4,882 matches
-
se produc la microfon.Traseul e pitoresc. La Durău apar primele surprize. Nu sunt locuri la hotelurile din stațiune. Peste tot este gheața,iar pe pârtie nu este zăpadă. Câteva femei cară cu fața de masă zăpadă pe pârtiile de schi și săniuș.Sunt așteptați turiști din Rusia.In biserica schitului Durău (an1835), interiorul a fost pictat de Nicolae Tonitza. Singurele posibilități de cazare sunt la schit,la Cabana Fântânele sau la Cabana Dochia. S-au întâlnit trei grupuri de turiști
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
1916, CIO a hotărât anularea rezultatelor și descalificarea atletului James Thorpe, obligându-l pe acesta să înapoieze cele două medalii de aur ce urmau a fi înmânate secunzilor din cele două probe.77 În 1936 la Garmisch-Partenkirchen, „instructorii (monitorii) de schi austrieci și elvețieni sunt excluși de la Jocuri în virtutea legii amatorismului. CIO nu-i recunoaște drept amatori, pentru că ei dau lecții și deci trăiesc de pe urma sportului.”78 La Jocurile Olimpice de iarnă de la St. Moritz din 1948, „CIO a anulat rezultatele echipei
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
C.F.S., București, 1964, p. 77. 78 Bănciulescu, V. - Olimpiadele albe, Editura Stadion, București, 1973, p. 66. 79 idem, p. 84. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 126 au fost: un film publicitar pentru fabrica de bocanci de schi Henke și o reclamă pentru cafeaua Aroma. [...] El își negocia de multă vreme talentul de schior, dar Brundage a vrut să-l împiedice s-o facă și sub emblema olimpică.”80 „Vreme de decenii CIO nu a dorit să renunțe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Nicolae de isprava lor, dar cel mai mult se bucurau copii care aruncau cu bulgări, se dădeau pe derdeluș ori făceau oameni de zăpadă. Și azi, când ninge, cei doi bătrâni stau și privesc cum copiii merg pe deal cu schiurile ori săniuțele.Se miră ei că și oamenii știu să inventeze lucruri.Femeia cea bună și bătrâna Își freaca mâinele de mulțumire văzând că a adus pe pământ atâta bucurie și veselie, iar moș Nicolae râde ținânduse cu mâinile de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
s-au odihnit puțin și după-amiaza au plecat să viziteze stațiunea. Apăruseră multe hoteluri, niciunul impozant ca Irbisul, pensiuni, discoteci, restaurante... Peste tot erau anunțuri cu oferte de Crăciun și Revelion, cu spații de cazare, pachete de excursii, școli de schi... Am luat funicularul și am petrecut de minune sus, la Babele. Seara am ciugulit câte ceva din frigider, ne-am uitat puțin la televizor și ne-am culcat devreme. Petre nu și-a aflat somnul mai toată noaptea. Îi apărea mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
oaspeții din Franța", cu o cameră și o baie în plus, tinerii s-au reorganizat și în afară de masa de Crăciun, care, conform tradiției, se petrece în familie, au cerut "liber la program". Vremea superbă și zăpada bogată îi chema la schi, săniuș, plimbare. Seara, programul era de discotecă. Petre și Camelia au fost de acord, Ana fiind și pe mai departe însărcinată cu asigurarea plăților , supravegherea grupului și, în secret, cu "Raportul de seară" către Petre. Era o bucurie să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și demonstra voinicia, tinerii obișbuiau să se ia la trântă, alergau, călăreau, aruncau cu piatra sau cu mingea, jucau țurca, trăgeau cu arcul, înotau în Siret. Mai aproape de zilele noastre, săniușul, schiul, iar mai recent au început să se practice fotbalul, voleiul, tenisul, ciclismul și șahul. Astăzi, în școli se practică sporturile prevăzute în programa școlară. Datele despre sportul lespezean ne provin mai mult pe cale orală. Dorel Străchinaru, fost contabil, născut în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ultima clasă, după bacalaureat, unul câte unul, toți elevii fuseseră fotografiați, la tablă, iar ca "poet al clasei", eu le scrisesem, tot pe tabla neagră, câte o poezie, făcându-le un soi de portret. Lui Gelu, îi scrisesem așa: Când schiul său năvalnic o pornește, Distruge tot ce-n cale întâlnește, Pe lume, altul ca Gelu nu mai este!... De aceea i se spunea Gelu sparge tot!... Spărsese și lada de lemne a clasei a opta, de lângă soba înaltă ce trona
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
gospodărească, sezonul corespunzând zicalei "toamna se numără bobocii", toamna pregătirilor pentru apropiatul asediu al iernii. Cu acesta nu era de glumit într-o lume care se troienea cu lunile, la cheremul săniilor, al viscolelor, iubită de cei puternici, lunecători pe schiuri și suflători pe nări de aburi fierbinți. Cât privește toamna gospodărească, ea începea în momentul când legumele, zarzavaturile, fructele se aflau în cel mai fast ceas al înfățișării, în acea bogăție de culori specificată de faptul că sunt de mâncare
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
și a programelor de EF din școli. Austria are prevăzute în planul de învățământ 3 ore de educație fizică pentru toate clasele, la care se adaugă 2 ore facultative, 2 ore de cultură medicală pentru copiii cu deficiențe, cursuri de schi cu o durată de 7 - 10 zile în sezonul de iarnă. În ROMÂNIA, apariția noii programe de educație fizică - care reflectă concepția ce stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, referitoare la dezvoltarea personalității copiilor - asigură cadrul orientativ general
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
nesubstituibile de țara în a cărei limbă trăia. În corespondența cu Blochmann, Heidegger vorbește despre Pădurea Neagră mai mult decît despre orice și, lucru și mai grăitor, mai cu drag decît despre oricine. Potecile, drumețiile, popasurile, zăpezile și partidele de schi, tihna din cabana de la Todtnauberg și inspirația pe care o simțea atunci cînd se afla între pereții ei, toate îi țineau loc de ambianța menită oficierii unei gîndiri speculative. Fără aceste detalii esențiale, opera lui Heidegger ne-a părea astăzi
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
în perioada competiției, a declarat directorul științific Olivier Rabin. Ne punem multe întrebări. În anumite sporturi, se știe că nicotina este intens folosită", a subliniat omul de știință în timpul unui colocviu dedicat luptei contra dopajului, la Paris, citând drept exemplu schiul alpin sau hocheiul pe gheață, potrivit Agerpres. El a ținut să precizeze că obiectivul nu este de a "îndepărta fumătorii, ci pe cei care utilizează nicotina pentru a-și îmbunătăți performanțele". Mai multe studii, subliniază oficialul, par să demonstreze că
Sportivii nu vor mai putea fuma. Nicotina va fi inclusă pe lista substanţelor dopante () [Corola-journal/Journalistic/77140_a_78465]
-
iarna anului 2001, dacă v-ați fi aflat pe pârtia Clăbucet din Predeal, mai precis pe sub telescaun - dar ce să caute niște oameni serioși ca dumneavoastră acolo și de unde atâtea coincidențe? -, ați fi văzut cum Jean adăstează acolo cu un schi în mână. Cu unul doar. Stă și așteaptă pe cineva, pare-se. Care cineva vine degrabă. Uite-l! I-a căzut schiul din picior, putem deduce, pentru că ăsta care aleargă tot un schi are în mână. Și îi mulțumește lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
oameni serioși ca dumneavoastră acolo și de unde atâtea coincidențe? -, ați fi văzut cum Jean adăstează acolo cu un schi în mână. Cu unul doar. Stă și așteaptă pe cineva, pare-se. Care cineva vine degrabă. Uite-l! I-a căzut schiul din picior, putem deduce, pentru că ăsta care aleargă tot un schi are în mână. Și îi mulțumește lui Jean, ce bine că mai sunt și oameni amabili, bine că i-a recuperat schiul, altfel se ducea naibii pe coclauri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
văzut cum Jean adăstează acolo cu un schi în mână. Cu unul doar. Stă și așteaptă pe cineva, pare-se. Care cineva vine degrabă. Uite-l! I-a căzut schiul din picior, putem deduce, pentru că ăsta care aleargă tot un schi are în mână. Și îi mulțumește lui Jean, ce bine că mai sunt și oameni amabili, bine că i-a recuperat schiul, altfel se ducea naibii pe coclauri și era destul de nasol. Ce, mă, e al tău? se răstește Jean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
vine degrabă. Uite-l! I-a căzut schiul din picior, putem deduce, pentru că ăsta care aleargă tot un schi are în mână. Și îi mulțumește lui Jean, ce bine că mai sunt și oameni amabili, bine că i-a recuperat schiul, altfel se ducea naibii pe coclauri și era destul de nasol. Ce, mă, e al tău? se răstește Jean. De când? Ăsta e schiul meu și, hai, plimbă ursu’! Hai, domne, pare amuzat păgubașul, uite, îți dau 30.000 că ai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Și îi mulțumește lui Jean, ce bine că mai sunt și oameni amabili, bine că i-a recuperat schiul, altfel se ducea naibii pe coclauri și era destul de nasol. Ce, mă, e al tău? se răstește Jean. De când? Ăsta e schiul meu și, hai, plimbă ursu’! Hai, domne, pare amuzat păgubașul, uite, îți dau 30.000 că ai avut grijă de schiul meu! Ceee, îți dau io 50.000 și mi-l dai și p-ălălalt! Finalul, după alte negocieri, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ducea naibii pe coclauri și era destul de nasol. Ce, mă, e al tău? se răstește Jean. De când? Ăsta e schiul meu și, hai, plimbă ursu’! Hai, domne, pare amuzat păgubașul, uite, îți dau 30.000 că ai avut grijă de schiul meu! Ceee, îți dau io 50.000 și mi-l dai și p-ălălalt! Finalul, după alte negocieri, e că proprietarul de drept renunță scârbit și la schiul desperecheat, na și spală-te pe cap cu el! Iar Jean devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
amuzat păgubașul, uite, îți dau 30.000 că ai avut grijă de schiul meu! Ceee, îți dau io 50.000 și mi-l dai și p-ălălalt! Finalul, după alte negocieri, e că proprietarul de drept renunță scârbit și la schiul desperecheat, na și spală-te pe cap cu el! Iar Jean devine fericitul posesor al unor schiuri nemaipomenite. Pe care probabil le va vinde altui bucureștean arogant care poate fi prostit fără mare bătaie de cap. Acum, alt salt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
io 50.000 și mi-l dai și p-ălălalt! Finalul, după alte negocieri, e că proprietarul de drept renunță scârbit și la schiul desperecheat, na și spală-te pe cap cu el! Iar Jean devine fericitul posesor al unor schiuri nemaipomenite. Pe care probabil le va vinde altui bucureștean arogant care poate fi prostit fără mare bătaie de cap. Acum, alt salt în timp ne va aduce în primăvara anului curent când, în stația de autobuz din orașul de munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
zăpada mieilor, pentru că parcă în sezonul ăsta ne aflăm. Jean are un rucsac absolut imens, bumbăcit am putea spune, legat strâns. Un rucsac de câțiva metri cubi. Sau poate exagerăm, dar exagerăm cu folos. Plus un maldăr, o croznie de schiuri. Nae află că Jean vine tocmai din Elveția, unde a fost la un fel de specializare și s-a întors cu schiurile astea de acolo. Mai așteaptă să vină un transport săptămâna viitoare. Că evețienii ăia, neatenți, își lăsau schiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
rucsac de câțiva metri cubi. Sau poate exagerăm, dar exagerăm cu folos. Plus un maldăr, o croznie de schiuri. Nae află că Jean vine tocmai din Elveția, unde a fost la un fel de specializare și s-a întors cu schiurile astea de acolo. Mai așteaptă să vină un transport săptămâna viitoare. Că evețienii ăia, neatenți, își lăsau schiurile la intrarea în cabană sau la ușa cîrciumii. Și Jean, om strângător, și-a zis, ia să le strâng io! Și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
schiuri. Nae află că Jean vine tocmai din Elveția, unde a fost la un fel de specializare și s-a întors cu schiurile astea de acolo. Mai așteaptă să vină un transport săptămâna viitoare. Că evețienii ăia, neatenți, își lăsau schiurile la intrarea în cabană sau la ușa cîrciumii. Și Jean, om strângător, și-a zis, ia să le strâng io! Și le-a strâns. Le-a recoltat. Prevăzător. La fel de prevăzător ca și acum, când așteaptă un taxi care să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Nae se oferă să-l transporte el. Și, surprinzător, chiar îl transportă. Surprinzător pentru că sarsanaua lui Jean a încăput în Dacia obosită a lui Nae. Îl lasă acasă, rămânând să treacă peste o oră-două ca să-și cumpere o pereche de schiuri bune ceva mai ieftin, pentru că Jean e un om onest și face reduceri celor apropiați. Peste câteva ore, alt salt în timp, de data asta ceva mai mic. Nici nu e salt, e un hop acolo, o drăcie mică, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ca lumea, niște cârnați ca lumea, azi-noapte a avut un vis atât de frumos că dimineața îi venea să nu se mai trezească, se făcea că era undeva la el în sat, în grădina vecinului, acolo unde se dădeau cu schiurile în copilărie, cu schiuri făcute din coajă de salcie, băieții le încălecau ca pe niște opinci mai mari și se trezeau cu capul în primul prun, aceasta era fericirea de a te da cu schiurile, dar nu voiau să se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]