2,437 matches
-
fără să intervină micul nostru dialog pe șoptite. „Puterile sincretismului sunt infinite, draga mea. Dacă vrei, Îți pot oferi versiunea politică la toată povestea asta. Legile secolului al XIX-lea restituie libertatea sclavilor, dar În Încercarea de a aboli stigmatele sclaviei sunt arse toate arhivele târgului cu sclavi. Sclavii devin formal liberi, dar fără trecut. Și atunci Încearcă să reconstituie o identitate colectivă, În lipsa celei familiale. Se Întorc la rădăcinile lor. Este modul lor de a se opune, cum ziceți voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă țigani. Poziții marcante s-au înregistrat împotriva sclaviei, fumatului și a muzicii de cartier. Miercuri, 17 decembrie ...nu mai rămăsese de adăugat la această efervescență decât un șezlong în parlament pentru J.R.. În sensul acesta, Gorescu declanșase un adevărat cataclism electoral. J.R. era așa de îngrozit, încât își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
acum, gândurile și faptele cele netrebnice, săvârșite cu știință sau fără și care sunt urâciune în fața Ta! Miluiește-mă, ocrotește-mă și dezleagă-mă de toate relele, pe mine, robul Tău și ajută-mă să scap din lanțurile și din sclavia necurată a vrăjmașului, ca să nu mai greșesc și să viețuiesc în veci întru curăție, în Lumina Ta cea Negrăită și Neamurgită, și de partea stării de stânga să mă izbăvesc, și în partea de-a dreapta, cu aleșii și cu sfinții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de la Napoli prin care era condamnată la cinci ani de închi soare o femeie de etnie romă care cerșea la Caserta cu un bebeluș în brațe și un copil de patru ani alături. Potrivit judecătorilor Curții de Casație, acuzația de sclavie nu poate fi reți nută împotriva mamei, pentru că aceasta nu face parte dintr o bandă de exploatare a mino rilor, ci „cerșea pentru că este săracă”. În plus, ea nu ieșea la cerșit decît în cursul dimineții, între 9 :00 și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că ceva s-a dezlegat și în această muzică, și în individul contemporan. Visarea mă duce apoi la Manuel Castells, de la care am priceput mai bine decît de la oricare alt autor schimbările petrecute în lumea negrilor din America : în vremea sclaviei și, apoi, a rasismului, au creat jazz-ul ; în lumea „emancipată” a ghetourilor actuale, au inventat rap-ul. Mai aproape de noi, îmi aduc aminte apoi de studiul unui antropolog american despre relația dintre politica lui Tito și turbo folk-ul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a lui Moise. Portretul acestui personaj este în mare parte o operă postexilică și sarcina istoricului, care vrea să determine care dintre trăsăturile sale sunt antice și - poate - datează din timpul lui Moise istoric, este mai mult decât anevoioasă. III. Sclavia evreilor în Egipt (Ex 1 și 5) Această parte a Cărții Exodului conține unele elemente care, din punctul de vedere al istoriei, sunt verosimile. De exemplu, Ex 1 și Ex 5 vorbesc de o populație de semiți rezidenți în Egipt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ce trăia fără să participe la producția bunurilor de primă necesitate și, în definitiv, nu folosea la nimic, în afară de asigurarea dominației minorității, clasa puternică, asupra muncitorilor fără apărare. Pentru a menține acest sistem de exploatare au fost introduse munca forțată, sclavia și „corvée”. Populația aservită putea cu greu să se răscoale deoarece adora același Dumnezeu al cananeenilor, zeul El. Totul s-a schimbat când un mic grup de leviți, sosiți din Egipt, după un anumit timp petrecut în pustiu, a reușit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mă îndoiesc că Pilat ar fi ezitat atât de mult să execute un agitator. Ocazia este însă specială, ajunul Paștelui, cea mai sfântă sărbătoare a iudeilor. Mai mult, Paștele celebra evenimentul în care Dumnezeu îl eliberase pe poporul său din sclavia străinilor. Cu siguranță, Pilat va fi făcut această conexiune, cunoscând bine poporul asupra căruia domnea. Deși nu-i lipsea dorința de a dovedi puterea sa și a Romei, susținându-și poziția de guvernator al regiunii și asigurând pax romana (pacea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
grațiile ei. Așadar, iertarea de Paște reflecta șiretenia instinctelor politice ale lui Pilat, nu slăbiciunea politică sau bunăvoința umană. Ea țintea să arate respectul romanilor pentru marea sărbătoare religioasă a evreilor, ca și cum ar spune: „Ținând cont de celebrarea eliberării din sclavie, vom elibera pe cineva, la alegerea voastră”. Tradiția iertării de Paște i-a dat lui Pilat oportunitatea de a pasa responsabilitatea destinului lui Isus, pe umerii acuzatorilor săi. Dacă îl vor mort cu atâta încrâncenare, atunci să-și asume responsabilitatea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
executat. Nu era nicio onoare să mori în felul acesta. Dimpotrivă, era moartea rezervată sclavilor și celor mai aprigi răufăcători. Nu e de mirare că un vechi imn creștin în cinstea lui Cristos îl pune în legătură pe Isus cu sclavii: ... luând firea sclavului [...] s-a umilit pe sine, făcându-se ascultător până la moarte și încă moartea pe cruce. (Fil 2,7-8). Dar din perspectiva lui Isus, ce va fi îmbrățișată de ucenicii săi după înviere, moartea sa a dat un
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
brutale represiuni, ce nu mai sunt, de această dată, mitologice sau bazate pe dreptul istoric, ci pur raționale. Instanța totalizantă asumată de rațiune duce la iraționalitate și la pretenția de eliberare totală, și astfel devine sursă a noilor forme de sclavie. Rămâne problema posibilității de a face o paralelă între consecințele pe care Horkheimer și Adorno le atribuie iluminismului și nazismului (și mai târziu iluminismului și societății consumiste, tipică marilor democrații burgheze decadente) și deducția că «noii filosofi» se mișcă între
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
erau de piatră zgrunțuroasă, poligonale și pline de ferestre transparente, care scânteiau. Uși rotative se mai mișcau încă ușor, ca și când nu de mult ar fi ieșit cineva din palatele enigmatice. Sus, pe cornișe, se aflau statui alegorice, înfățișînd Invidia și Sclavia, în spatele ferestrelor fără perdele (căci totul era aici numai piatră cenușie și sticlă) se aflau bufnițe împăiate, de mărimea unui om. Câte un uriaș papagal împăiat se apleca spre noi de pe muchia unui zid, uimindu-ne cu purpura și verdele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
după cum ne dăm seama, acest lucru constituie un obstacol greu de depășit în vederea elaborării unei cronologii. Abia după moartea lui Solomon li se precizează numele unor faraoni, făcând astfel posibilă o analiză comparată cu izvoarele egiptene. c) După eliberarea din sclavia Egiptului și exod, urmând drumul prin deșert spre țara făgăduită, triburile au ajuns la „Marea de trestii” (o traducere mai exactă decât „Marea Roșie”) pe care au traversat-o într-un mod miraculos; au ajuns apoi la Muntele Sinai, unde, tot
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întotdeauna cu ajutor divin (după cum povestește Cartea lui Iosue), intră în joc un element perturbator: contactul cu populațiile politeiste ale țării (după cum vom vedea în Cap. 2), teoretic expulzate (Dt 7,1 ș.u.; 17 ș.u.) sau reduse la sclavie. Prin lingușirile lor acestea ar fi reușit nu de puține ori să-i seducă pe membrii poporului lui Dumnezeu. Textul biblic consideră că interacțiunea dintre cananeeni și starea de decădere a poporului ales a făcut în așa fel încât religia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
surghiuniții din Babilon, spre sfârșitul exilului, deoarece consemnează că evreii au fost eliberați ca urmare a campaniei lui Cirus II, regele Mediei și al Persiei, terminată cu înfrângerea și cucerirea Babilonului. Textul biblic (Is 40,2) notează: „Vestiți Ierusalimului că sclavia [literal, „serviciul militar”] sa s-a terminat - păcatul său a fost ispășit”. Acest mesaj este datat în general între anii 547/6 î.C., anul în care Cirus a început operațiunile militare, și 539/8 î.C., anul când capitala
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este negată categoric, deși regelui i se atribuia uneori o investitură divină (cf. Ps 2,1 ș.u.; 45,7). c) Prin istoricizare, cele două sărbători, la origine cu caracter agricol, deveneau: Paștele, o sărbătoare care celebra eliberarea miraculoasă din sclavia îndurată în timpuri primordiale și care proclama că Dumnezeu nu dorește ca omul să fie sclav, ci liber, iar Azimele, într-un final unită cronologic cu Paștele, o sărbătoare care celebra strângerea recoltei care nu mai era atribuită divinității ce
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
postexilică i se reamintea mereu poporului că în vremuri străvechi Dumnezeul său înfăptuise fapte mărețe față de el. Acest mesaj se adresa și Nordului în încercarea de a-l atrage să se unească din nou cu Iudeea. Dumnezeu îl eliberase din sclavia Babilonului, însă, deoarece dintotdeauna Yhwh a avut aceeași grijă față de poporul său, această eliberare putea fi retro-datată în timpuri preistorice. Stătea în puterea sa să se folosească de elementele naturii (plăgile din Egipt, trecerea mării, miracolele din pustiu, recoltele din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
societate cu un fundal agricol. Motivațiile propuse de cele două texte sunt însă diferite: Ex 20 face aluzie la creație, la sfârșitul căreia, după cum afirmă Gen 2,2 (tradiția „sacerdotală”) Dumnezeu s-a odihnit; Dt 5 face însă trimitere la sclavia din Egipt și introduce ca motivație o considerație umanitară. Totuși, în cele două cazuri, motivațiile sunt secundare și au scopul de a realiza legătura dintre această poruncă și istoria sacră, așa cum de altfel se întâmplă în multe alte sărbători. Așadar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
text autonom asupra căruia ne vom întoarce puțin mai încolo (cf. 15.7.c) ne prezintă o situație puțin diferită. c) În fine, în Dt 15,1-11 se găsește termenul šĕmițțăh care în Dt 15,2 se referă probabil la sclavia din cauza acumulării datoriilor, o problemă destul de complicată. În primele două cazuri, varianta greacă propune din nou termenul áphesis, iar Vulgata remissio (despre această problemă vom trata la punctul 4). d) Alte ori verbul apare într-un context neclar: 2Sam 6
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1 afirmă: „La sfârșitul celor șapte ani vei face o šĕmițțăh”); tratează în schimb despre o chestiune întortocheată despre datorii și garanții. Despre ce este vorba? Părerea cea mai autorizată, cu privire la această temă, susține că, în acest caz, subiectul este sclavia datorată acumulării unor datorii, după cum reiese din 15,2: „Oricine a făcut un împrumut să ierte (ebr. šămôț, un infinitiv absolut cu valoare de iusiv) împrumutul făcut aproapelui său (literal: „să abandoneze, să lase mâna sa care se ține asupra
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Lev 25 și 27, texte din „codul sacerdotal”; contextualizarea celebrării se aseamănă foarte mult cu cea din Dt 15: fundalul este constituit de societatea agricolă în sânul căreia erau dezbătute probleme precum cea a proprietății, stăpânirii și uzufructului terenurilor, a sclaviei survenite din cauza datoriilor și altele. Forma celebrării amintește îndeaproape de cea din Dt 31,9 ș.u. (Soggin 2000). c) Legăturile cu anul sabatic sunt vizibile și n-ar trebui să ne surprindă: în ciuda unei mici dificultăți cronologice (anul sabatic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prestigiu care trecea dincolo de hotarele restrânse ale acestui orășel. Pentru că templul fusese distrus, era important ca cineva să salveze tradiția care, într-o epocă în care multe învățături se transmiteau oral, risca să se stingă odată cu moartea sau vinderea în sclavie a multora dintre mesagerii săi. Apare astfel ceea ce putem numi drept „iudaismul normativ” sau „ortodox” care se va deosebi de toate celelalte mișcări din cadrul ebraismului și în special de biserica creștină ce se năștea. Johanan a reușit să reconstituie Sinedriul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ales cu învățămintele antropologiei imaginarului de la origini până în zilele noastre dezvoltate de mentorul său francez Gilbert Durand (parțial tradus și în românește). "Idealul comunitar" (avându-și originea în grupurile monastice, fondate pe o servitute voluntară, în care sufletul găsește deopotrivă "sclavie și libertate"), beția exceselor și modulațiilor antropologice ale noilor grupări hedoniste muzicale, sportive, religioase, amoroase -, semne ale metamorfozei corpului social, sunt toate forme sociale emergente transgresive, depășind adică o ordine morală normativistă și rigidizată, care extirpa relativitatea din lumea normelor
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
accede la împlinire. Ne amintim de analiza (critică) a lui La Boétie asupra unei astfel de teme. Dar, înaintea lui, Sfântul Bernard amintește că omul, în izolarea monastică, trebuie să își dorească acest jug și că sufletul găsește în el sclavie și libertate deopotrivă. Violență plăcută care face din abdicarea de la voința proprie, am putea spune, de la conștiința de sine, o bună metodă pentru realizarea totalității ființei. Progresiv, acest scandal al adorării crucii, "nebunie" pentru înțelepții acestei lumi, spunea apostolul, sau
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
al ființelor supranaturale și motricitatea artistică răsplătită prin glorie. Altădată, în societatea greacă, doamnele nu participau la spectacolele sportive, nici ca sportivi, nici ca public, în antichitatea greacă, sportul depindea de o societate democratică (la început o societate democratică excludea sclavii, copii, femeile, doar în societatea romană femeile aveau drepturi egale aspra veniturile financiare, și abia în secolul al douăzecilea s-a admis dreptul femeilor la vot), într-un spațiu cu o climă caldă, cu o religie, în care ființele supranaturale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]