876 matches
-
Histria în 313 i.en., nemulțumirile și fiscalitatea prea mare, revoltă condusă de Callatis susținută de traci, geți și sciți. Garnizoanele lui Lisimah au fost alungate, iar cetățile au încheiat un tratat de alianță. Lisimah îi învinge pe traci și sciți și asediază orașul Callatis. De partea răsculaților se află rivalul său, Antigonos, care se erija într-un protector al autonomiei cetăților grecești și trimitea o oaste pe uscat și o flotă. Callatis este înfrânt iar la întoarcere, Lisimah este atacat
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
acest nod geții își fac apariția în istoria scrisă. Cele mai importante informații ale izvoarelor scrise grecești ne sunt oferite de către "părintele istoriei" Herodot, care, în lucrarea să intitulată "Istorii", pe lângă o serie de rituri și obiceiuri ale geților și sciților, menționează o serie de hidronime care sunt localizate pe teritoriul locuit de geți : Maris, "cel care izvorăște din țară agatârșilor", identificat cu Mureșul; Porata, identificat cu Prutul; Tiarantos, identificat cu Șiretul; Araros, identificat cu ; Naparis, identificat cu Ialomița; Ordessos, identificat
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
urmară restul armatei persane". Un alt scriitor grec, Tucidide, ne relatează în opera să "Războiul peloponesiac" despre teritoriul locuit de geți. Asemenea lui Herodot, acesta îi plasează pe geți dincolo de munții Haemus (Balcani), până la Pontul Euxin (Marea Neagră), învecinându-se cu sciții. Acești geți se aflau sub autoritatea regelui odris Sitalces, căruia îi furnizau călăreți. Statul odris se întindea până la gurile Dunării, închizându-i pe toți geții din Dobrogea și de la sud de fluviu. Este foarte probabil ca în secolul al VI
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
în centru a plasat pedestrași perși (nemuritorii), cavaleria indiană și arcașii din Mardian. Pe ambele flancuri era așezată cavaleria. Bessus comanda flancul stâng, pe care se aflau cavaleria din Bactria, Dahae, Arachosia, cavaleria din Persia, din Susia, Cadusia și călăreții sciți. Carele de luptă au fost plasate în față, împreună cu un grup mic de soldați din Bactria. Pe partea dreaptă comanda o avea Mazaeus, aici aflându-se cavaleria din Syria, Media, Mesopotamia, Parthia, Sacia, Tapuria, Hyrcania, Albania Caucaziană, Sacesinia, Cappadocia, și
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
de revoluție, care ulterior îl dezamăgește pe Blok. Sărăcia, băutura și dezamăgirile provocate de viață, combinate cu dragostea lui pentru Rusia au influențat temele amare de protest social care au marcat operele târzii ale lui Blok. Una dintre acestea este "Sciții" (1920), în care își înghite dezgustul față de cultura occidentală și cere ajutor pentru guvernul socialist. Poezia lui Blok, produsă de focul sufletului și de răceala minții, a fost apreciată pentru curgerea muzicală a cuvintelor, spontaneitatea onirică, în care sunetele și
Aleksandr Blok () [Corola-website/Science/298773_a_300102]
-
instrument cu coarde frecate corzile sunt întinse deasupra unei cutii de rezonanță cu rozetă sau efuri orașul a fost transformat în ruine dar reconstrucția a început la scurtă vreme după alungarea germanilor din zonă este singura limbă supraviețuitoare vorbită de sciții pontici ei refuză prestarea jurământului și a serviciului militar o regulă se poate aplica unui cuvânt prin înlocuirea părții stângi cu cea dreaptă prenumele ale unor artiste și actrițe ruinele unei curți fortificate resedință a cnezilor români din localitate chiar
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
culturile Bandkerimik. Pe lângă acestea, în Belarus și în parți din Ucraina, s-au găsit urme din cultura Nipru-Doneț. Cimerienii și ale triburi de păstori locuiau zona prin 1000 î.e.n., iar înainte de 500 e.n., slavii se stabiliseră aici, fiind înconjurați de sciți. Diferite triburi barbare asiatice, huni și avari au migrat pe aici în preajma anilor 400-600 e.n., dar nu au dislocat elementul slav. Regiunea ce astăzi formează Belarusul a fost populată de triburi slave în secolul al VI-lea. Ei au intrat
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
referă la asediul turcesc, ci la cel al perșilor din anul 626 (anul 6135 conform cronologiei bizantine). Pe scena asediului se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""În 6035, Împăratul Chrosroes a purces cu perșii și cu sciții și cu libienii și cu alți rugători la idoli împotriva Constantinopolului, cu oști, în zilele Împăratului Heraclius. Rugăciunile au stârnit împotriva lor mânia Panaghiei și Dumnezeu a trimis asupra lor fulgere și ploaie și foc și i-a înecat în
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Maghiarii se numesc și unguri. naga, naimani, nama, ndau, nervi, niam-niam, normanzi, norvegieni, nubieni olandezi, onguți, oseți, ostiaci, ostrogoți, otomani, ovambo pakistanezi, papuași, perși, peruani, polinezieni, polonezi, portughezi români, români, ruși, ruteni sakalavi, salieni, sân, santali, sârbi, sarmați, sarzi, saxoni, sciți, scoțieni, selgiuci, semiți, siamezi, singhalezi, sirieni, slavi, slovaci, sloveni, somalezi, sorbi, spanioli, suedezi, sumo, swazi, șvabi tadjici, taiuți, tamili, tătari, teutoni, thai, tibetani, tibu, traci, tuaregi, tukulori, tunguși, tunisieni, turci, turkmeni ubi, ucrainieni, uiguri, umbri, unguri, uzbeci valahi, valoni, vandali
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
urmașii săi nu au putut împiedica împărțirea imperiului sau. Dinastia Maurya se răstoarnă prin anul 185 î.Hr. India va rămâne divizată în mai multe regate timp de aproape 5 veacuri. Nordul țării este cotropit în mai multe rânduri, întâi de sciți, apoi de nomazii Kusani veniți din Asia Centrala. Abia în sec. al IV-lea d.Hr., un nou rege din Nordul Indiei, Candragupta I, întemeiază dinastia Gupta. Aceasta unifică India până la năvălirea hunilor, popor venit din Asia Centrala în secolul următor. Indienii
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
a trupelor și mărfurilor (""calea regală"" Persepolis-Sardes măsura 2400 km), împarte imperiul în cca. 20 de unități administrative (satrapii), creează o monedă de aur etalon (dareicul), începe zidirea unei noi reședințe regale la Persepolis. Campania din stepele nord-pontice întreprinsă împotriva sciților (513 î.Hr.), cu care prilej Darius este înfruntat de geții din Dobrogea, se încheie fără niciun rezultat. Cu un eșec se termină și cele 2 expediții vizând cucerirea Greciei, din 492 î.Hr. și 490 î.Hr. Xerxes I (486 î.Hr. - 465
Imperiul Persan () [Corola-website/Science/302127_a_303456]
-
așezând garnizoane și respingându-i pe daci și pe sarmați. Generalul român, Aelius Catus aduce de pe malul celălalt al Dunării 50 000 de geți în provincia Moesia, care era golita de populație în urmă raidurilor frecvente. Conform testamentului împăratului, bastarnii, sciții și sarmații au încercat să obțină prin soli prietenia poporului român.Romanii au format un organism preprovincial, supus unui perfect al Moesiei și Treballiei, Moesia reprezentând teritoriul dinspre Dunăre al Șerbiei actuale, celălalt teritoriu fiind locuit de tribul tracic al
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
întinde pe o perioadă documentată de timp de mai bine de 2.500 de ani. Începând cu secolul al VIII-lea înaintea erei noastre, corăbiile grecești purtând familii întregi de negustori, meșteșugari, ostași și marinari intră în marea denumită de Sciți "Axaina" (albastru întunecat) și o denumesc "Pontos Euxeinos" ("euxeinos" însemnând în grecă "primitoare"). Zona gurilor Dunării, prin posibilitățile sale comerciale, le atrage atenția, și coloniști veniți din Marea Egee și de pe coasta de sud a "Pontului Euxin" (Marea Neagră) întemeiază aici mai
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
ulterior, creștinii din interiorul regiunilor estice ale Imperiului roman au putut căuta refugiu la nord de Dunăre, pentru a evita persecuțiile autorităților imperiale anterioare domniei împăratului Constantin cel Mare. Ioan Cassian (360-435), Dionisie Exiguus (470-574) și Ioan Maxentius (liderul călugarilor Sciți) au trăit o mare parte din viata lor în Dobrogea si au promovat creștinismul printre localnici Dar perioada creștinării timpurie a populațiilor nord-dunărene, oricare ar fi ele, a lăsat puține mărturii arheologice și documentare în afara Dobrogei, majoritatea dovezilor fiind mai
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
ecumenic din istorie) citează număr însemnat de toponime de la Dunărea de Jos atestând existența unor comunități de creștini, a căror amintire este menținută și de tradițiile locale mănăstirești. Tertulian a scris în opera sa despre creștinarea sarmaților, dacilor și a sciților . În 2001, în cetatea antică Halmyris, de lângă Murghiol, județul Tulcea au fost descoperite osemintele a doi martiri, Epictet și Astion. Acestia au fost omorâți (anul 290) la ordinul comandantului militar al provinciei Scythia Minor, Latronianus După 297, pe teritoriul provinciei
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
făcut într-o perioadă foarte veche, atunci când limba vorbită pe meleagurile ardelene mai păstra forme lexicale și gramaticale comune cu latina arhaică din Lex XII Tabularum. La 399, patriarhul Ioan Chrysostomos (Ioan Gură de Aur) afirma într-o cuvântare că sciții, tracii, schiromații, maurii și indii au tradus scripturile în limba lor națională. "Constantin Kostenețchi", denumit " Filosoful", a scris pe la 1420 o lucrare intitulată ""Despre scriere"". Iată ce ne spune acesta: ""Așa în limba română se scrie corect "bea" (Бѣ), cu
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
care le-am efectuat în perioada 2000-2008), dintre care numai 6.000( conform datelor de pe site-urile referitoare la Tătarii Crimeeni) în Bulgaria. sunt descendenții unor popoare turcice amestecate - (bulgari, hazari, pecenegi și cumanii) că și a unor popoare neturcice - (sciți, sarmați, cimerieni, alani) care erau stabiliți în Europa Răsăriteana prin secolul al VII-lea î.dH. Populațiile neturcice au fost asimilate în timp de popoarele turcice migrate în zonă. Actualul nume al populației este folosit încă din secolul al XIII
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
din Elis, va prefera, exemplu care va fi urmat, lista învingătorilor la olimpiade). Tot Hellanicos este autorul primei monografii erudite, o istorie a Atenei (Atthis), ca și al altor scrieri asupra Eoliei și Arcadiei, sau asupra unor popoare străine (perșii, sciții). Se poate spune că prin el se realizează un început de specializare a cercetării trecutului. Grecia secolului V î.e.n. era o civilizație citadină, o putere maritimă, dar diversificată și dezbinată în orașe-state. Democrația, libertatea religioasă, alfabetizarea cetățenilor, apariția publicului (care
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Cresus și ascensiunii perșilor și mezilor sub domnia lui Cirus cel Mare; cartea a II-a este dedicată civilizației egiptene; cartea a III-a cuprinde administrarea imperiului persan în timpul lui Cambyses al II-lea; cartea a IV-a este dedicată sciților și geților; ultimele cinci cărți descriu războaiele medice din timpul domniilor lui Darius I și Xerxes. La o generație după Herodot, asistăm la un val de istorii locale ale orașelor-stat (polisuri). Primii istorici locali se angajau pentru păstrarea arhivelor scrise
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
străpungă zalele cu care era echipat inamicul. Prin folosirea în călărie a scărilor, puteau ținti din goana calului în direcția opusă fugii cu o precizie uimitoare (tehnică de altfel răspândită la mai toate triburile războinice ale stepei, încă de pe timpurile sciților și sarmaților). Tactică folosită frecvent de mongoli era atacul rapid și scurt, urmat de o retragere amăgitoare, menită să atragă inamicul în cursă, ca să fie împresurat. Bătrân fiind și sleit de puteri, tema succesiunii lui Genghis a fost extrem de contestată
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
la nord cu Olbia (la gurile Bugului) și mergea spre sud până la Apollonia (astăzi Sozopol, Bulgaria). În secolul I î.Hr., coloniile au fost pentru prima oară ocupate de trupele Imperiului Roman, dar la scurt timp populația zonei, formată din greci, sciți și geți s-a răsculat. O mărturie importantă a epocii este celebra ""inscripție de la Dionysopolis"" din anul 48 î.Hr., de fapt un decret de cinstire a lui Akornion, binefăcător al cetății care se remarcase ca ambasador la regele Daciei, Burebista
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
cu metropolele feniciene Tyr și Sidon este aspru reprimată de Assarhadon. La hotarele nordice ale Asiriei își face apariția, la începutul secolui al 7-lea î.Hr., un nou dușman redutabil - hoardele călăreților nomazi cimmerieni. Aceștia traversaseră Munții Caucaz sub presiunea sciților, pătrunzând în Anatolia Orientală și efectuau raiduri în adâncul provinciilor asiriene. În 679, sub conducerea lui Teushpa, cimmerienii s-au infiltrat în Cilicia și Tabal dar Assarhaddon i-a înfrânt lângă Hubushna. Pentru a dobâbndi aliați eficienți împotriva acestor nomazi
Assarhaddon () [Corola-website/Science/303825_a_305154]
-
provinciilor asiriene. În 679, sub conducerea lui Teushpa, cimmerienii s-au infiltrat în Cilicia și Tabal dar Assarhaddon i-a înfrânt lângă Hubushna. Pentru a dobâbndi aliați eficienți împotriva acestor nomazi, suveranul asirian și-a căsătorit fiica cu Partatua, regele sciților. Au fost purtat lupte și cu mezii, conduși de un personaj numit Kșatrita sau Kaștariti în izvoarele asiriene și identificat ipotetic cu Phraortes. În 675, un oarecare Mugallu s-a revoltat la Milid, a cucerit orașul și s-a proclamat
Assarhaddon () [Corola-website/Science/303825_a_305154]
-
Descoperirile arheologice din zonă demonstrează că pe vatra actualului Harkov populațiile locale au existat fără întrerupere încă din mileniul al II-lea î.Hr. Astfel de descoperiri au fost datate ca fiind din epoca bronzului, dar și mai recente, de pe vremea sciților și sarmaților. Există dovezi bogate ale așa-numitei culturi Cerniakov, care a înflorit în zonă între secolele al II-lea și al VI-lea. Orașul a fost fondat pe la mijlocul secolului al XVII-lea. În 1805, în oraș a fost înființată
Harkiv () [Corola-website/Science/303837_a_305166]
-
de orice fel de educație elenă, în timp ce Ana Comnena afirma că "purtase studiul elinei pe cele mai înalte culmi". De asemenea, comentând asupra orfelinatului fondat de tatăl său, a afirmat că "s-ar putea vedea un latin învățat, și un scit studiind elina, și un roman lucrând cu texte eline, și un elen analfabet vorbind elina corect". În acest caz, s-a ajuns la un punct în care bizantinii erau romani la nivel politic dar greci prin origine. Eustathius din Salonic
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]