezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
legat de anumite informații pe care i le transmitea. De pildă, că gurile de metrou erau preluate de GP (gărzi patriotice). La 10.30, pe 22 decembrie, este trecut că în Pantelimon, Muncii, Socului, Cățelu grupuri imense de la 23 August scandează. M. M.: Da. Erau informațiile pe care eu i le dădeam, iar el le transmitea mai departe. S. B.: Și generalul și le nota acolo. Într-adevăr, îmi aduc aminte că pe 22 decembrie, prin jurul prânzului, se auzeau tocmai din
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ostili variantei iugoslave de socialism vor interzice manifestația (Fejtö: 1979, 122). Degeaba. Adunându-se în jurul statuii lui Jószef Bem, general polonez care a jucat un rol deosebit de important în timpul revoluției maghiare din 1848, manifestanții se îndreaptă apoi spre piața Parlamentului, scandând lozinci anticomuniste și cerând ca Imre Nagy să li se adreseze. Numărul lor crește, pe măsură ce li se alătură tot mai mulți muncitori și chiar militari care păzeau clădiri publice, ajungând la aproximativ 200 250 000. Pe traseu, o parte dintre
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]