778 matches
-
îndoieli că ceea ce mi-am imaginat s-a întâmplat cu adevărat. Mai târziu, am găsit o povestire asemănătoare într-o carte a lui Polya. Galileo și-a găsit legea nu prin experimente, ci pur și simplu prin gândire, prin raționament scolastic. Știu că manualele prezintă deseori legea corpurilor în cădere ca o observație experimentală; eu afirm că este o lege logică, o consecință a felului în care încercăm să gândim. După cum ați citit în cărți, Newton a dedus legea pătratului invers
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Einstein, care a folosit matematica în mod atât de exclusivist, încât a ajuns să fie foarte recunoscut ca matematician. Atunci când analizăm lucrarea sa despre teoria specială a relativității, ni se pare că avem de a face cu abordarea unui filosof scolastic. El știa dinainte cum ar fi trebuit să arate teoria, de aceea a explorat teoriile cu instrumentele matematice, și nu cu experimente reale. Era atât de încrezător în justețea teoriilor relativității, încât, atunci când s-au făcut experimente pentru a le
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
le comentăm, putem să le conectăm cu altele și putem încuraja generalizarea lor. Cel mai mare rău pe care l-am putea face ar fi să le dăm niște cursuri bine lustruite, ticsite cu cele mai recente noutăți din reviste scolastice groase și costisitoare și cărți ceea ce ar fi, sunt convins de asta, o pierdere de timp. Desigur, recunoașteți că par a cauționa ceea ce, uneori, s-a numit metoda socratică a lui fă-tu-singur sau a descoperirii, sau, în special în Texas
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
american, procesul conține, în el însuși, rațiunea propriei dispariții 19. La originea tuturor lucrurilor, spune Edgar Poe, se află "extremă simplicitate", unitatea absolută - prin absența totală a oricărei relaționări - a particulei originare, care este Dumnezeu. Conceptul de simplitate, atribuit filosofului scolastic englez William of Ockham, este un principiu metodologic conform căruia, atunci când mai multe ipoteze alternative sunt egale, din unele aspecte, ipoteza care introduce cele mai puține presupoziții și postulează cele mai puține entități, suficiente însă pentru a răspunde la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în trecutul pe care îl imaginau națiunii române. Tiparul mișcărilor naționale din țările "mici" ale Europei Centrale și de Est poate fi descompus, urmându-l pe M. Hroch (1985, p. 23), în trei reprize succesive: a) Faza A, a interesului scolastic, în care cărturarii "descoperă" națiunea și prin aceasta declanșează mișcarea de construire a statului-națiune; b) Faza B, a "agitației patriotice", în care literații care au descoperit națiunea demarează acțiuni de prozelitism ideologic în vederea dezvoltării conștiinței naționale; c) Faza C, a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Park studenților săi (cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele de infecție" din interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împreună cu Leontius Pilatus a încercat să-l traducă pe Homer.3 Cu toate acestea au optat pentru scrierea majorității operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui Francesco Petrarca, acesta din urmă însă declara direct că operele elaborate în italiană sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
averea bărbaților, sporind-o în schimb pe cea a femeilor. Naratorul ofteză, recunoscând retoric că nimic nu mai poate fi făcut, deoarece timpurile deveneau din ce în ce mai prielnice femeilor, era o epocă efeminată, bărbații transformându se în simpli sclavi ai acestora. Preocupările scolastice ale autorului, din ultima sa perioadă de creație, se resimt în această lucrare. În prima parte a operei, unde relatează despre zeițele antice, apreciem felul în care autorul știe și reușește admirabil să îmbine diferite versiuni mitologice în legătură cu același personaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se poate constata cu ușurință: femeile nu mai sunt muze, surse de inspirație, generatoare de sentimente nobile. Dragostea devine pentru fostul soț al văduvei un sentiment destinat în exclusivitate celor tineri și neinițiați, senectuții îi corespunde mai bine studiul, preocupările scolastice. Importanța investigării literaturii, chiar și a celei păgâne, este susținută și reluată frecvent de către Boccaccio în această ultimă etapă a creației sale, alături fiindu-i, în acest demers, Petrarca precum și alți umaniști, între anii 1355-1360, el elaborând adevărate tratate scolastice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scolastice. Importanța investigării literaturii, chiar și a celei păgâne, este susținută și reluată frecvent de către Boccaccio în această ultimă etapă a creației sale, alături fiindu-i, în acest demers, Petrarca precum și alți umaniști, între anii 1355-1360, el elaborând adevărate tratate scolastice în limba latină: De montibus, De casibus virorum illustrium, De mulieribus claris și Genealogie deorum gentilium.1027 Acest mic roman seamănă cu genul viziunilor specific medievale. Corbaccio, prin duritatea sa abruptă, marchează un hiatus față de atitudinea senină a creațiilor tinereții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale insului aflat în dificultate, ca urmare a suferinței sale de ordin psihic. Aceste concepte nu pot fi doar simple instrumente clinice reactive, ele trebuie să aibă și o puternică funcție preventivă. La nivelul practicii clinice dominantă rămâne, încă, viziunea scolastică, ce s-a impus de la început în psihiatrie, astfel că există o dificultate majoră în încercarea medicilor psihiatri de a identifica ce este normalitatea, deși realizează (diagnostichează) cu ușurință (prea mare, uneori) comportamentul anormal și boala psihică. Fără îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care ne ajută să distingem și să separăm adevărul de fals; b) Apelul la autoritate, reprezentând acceptarea necondiționată a opiniei experților fără a o mai trece prin filtrul propriei judecăți, în mod automat și necritic. Ea reproduce spiritului vechiului dicton scolastic care afirma fără drept de replică: Magister dixit! c) Raționamentul deductiv, introdus de R. Déscartes, este o formă de gândire logică prin silogism care deduce adevărul despre un obiect gândit din judecăți prealabile care conduc către această concluzie. d) Observația
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
, Termen de origine latină (realis „real”), r. devine în Evul Mediu concept filosofic, iar în secolul al XIX-lea, sub forma réalisme (în limba franceză), și concept estetic. În filosofia medievală, termenul denumește unul din cele două curente scolastice: r. și nominalismul. Primul curent susținea, prin Anselm de Canterbury, Guillaume de Champeaux, Toma d’Aquino, că ideile generale (universalia) au existență obiectivă (universalia sunt realia); celălalt, reprezentat de Roscelin de Compiègne, Duns Scot, William Occam, atribuia universaliilor doar o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
că și prima componentă amintită, aceea a sensului, îmbogățește poema cu o sumă de semnificații, ne putem da seama că în concepția lui Dante, poezia aduce o pondere cu mult mai mare decît aceea pe care i-o atribuie autoritatea scolastică". Poezia din poema dantescă este comparabilă cu arhitectura, prin valorile pe care le subsumează în edificarea ei. "Pătrunzînd, după puterile noastre, în structura Divinei Comedii, ajungem, după cum ne spune Osip Mandelștam în Eseu despre Dante, 1933 (Editura Universității "Al.I.
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
măsuri trapeutice adecvate momentului respectiv. Fiecare stadiu de boală este caracterizat prin: prezența mai multor sindroame (exprimate dominant), o conduită terapeutică specifică, o anumita evoluție și complicații specifice. Deși aceasta împărțire este mai mult teoretică și are un caracter evident scolastic ea trebuie cunoscută. Astfel boală arșilor evoluează în patru stadii: Stadiul I = șocul postcombustional (zilele 1-3); Stadiul ÎI = perioadă dismetabolica metaagresională (zilele 4-21); Stadiul III = perioadă chirurgicală (zilele 22-60); Stadiul IV = șocul cronic. 15.7.4.1. Stadiul I ( zilele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund nefaste și anacronice. înțelegem foarte bine și necesitățile psihologice ale adolescenței și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre cele două
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care adâncesc cunoașterea multor aspecte și probleme încă precar cercetate, referitoare la cultura și literatura română veche în interferența ei cu cultura altor popoare europene, înlesnind, pe de altă parte, înțelegerea spiritualității române moderne: izvoarele, alcătuirea și finalitatea ei. Considerând scolastică și lipsită de argumente convingătoare împărțirea literaturii române în veche și modernă, M. demonstrează, în spiritul cercetărilor contemporane, ca în volumul Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea-al XVII-lea (1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
social privește "toată gama de elemente, de la un minim de bunăstare și de siguranță economică, până la dreptul cetățeanului de a participa deplin la patrimoniul social și de a trăiîn societate, conform normelor în vigoare" [ibidem, 9]. Serviciile sociale și sistemul scolastic sunt instituțiile corespunzătoare care se dezvoltă mai ales în secolul XX, configurând așa-zisul welfare state. Există conexiuni între cele trei aspecte ale cetățeniei. De exemplu, instrucția este legată strâns de posibilitatea de a se bucura de libertățile civile. Democrația
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
erotică paralizată de prea multă disociație. Emil Codrescu, cvadragenar îndrăgostit de mult mai tânăra Adela, e încurcat de mărunte cazuri de conștiință mărite cu lentila și făcute aducătoare de anxietăți, întoarce vorbele femeii pe toate părțile ca de pe o catedră scolastică, zădărnicind prin rațiocinări și scrupule intimitatea, până ce femeia, agasată, pleacă. ALȚI CRITICI La Viața românească făcu multă vreme cronici o femeie foarte instruită, Izabela Sadoveanu-Evan, apoi Octav Botez (1885-1943), autor al unei bune monografii asupra lui A. D. Xenopol ca teoretician
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în orașul natal, a fost făcut canonic al catedralei. Numit arhidiacon în 1230, Toma a avut un rol important în viața Bisericii locale. În 1224, a fost numit episcop al aceluiași oraș, însă a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Conversația a VI-a PROMOVAREA PREDICATORILOR 30. Frații se angajau cu toate puterile pentru a păstra în toate cea mai mare simplitate și puritatea conștiinței. Însă, cu toate acestea, erau plini de zel în studiul Sfintei Scripturi și a disciplinelor scolastice, astfel încât frecventau în fiecare zi școlile de teologie, oricât de departe ar fi fost; mergeau desculți chiar și în ciuda frigului iernii sau prin noroiul adânc. Printre aceștia, cu ajutorul harului Duhului Sfânt, mai mulți au fost promovați în scurt timp la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Prin urmare, s-a oprit în acea biserică timp de trei zile, spovedind și mângâind întreg poporul. 32. Așa cum s-a mai spus, când frații au ajuns în Anglia, a venit și fratele Aymon, iar prin intermediul predicării și a disputelor scolastice, atrăgând îndeosebi respectul multor prelați, a putut fi de mare ajutor simplității primilor frați. Era atât de amabil și de elocvent, încât era acceptat chiar și de cei care nu vedeau cu ochi buni Ordinul. De aceea, a fost ales
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
modele de gândire, reprezentare și acțiune profund diferite. Orice intelectual cunoaște că știința - inclusiv cea modernă - se întemeiază pe un tip de gândire rațională. Conform acesteia, a cunoaște înseamnă a cunoaște prin cauze. Însuși Dumnezeu a fost definit în raționalismul scolastic medieval drept cauza supremă, față de care o alta e de neconceput. Modelul gândirii raționale a fost preluat în cultura europeană din civilizația greco-latină și dus spre o limită a sa: raționalismul. (Acestei teme, Umberto Eco îi consacră un splendid eseu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
absolut convins că prozaismul este virusul care amenință vitalitatea poeziei noastre tinere, În timp ce alții defineau succesele poeziei noastre ca fiind succesele evoluției de la lirismul pur la o poezie epică, cu amestecuri lirice. S-a ajuns În concluziile discuției la definiții scolastice, primitive, de o platitudine grozavă a «liricului», a «epicului», definiții rupte de conținutul lor concret-istoric și care În fapt nu se deosebeau cu nimic de cele curente În manualele literare burgheze («epicul» ar fi «povestire» iar «liricul» - «expresia directă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]