427,387 matches
-
reformă vor pune din nou numele și opera sa la loc de cinste. footnote>. În polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează implicațiile baptismale conținute în interpretarea Psalmului 81, 6 avansată de Sfântul Iustin și Teofil. În cazul Sfântului Irineu, scopul său nu este de a supralicita pretențiile evreilor, ci de a demonstra posibilitatea obținerii nemuririi de către toți creștinii, nu doar de către o elită spirituală. Dacă eșaloanele superioare ale Bisericii pot obține nemurirea și a deveni „Dumnezei”, aceasta se realizează prin
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune cu Duhul nu mai e carnal, ci spiritual, urcând neîncetat spre desăvârșire. Scopul este să devină dumnezeu<footnote Bineînțeles, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin harul Lui. footnote>. Îndumnezeirea nu e limitată de moarte, continuă și dincolo de ea, fiindcă moartea nu e decât o etapă a drumului de parcu <footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Ființele umane sunt pregătite astfel pentru venirea Fiului lui Dumnezeu. Împotriva docetismului gnosticilor, Sfântul Irineu predica, în cartea a treia (181), faptul că Întruparea înseamnă adevărata uniune a lui Dumnezeu cu oamenii, al creatului cu necreatul. În lipsa acestei baze ontologice, scopul soteriologic al Întrupării nu ar fi avut eficiență. Întruparea a avut loc pentru a recupera ceea ce se pierduse prin Adam și pentru desăvârșirea deplină a umanității. Prin urmare, prezintă două aspecte, primul fiind rezumat de ideea de recapitulare: Cuvântul lui
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
al lui Dumnezeu”<footnote Sf. Irineu, Adversus haereses, III, 19, P. G. VII, col. 939B. footnote>. Reluat cu variații în toate epocile, acest rezumat al Istoriei Sfinte stă la baza învățăturii duhovnicești a Răsăritului creștin. Această învățătură are drept singur scop îndumnezeirea omului<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin. Manual sistematic, Ediția a II-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2005, p. 399. footnote>. „Formula schimbului” își are rădăcinile în gândirea paulină; deși Hristos
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Însuși, nimic despre limbajul prin care ceva autentic poate ieși la iveală din poveste, povestea Însăși fiind gândită Într-un clișeu care Împacă și comisia de la CNC, și producătorii de stat și echipa cu care se lucrează, al cărei singur scop ar fi salariul cel de toate zilele. L-am așteptat câteva ore pe Corneliu, care fusese chemat la două interviuri, În compania unui bun prieten avocat, cu care fusesem camarad la Iași, În timpul studenției. Trăia acum În Toronto și Își
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
de păcat, Sfânta Scriptură folosește în scrierile ei o mare varietate de termeni. Astfel, în limba ebraică, această noțiune este redată prin termenul [hattat]<footnote Cf. „Dicționar Biblic”, Edit. Cartea creștină, Oradea, 1995, p. 988. footnote> care înseamnă îndepărtarea de la scop; în limba greacă întâlnim cuvântul αμαρτια cu același sens; în limba latină găsim de asemenea termenul peccatum, care are un sens foarte larg, putând însemna orice greșeală. În limba română, cuvântul păcat are mai multe sensuri, dintre ele predominând sensul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
omul s-a înstrăinat de Dumnezeu, pervertindu-și astfel toate facultățile sale și schilodindu-și ființa. Păcatul pornește de la un gând de orgoliu. Omul păcătos se preferă în locul lui Dumnezeu, se îndepărtează și se înstrăinează de El, se alege ca scop în locul Lui, ridică la rangul de lege supremă propria conștiință, ghidându-se după o morală proprie, separată de Dumnezeu, și astfel, precum odinioară protopărintele Adam, caută să se autoîndumnezeiască, dar nu în Dumnezeu, ci în afara Lui. Astfel, păcătosul devine sau
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
O după-amiază călduță, cât poate fi la sfârșit de februarie. Hoinăream pe străzi fără un scop precis. Țâșneau gândurile din mine ca taxiurile ticsite de la semafor. Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
le dibuia mai repede. Înțepătura mă deștepta cu o repeziciune uimitoare, dar, oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul meu. De aici pornea tot jocul nostru. El avea o energie tulburătoare, cu care mă antrena în cele mai nostime activități. De dimineața până seara, îmi smulgea mii de zâmbete. Jocul ar fi continuat
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
Scopul lucrării a fost de a evalua beneficiile tratamentului cu metronidazol asociat 5ASA în prevenirea recăderilor colitei ulcerative la pacienți vârstnici. Material și metodă: studiul a fost efectuat pe un numar de 17 pacienți cu vârste cuprinse între 60-70 ani, diagnosticați
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
un plan o propunem pe verticală, de sus în jos, ca rime aliniate pe latura de adâncime. Aceste puncte-margini, ca tot-acumuri pulsând într-un același moment (dat), au exclusiv valoarea de articulații instrumentale, precum atacurile unor sunete (înălțimi) fără durată. Scopul demersului de metrizare temporală constă în a găsi acel cadru/măsură de pulsație prin care să fie cuprinsă generic toată OS, în continuitatea sa. Aceasta poate implica uneori și un aspect de redundanță, atunci când OS este forțat categorisită, doar printr-
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate. Pentru conștiință, o atare perspectivă are un beneficiu semnificativ, dacă ridicăm OS la rangul de simbol al destinului uman, dramatic condiționat de cadențialitatea morții. 6. Timp mitic (originar
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
maxim (al cincilea) al interpretării, căci nu opera se prezintă nemijlocit verbal ci gândirea este cea care o metamorfozează sub acest aspect.<footnote Verbalizarea făcută de autor (ca interpret el însuși), este o acțiune fie sincronă fie anterioară simbolizării. Cu scop denotativ, orice verbalizare ulterioară simbolizării ține doar de perspectiva interpretativă, textul (ascuns al) autorului originar fiind înlocuit de cel al interpretului, care se propune astfel pe sine, drept autor original (diferit în mod autentic). footnote> Se instituie astfel un proces
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
între patul portal și compartimentul ascitic. Examenul citologic: PMN, neutrofile, limfocite, hematii, celule atipice, mezoteliale. Infecția lichidului de ascită este sugerată de peste 250 PMN/mm³ iar predominența limfocitelor orientează spre peritonita tuberculoasă sau carcinomatoza peritoneală. Explorarea bacteriologică evidențiază germenii cu scopul diferențierii peritonitei bacteriene spontane de peritonită bacteriană secundară. DEFINIȚIE ȘI CRITERII DE DIAGNOSTIC Definiția și criteriile de diagnostic ale ascitei refractare sunt cele propuse de International Ascites Club în conferința de consens din 1996 și care au fost revizuite în
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
sunt scurte, adevărul este esența. Nu este un personaj misterios, spune și aplică ceea ce gândește. Spre deosebire de celelalte personaje, cu însușiri ascunse, necunoscute de către ceilalți și chiar nedescoperite de ei înșiși, caracterul lui Alexei nu mi-a antrenat imaginația. Cred că scopul acestui personaj translucid este doar acela de a reflecta trăsăturile celorlalte personaje, asupra cărora se pune accentul, adică se insistă a fi conturate. Așadar, este evident că, prin monotonia reacțiilor și a gesturilor sale, personajul Alexei nu mi-a captat
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor constituite în timp ale limbajului muzical, care să poată dezvălui conținutul spiritual expresiv al operei respective, respectând întrutotul indicațiile existente în textul scris, presupuse a exprima viziunea sonoră a creatorului ei. În acest caz
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ascultătorului, pe care se poate presupune că l-ar fi dorit autorul (o tendință de sorginte hermeneutică).O asemenea atitudine este denumită Wirkungsobjektivität (obiectivitate a efectului) opunând-o tendinței simplificatoare de a limita demersul interpretativ la „fidelitatea istorică”. În acest scop, este amintită și exprimarea lui Arturo Toscanini, citat de Heinrich Neuhaus cu aforismul: „tradizione e tradimento” (tradiția e trădare). Desigur suntem încă departe de concepția exprimată de Gisèle Brelet, care afirmă că « ființa muzicii este însuși actul realizării, trecerea neîncetată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
2 mâini) ca și dinamica - superfluă dar devenită obligatorie prin notare - modifică simțitor percepția interpretului. Ex.5: J.S.Bach: Partita I Sib major, Corrente a. Urtext b. ed. Germer În Corrente, arcuri de legato puse fără nici o noimă, cu același scop de a crea anacruze în fiecare măsură. În plus ritmul punctat este transcris în ortografia ternară din sec.19 (conform ideii tradiționale de adaptare ritmică) dar care, îngrădind posibilitățile de citire, nu poate deveni obligatorie. Ex. 6: J. S. Bach
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
prelungi pedala pe nota reb din bas timp de 4 măsuri (măs. 30-33), Hans von Bülow scria: Indicația [...] produce dezavantajul de a face confuze vocile canonului; totuși, ca și în alte frecvente ocazii, ceea ce e secundar trebuie sacrificat (în favoarea) scopului principal, care este efectul sensibil al sonorității”<footnote Idem, pag 13. footnote>. Nici un autor serios și realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
din Sonata op. 53 are un caracter descriptiv, creează o atmosferă specifică, cu neclarități impresioniste (nu ar fi prima anticipare stilistică la Beethoven) și oscilează între sonoritatea cețoasă a începutului și incisivitatea sonoră imediat subsecventă. Urmarea descoperirii acestor efecte, cu scopul sugerării unei atmosfere de ambiguitate, de reminiscențe, de îndepărtare etc. se resimte mai târziu, în muzica romantică și, apoi, mai ales, în Impresionism. Unul din primele exemple celebre de acest fel este în finalul suitei Papillons op. 2 de Robert
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
publicat numeroase colecții de cântece gospel (evanghelice). Deși Psalmii, imnurile și coralele au fost o parte importantă a închinării publice începând cu Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea, Sankey a introdus un nou stil al cântecului congregațional care avea scopul de a trezi sentimentul grijii față de semeni, de a înmuia inimile împietrite și de a îndrepta sufletul către Hristos<footnote Kenneth W. Osbeck, 101 Hymn Stories, (ed. Kregel P. P. Box 2607, Grand Rapids, MI 49501, SUA, 1982). footnote>. Când
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și au cauzat dificultăți misionarilor europeni în traduceri din engleză sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este pronunțata și dramatica dezvoltare a bisericilor independente. Cântecele în viața religioasă avea funcții și scopuri diferite: rugăciune, catehism, închinare, nuntă, botez, înmormântare, etc. Odată consimțite de către congregație, aceste melodii erau preluate de coruri sau cantorii bisericilor. Muzica Creștină din secolul al XIX-lea s-a dezvoltat pe continentul Africa în mod gradat, pornind de la stilul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de musicaluri și au scos colecții de cântece însoțite de albume muzicale. Aceasta este cu siguranță muzica folk creștină din zilele noastre din America de Nord. Pentru că piața muzicală este foarte vastă producătorii de musical-uri creștine au devenit din ce în ce mai convingători, cu scopul de a câștiga concurența. Revenirea Muzicii Luterane Un rol important în stimularea interesului muzicienilor pentru muzica luterană au avut-o muzicologii și învățații vremii cum ar fi muzicologul german J. A. Philipp Spitta (1841-1894) care a scris o remarcabilă monografie
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a fost Recviemul german (Ein deutsches Requiem) de Johannes Brahms (18331897) cântat pentru prima dată la Dresda în anul 1868 și prezentat în variantă completă la premiera din anul următor la Leipzig. Brahmsîși alege propriile texte Biblice în Recviem cu scopul de a avea o utilitate universală mai mare decât textele liturghiei romane. Din generația următoare a lui Brahms și César Franck va face parte Max Reger. Fascinat fiind de muzica luterană din trecut, Reger a scris motete fără acompaniament, Geistliche
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]