776 matches
-
la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, comunicare prezentată în cadrul Colocviului “Miron Costin. 300 de ani de la moarte”, Iași Român, 22 23
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
devine medicul personal al papei Clement al VIII-lea. Până la sfârșitul vieții, va rămâne profesor la Universitatea "La Sapienza" din Roma. În acest domeniu, Cesalpino se manifestă ca un filozof profund. Stilul scrierilor sale este în aparență greoi, datorită stilului scolastic ce marca, pe atunci, întreaga epocă. Totuși, întrezărim pasaje de o rară frumusețe. Cunoștea pe Aristotel în profunzime, era influențat și de Averroes și mergea pe linia panteismului, promovat, un secol mai târziu, de Baruch Spinoza. Cea mai importantă scriere
Andrea Cesalpino () [Corola-website/Science/312323_a_313652]
-
caligrafie la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, perioadă în care a activat și în calitate de conferențiar sătesc al Astrei. Între anii 1924 - 1940 a funcționat ca preot disponibil și cooperator iar între anii 1928 - 1948 a fost secretar al Comitetului Fondului Scolastic grăniceresc din Sibiu. Liviu Florianu a decedat în 12 mai 1973, în Racovița și este înmormântat în curtea bisericii, alături de tatăl său Valeriu Florianu. Liviu Florianu a fost căsătorit cu Nadejda Ian din Cetatea Albă (n. 3 iulie 1899 - d.
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
introduse în cercurile intelectuale ale Romei în secolul IX de către Sf. Chiril din Tesalonic , unul din cei doi evangheliști ai slavilor. Deși prima traducere în limba latină a fost făcută de bibliotecarul Anastasius din Roma , influența sa imensă asupra gândirii scolastice se va datora traducerii lui Ioan Scottus Eriugena. Astfel, deși nu Eriugena a fost primul traducător al lui Dionisie, el a fost cu siguranță cel care l-a consacrat. În acest fel, Pseudo-Dionisie (prin Eriugena) reprezintă, alături de Boethius, o punte
Pseudo-Dionisie Areopagitul () [Corola-website/Science/310529_a_311858]
-
(815-877) sau Ioan Scottus Eriugena este considerat primul mare gânditor scolastic. Importanța și caracterul inedit al operei lui Eriugena stau în cunoașterea și efortul remarcabil de a introduce în lumea creștină scrierile areopagitice. Numele lui arată locul de proveniență. Astfel, "Scottus" sau "Scotus" înseamnă „scoțianul” iar "Eriugena" sau "Erigena", nume construit
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
timp în care textele antice erau cunoscute numai fragmentar iar controversele teologice vizau probleme încă limitate. S-a considerat că elementul esențial al doctrinei lui Eriugena este concepția despre raportul rațiune-credință. Este o problemă cu adevărat importantă pentru întreaga filosofie scolastică. Răspunsul lui Eriugena la această problemă conține trei niveluri, în funcție de diferitele situări succesive ale omului față de Adevăr. Fiecare stare a omului față de Adevăr întâlnește un anumit tip de răspuns la problema cunoașterii. 1. Starea pre-evanghelică. Înainte de venirea lui Christos, când
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
poartă titlul generic de „Compendiu al doctrinelor pitagoreice”. El accentuează și mai mult decât Porfir caracterul magic și teurgic al doctrinei salvării, încercând de asemenea să aducă completări asupra teoriei emanației. Proclus a fost cel mai sistematic dintre neoplatonicieni, supranumit „scolasticul neoplatonismului”. El a trăit în secolul al cincilea, într-o perioadă în care sediul platonicienilor funcționa din nou la Atena, în școala reînființată de către Plutarh cel Mare. Născut la Constantinopol în 410, Proclus a studiat logica aristotelică la Alexandria, iar
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
necesități de ordin practic, fie o anume concepție asupra problemelor de patologie generală. Există diverse criterii de clasificare a maladiilor: Sub aspect general, evoluția unei boli cuprinde trei etape: debutul, perioada de stare și sfârșitul. Perioada de debut - în sens scolastic - are două faze: Perioada de stare este variabilă ca durată: Finalul bolii poate să fie: După gradul de rapiditate cu care se poate derula evoluția unei boli, aceasta poate fi de formă: La evrei lipsa bolii simboliza refacerea comuniunii cu
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
va fi gata în 1909, an în care liceul se mută în noul local. Aici liceul se dezvoltă repede, în anul 1919 având 1322 de elevi. Din 1923 limba de predare devine cea română. Stilul de predare era în tradiția scolastică, fără discuții în timpul orelor, ca în toate liceele catolice. Ultimul călugăr piarist este considerat Való Ferenc (d. 2005), preot la capela liceului. După cel de-al Doilea Război Mondial, în urma interzicerii de către autoritățile comuniste a activităților ordinelor călugărești ale Bisericii
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
lumea islamică, unde manuscrisele grecești au fost traduse și păstrate, conduce, în secolul al XII-lea, la o pătrundere masivă a traducerilor latine. Astfel europenii redescoperă operele lui Platon și Aristotel și iau cunostință și cu gândirea islamică. Gânditorii creștini scolastici, cum ar fi Pierre Abélard și Toma de Aquino, combină clasificarea lui Aristotel cu ideile lui Platon privind bunătatea divinității supreme și în ceea ce privește toate formele de viață din cadrul creației divine. Se ajunge chiar la o clasificare a tuturor ființelor vii
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
din școlile din lumea ortodoxă, cum ar fi Academiile domnești de la Iași și București, întemeiate de Vasile Lupu (1645) și Șerban Cantacuzino (1675). Korydalleus era perceput în așa măsură ca fiind legat de aristotelism, încât adjectivul «korydaleic» devenise sinonim cu «scolastic». În chip evident, Korydalleus a întreprins de unul singur pentru țările balcanice munca pe care iezuiții au asumat-o în echipă pentru școlile din Occident. De altfel, din corespondența cu elevul și prietenul său Ioannes Karyophilles, care se găsea în
Teophilos Korydalleus () [Corola-website/Science/313751_a_315080]
-
-lea a fost ales în această funcție. La 30 septembrie 1962, Papa Cyril al VI-lea l-a numit la Episcopia Educația Creștină și decan al Seminarului Teologic Copt Ortodox, schimbându-i numele în Shenouda, în onoarea celui mai renumit scolastic și scriitor în limba coptă, Sfântul Shenouda Arhimandritul (348-466). În timpul conducerii episcopatului de către Shenouda, numărul studenților de la seminar s-a triplat. Acesta a fost însă suspendat în 1966 de către Papa Cyril al VI-lea, din cauza unor „campanii pentru schimbare”, inițiate
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
a ajunge profesor de teologie. Nu a acceptat însă carieră didactica, drept pentru care în vara anului 1859 a fost numit preot în comuna Borșa, Cluj. Barbulovici a făcut parte din pătură preoțimii fără avere. A fost membru în senatul scolastic din Comitatul Dăbâca. În anul 1861 a fost invitat la Congresul Național al Astrei de la Sibiu, la care însă nu se știe dacă a participat. La 6 septembrie 1873 episcopul de Gherla îl numește pe A. Barbulovici vicar al Silvaniei
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
în special Sfântul Augustin din Hippona (354 - 430). Gândirea lui Augustin reflectată în operele sale ("Confessiones", "Sermones", "De Civitate Dei" etc.), precum și operele lui Boethius (ca. 475 - 525), "De Consolatione Philosophiae", "De Trinitate", "De Fide Catholica", marchează trecerea către filosofia scolastică a evului mediu. Datorită istoricului grec Diogene Laertios, care a trăit în secolul al III-lea d.Chr., operele mulor filosofi ai antichității grecești traduse în limba latină au putut să fie transmise posterității, în ciuda distrugerii bibliotecii din Alexandria, și
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
ales prin intermediul învățaților arabi ca Avicenna (980-1037) și Averroes (1126-1198), precum și prin lucrările medicului și filosofului evreu Maimonide (1135-1204). Pe această cale ocolită, filosofia antică, în special operele lui Aristotel, își recapătă importanța în filosofia medievală, fiind răspândită prin scrierile scolasticilor ca Albertus Magnus (1195-1280) sau Toma de Aquino (1225-1274). După căderea Constantinopolului în stăpânirea imperiului Otoman (1453), mulți învățați bizantini se refugiază în vestul Europei, aducând cu ei elementele culturii antice grecești.
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
al ieșivelor din Polonia, Lituania, Bielorusia și celelalte regiuni unde era permisă reședința evreilor în răsăritul Europei. Promovând accesul la Tora și la credință pe căi emoționale nemijlocite, inclusiv folosind parabolele, muzica și dansul, și nu neapărat pe calea învățăturii scolastice, hasidismul a înființat în cele din urmă și el ieșive de ale sale, unde învățătura era îmbinată cu cultul conducătorilor spirituali carismatici numiți tzadikim (drepți). Dar prototipul ieșivei ortodoxe din ultimele două sute de ani l-a reprezentat ieșiva din Volojin
Ieșiva () [Corola-website/Science/319500_a_320829]
-
ei au sesizat că dreptul civil poate să surprindă, mai bine sau mai puțin bine, esențialul din realitatea înconjurătoare, că reglementările juridice (scrise sau nescrise) pot sa fie conforme cu legile naturale sau se pot abate de la ele. Mai târziu, scolasticii au recunoscut termenului natură, câteva principii de drept. Ei vorbeau de libertatea naturală a omului, de egalitatea naturală între oameni. Pentru Thomas D’Aquino legea naturală era ansamblul principiilor de echitate adaptate la natura umană. Ordinea naturală era considerată ansamblul
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
Thomas D’Aquino legea naturală era ansamblul principiilor de echitate adaptate la natura umană. Ordinea naturală era considerată ansamblul instituțiilor care asigură omului salvarea și fericirea, în cadrul unei societăți supusă principiilor doctrinei creștine. În felul acesta ordinea naturală gândită de scolasticii medievali, reprezenta un ideal dorit- întocmai ca în Antichitate - și, nicidecum, o realitate nemijlocită. Această concepție a suferit, pe măsura trecerii timpului, câteva modificări semnificative: 1.Treptat, ceea ce părea natural a început să nu mai corespundă cu ceea ce era just
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
supusă unor astfel de legi. John Locke (1632-1704) a afirmat că și societățile umane sunt supuse unor legi naturale superioare legilor civile. Conceptul normativ de “lege naturală”, formulat în secolele anterioare, a continuat să subziste ca un produs al filosofiei scolastice. Pentru filosofii dreptului natural, creația era opera unui Dumnezeu bun, care dorea ca omul să fie fericit, dar l-a lăsat liber. Ei credeau într-un plan divin, propriu asigurării bunăstării oamenilor, dar apreciau că oamenii erau liberi să-l
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
în ziarele sale. După moartea tatălui scrie poezia "La defunctul meu părinte, Generalul Alex. D. Macedonski", inclusă în volumul "Prima verba", datată în manuscris: Viena, 1870. La 29 noiembrie 1869 directorul liceului din Craiova, G. M. Furtunescu, îi eliberează " Certificatu scolasticul prin quare se ncredentiedia, quo scolariu lu Alessandru Macedonschi a terminat anul școlar 1867-68, Clasa a IV-a a Liceului/Gimnasiului Mare din Craiova, la obiectele: Purtare (bună), Limba română și latină (binișoară), limba elenă (binișor), Istorie și Geografie (bine
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
după moartea tatălui său, intră în mănăstirea ordinului augustinian din Steyn, în apropierea orașului Gouda. După ce a devenit preot în anul 1492, lucrează ca secretar al episcopului din Cambrai, care îl trimite la Paris, unde începe studiul teologiei și filozofiei scolastice. În acest timp, dezvoltă tot mai mult o atitudine critică față de rigiditatea dogmelor religioase și obține dispensa de viață în mănăstire, consacrându-se studiului limbii și filozofiei grecești clasice. Începând din anul 1499, întreprinde numeroase călătorii în Franța, Anglia, Italia
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
Collectanea adagiorum"", o colecție de proverbe și zicale latine și din Biblie, ""Enchiridion militis christiani"" ("Manualul combatantului creștin", 1503). Opera cea mai importantă este ""Encomium moriae"" sau ""Laus Stultitiae"" ("Elogiul nebuniei", 1509), dedicată lui Thomas Morus, o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralității clerului și a "curiei" catolice, în același timp apologie a pasiunii exaltate ("nebuniei") a adevăratului creștin care-și dedică viața credinței. Erasmus înțelege credința creștină ca o acceptare nedemonstrabilă - împotriva și mai presus de necesitatea oricărei rațiuni - a lui
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
în țările cu mai multe rituri. Chiar și printre copți eforturile sale de unire au făcut progrese. Științele ecleziastice au aflat în papa Leon al XIII-lea un patron generos. În enciclica sa ""Aeterni Patris"" din 1880, recomanda studierea filosofiei scolastice, în special cea a sfântului Toma de Aquino, dar nu a aprobat un studiu servil. A înființat în Roma colegiul Appolinare, un institut superior pentru studierea clasicilor latini, greci și italieni. La propunerea sa, la Roma a fost înființat și
Papa Leon al XIII-lea () [Corola-website/Science/298244_a_299573]
-
drept din societatea modernă își are originea în dreptul civil și canonic din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Gânditorii Renașterii s-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii și retoricii medievale. În domeniul teologiei au continuat tradițiile filozofiei scolastice, iar interpretarea filosofiei platoniciene și aristoteliene și-a păstrat mai departe un rol decisiv. Școlile din Salerno (Italia) și Montpellier (Franța) reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei. Curente înnoitoare în viața culturală au existat și înainte de epoca propriu-zisă a Renașterii
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
străzile Dr. Sergiu, Dr. Felix și Bd. Cuza. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, Gellu pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca
Gellu Naum () [Corola-website/Science/297445_a_298774]