1,930 matches
-
Nu durerea ci, umilința îi devasta sufletul. Simți cum i se împotmolește mintea în învălmășeala aceea de gânduri. Totul s-a petrecut ca un vârtej. Soarele începu să se arate printre vârfurile brazilor. Niște păsări despicară văzduhul ca niște săgeți sclipitoare. Clopotele bisericilor din .. Poiana Teiului... din Fărcașa și din Borca.. începură să se audă bătând, umplând de jale văzduhul cu ecoul lor vălurit, de chemări triste... sfâșietor de triste... Glasul lor de bronz, era ca un fior.. o chemare, o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu Richard Tucker... Cred că Tucker a venit ceva mai târziu. Oricum, cu Richard am debutat la Met și avea peste 60 de ani. Eu aveam oarece îndoieli dacă italienii o să-l accepte în Radames, dar a cântat atât de sclipitor, că i-a pus pe toți în buzunar! — Dintre toate teatrele în aer liber, la Verona e cea mai bună acustică? — Da. La Orange poți avea ghinion de mistral. Am făcut Aida acolo în 1967, cu Ludi Spiess, David Ohanesian
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
bă trân, dar foarte bogat. Ne-am văzut de curând la Florența, unde cântam Cavalleria Rusticana. Era acolo și Giancarlo del Monaco, fiul lui Mario - știi că a debutat în regie cu mine, la Viena? E nebun, dar are idei sclipitoare și mănâncă operă pe pâine. El o invitase. Dragă, și apare Giulietta, o umbră cu părul alb, cu pălăriuță, toată în dantele negre și vine la mine, mă felicită, mă pupă... Eu, ce să mai zic, topită: "Doamnă Simionato, știți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Frumos, mic de statură, foarte sociabil și foarte copilăros. Puiu era cel mai bun elev din liceu; a terminat liceul cu diplomă de merit (media 5) și a intrat la Facultatea de Medicină din Iași fără admitere. Avea o inteligență sclipitoare și era foarte manierat. Am învățat multe de la el. Lizica era pentru mine desprinsă, din povești; frumoasă, foarte simpatică și deosebit de sociabilă. Puiu a terminat primul an la medicină cu brio. În vacanța de vară a avut loc însă o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Domnia sa). Având preocupări apropiate în aceleași domenii (Biologie) și sarcini de conducere identice, am colaborat atât pe tărâm științific cât și administrativ. Profesorul Gh. Mustață este un om deosebit, cu foarte multe calități, este înzestrat de la natură cu o inteligență sclipitoare, cu un înalt spirit de observație, cu putere de muncă, cu inițiativă, cu suflet nobil, gata să ajute pe oricine ar fi în dificultate. Are o foarte bună pregătire de specialitate, dar și o cultură generală demnă de un profesor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
îl coboară la nivelul a tot soiul de utilizări industriale. Totuși, din cînd în cînd putem vedea în revistele noastre ilustrate o reclamă, în care textul următor înconjoară imaginea unei bijuterii din cupru : „Cuprul, discret, dar vital ; frumos, etern, strălucitor, sclipitor, universal, cald, bogat, unic. Cuprul ne înfrumusețează”. Nici miturile indienilor de pe coasta Pacificului nu se exprimă altfel. De aici și atracția pe care, independent de valoarea și de frumusețea lor, bijuteriile o exercită asupra etnologului. Ele ocupă unul dintre acele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
păstrase personalitățile. Dar chiar în Moldova se profilau, la Bacău și Piatra Neamț, centre cu ambiții mai mari decât vechea capitală. Dintre poeții ieșeni doar trei nu se înduraseră să părăsească Iașul: Mihai Codreanu, Otilia Cazimir și George Lesnea. Oraș al sclipitoarelor vorbe de duh, Iașul lui Păstorel încă mai păstra cultul celor ce dovedeau un astfel de talent. Șfichiuitor și elegant în vorbă, în scris și în ținută, Mihai Codreanu constituia un idol. Era reprezentantul de succes al unui provincialism ieșean
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
interes pentru cunoașterea Americii de către noi românii. Stilul expunerii lucrării se exprimă printr-o scriere cursivă, prin cuvinte și expresii formulate natural, În scopul oglindirii ideilor și stărilor analizate. Frazele formulate sugerează o gândire profundă, Însoțită de o inteligență nativă, sclipitoare, Încât analizând integral unele teme, ne duc la ideea că Întâmplarea ar fi putut să-l facă pe profesorul Cornățeanu un mare scriitor al timpului său. Descrierea naturii, a mediului rural sau citadin; oglindirea unui portret, descrierea evenimentelor sociale, sunt
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de rouă/ Și țăndări de pară în locu-le plouă”. Prelucrarea lui M. după Cântarea Cântărilor încântă și ea, îndeosebi prin secvențele dominate de vizual: „Frumoasă ești iubita mea, frumoasă ești!/ Nu-s ochi de porumbiță, pământești/ Ci înfloriri de stele sclipitoare/ Sunt dulcile-ți priviri mistuitoare!” Toate imaginile există în originalul biblic, dar dobândesc o prospețime nouă prin transpunerea versetelor într-o melodioasă limbă românească. În general, tălmăcirile poetului sunt remarcabile, parnasianismul său structural ajungând în spațiul acestora la maxima realizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
mă întorc. Stau puțin la tine, pe urmă mă duc. Mai mult nu-ți spun, n-am voie să vorbesc. Tata n-a mai scos nici un cuvânt, stătea neclintit, cu capul aplecat. Obrazul lui zbârcit de timp, ochii mari și sclipitori priveau cu detașare în jos, în întunecata umbră a trecutului. Treceri În stradă forfota crescuse și Ion se simțea deja obosit. Mersese mult în ziua aceea, așa că se opri, două-trei stații de autobuz depărtare de centrul orașului, unde se afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu un an. Știa cum s-a întâmplat, nu voia să-și amintească iar. Asta i-ar fi răscolit sufletul, i-ar fi amintit și de sora lui, care murise într-un accident stupid. Teodora își privea pantofii cu vârfurile sclipitoare. Matei se așeză nehotărât pe bancă, după ce se uită curios în jur. La celălalt capăt al aleii se vedea o pereche, doi tineri, nu-și dădea seama dacă mergeau sau stăteau pe loc. A durat o secundă. Dintr-un impuls
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
săbii și sulițe. Cei blonzi sunt în mare fierbere, spun că vor muri cu toții de săbiile invadatorilor și din vina afurisitului de munte Kallidromon ce i-a prins ca într-un clește... Teodora își coborî fruntea înaltă, privi absorbită vârfurile sclipitoare ale pantofilor. Matei părea nerăbdător să afle ce se întâmplă mai departe. Să mergem, odihnește-te puțin, apoi mergem. Ea își urmărea propriile gânduri, mișcându-și picioarele de parcă o furnicau. Vârfurile pantofilor străluceau, un vânt rece se stârni pe alee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
va opri să aflăm adevărul adevărul absolut despre noi... Banca se afla în fața lor, dar era o bancă ocupată. Doi bătrâni, un bărbat și o femeie, ședeau acolo. Bătrânul întinse ușor mâna pe după umerii femeii, care-și privea atentă vârfurile sclipitoare ale pantofilor: Matei, spuse ea, așteaptă. Aud ceva, lasă-mă să ascult... Inutil să o cheme, era prea departe ca să audă, tot mai departe, în mod fatal. În definitiv, gândea Matei, eu am adus-o aici și, iată! timpul trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
acolo privind aiurea, n-am văzut decât un biet pescar ce pescuia niște pești cât palma unui copil de grădiniță. Cobora repede pe râu în jos, bălăcindu-și picioarele, lansând firul undiței unde pești argintii mișunau cu spinările lor mici, sclipitoare. Aici lipseau cam multe, mai ales fetele și băieții ce săreau de la trambulină, apoi se apucau de fotbal, de o miuță, și jucau până venea înserarea. Dacă soarele ardea prea tare, se retrăgeau la umbra copacilor seculari din incinta ștrandului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de viață, în concediu preferau să meargă la munte sau la mare. Prima oră a trecut pe nesimțite, trenul alerga repede pe câmpia albastră și întinsă. Peste trei ore, începu să se plictisească. Ieși pe coridor, privi pe fereastră zăpada sclipitoare. N-avea ce să vadă, încât reveni în compartiment. Acolo se aflau câteva persoane, oameni posomorâți, unii moțăiau, alții priveau absenți pe fereastră, în jur. Doar mișcări controlate de mâini, clipiri obosite de ochi, trupuri grele apăsând bancheta moale, lâncezind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
tot. Pe versanți se zăreau pârtiile de schi. De departe, stațiunile montane păreau niște adunături de cuburi colorate din jocurile inocente de copii. Vedea și serpentinele și podurile ce traversau râuri repezi, brodate de pojghițe albe de gheață. Urmărind meandrele sclipitoare, bătrânul uită parcă de geanta pierdută. Nu mai vroia să intre în compartiment, privi pe fereastră până târziu. Lumina de afară se pierdea, munții arătau ca niște umbre uriașe mișcătoare. Râurile dantelate se contopeau tot mai mult cu peisajul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
unui personaj incomod pentru el însuși, care, parcă pentru a respecta tradiția, părăsește această lume la numai 42 de ani. Dacă nu s-ar fi tipărit Jurnalul, pur și simplu n-am fi știut că Jeni Acterian a radiat atâta sclipitoare inteligență, izbutind să existe doar pentru și prin comuniunea cu marea cultură a lumii, într-o vreme în care Bucureștiul era zguduit de triste evenimente lumești: rebeliunea legionară, războiul, intrarea rușilor... În carte, li se rezervă loc și rang de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Frumos, mic de statură, foarte sociabil și foarte copilăros. Puiu era cel mai bun elev din liceu; a terminat liceul cu diplomă de merit (media 5) și a intrat la Facultatea de Medicină din Iași fără admitere. Avea o inteligență sclipitoare și era foarte manierat. Am învățat multe de la el. Lizica era pentru mine desprinsă, din povești; frumoasă, foarte simpatică și deosebit de sociabilă. Puiu a terminat primul an la medicină cu brio. În vacanța de vară a avut loc însă o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
În condițiile În care „evreii din Polonia - spunea tot Marx - sunt cei mai murdari dintre toate rasele”. La rândul său, Engels Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga țară prin minunatele căruțe de tip evreiesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
statură măruntă, rotofei, cu chip bălan, surîzător, cu ochi albaștri în spatele unor ochelari cu ramă de aur. Se făcuse ora cinci, abia se crăpa de ziuă, dar omulețul apăruse îmbrăcat ca din cutie, cu un costum cenușiu, proaspăt, cu cămașă sclipitor de albă și cu un nod ireproșabil la cravată. Proaspăt bărbierit, purta în mînă o valiză de mărime mijlocie și de cea mai bună calitate. Singura mea salvare, în clipa aceea, era să-i vorbesc, să-l fac să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Las Vegas" la traista mea cu merinde, micul meu însoțitor constată cu voce gravă că nu poți cunoaște un popor dacă nu mănînci, în mijlocul lui, din mîncarea sa. Și astfel ajungem la "Angiolino"... Signor Angiolino ține o trattoria microscopică dar sclipitoare pe Via Pelliceria. Signor Angiolino are o figură prelungă de englez, demnitate de majordom și cînd servește, dă impresia că oficiază. Cele cîteva mese, peste care domnește în chip de stăpîn absolut, sunt aranjate după toate regulile artei hoteliere, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de o sumă derizorie, conform propriei tale declarații asupra consumației. Cafeaua o luăm mult mai tîrziu, după ce trecem în revistă comorile Palatului Pitti. Urcăm cărările umede încă ale grădinilor Boboli și sus, la micuța cafenea care surplombează aleile șerpuite, bazinele sclipitoare și albeața statuilor, beau ultima cafea din Florența și o "araciatta" rece ca gheața. Era ora aceea numită "ora aurie", cînd soarele își aruncă ultimele raze, blînde și obosite, peste acoperișurile caselor, peste grădini și peste palate, încărcat de nostalgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ale acestei căutări, precum și fericita obținere a vizei fac parte din altă poveste. Pînă atunci însă, drumul spre Chambery se strecoară printre crestele spectaculoase ale Alpilor, într-o noapte fără lună, dar senină-senină, țintuită pe boltă cu milioane de cuie sclipitoare. Ajungem Orașul este atît de pustiu, încît pare mort. Jackie vrea să știe încotro trebuie s-o ia și eu nu știu decît că-i vorba de un sat din Alpi. Cunosc doar numele satului și știu că vorbesc uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
celelalte roluri. Cred că manuscrisul trebuie să fie și acum la el... În această lună de vară m-am împrietenit temeinic cu Kico, dându-mi seama de adâncimea de lac de munte a sufletului său senin, de pătrunderea inteligenței lui sclipitoare și de vastitatea cunoștințelor lui istorice, care de pe atunci depășeau pe ale celor mai mulți profesori universitari. Și iată că acum, pe acest om curat, cel mai bun istoric al Românilor pe care l-a avut până acum știința românească, bun cunoscător
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]