5,013 matches
-
omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern de amor nefericit, își scurse plânsul ca al unei sălcii de aur ”. Citind acest fragment este cutremurătoare viziunea blasfemică, eretică, de neînțelegere a fenomenului religios, de care dă dovadă scriitoarea. Se vorbește despre un IIsus dominat de slăbiciuni omenești izvorâte, culmea, din impulsul unei iubiri declanșatoare de plăcere. Este o aberație! Viziunea îngustă de a-l admira pentru faptul că refuza femeia este un nonsens. IIsus nu este firesc să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
este manifestarea ei firească, la fel de firească precum firul existențial al celorlalți ce se derulează în paralel. Verbele definitorii stărilor sufletești ale eroinei sunt cele de prezumție: poate, crede, e posibil, ar vrea, spera etc. ICOANA FECIOAREI În capitolul “Icoana fecioarei”, scriitoarea deschide acest fragment cu o frază scurtă, plată, ca o sentință: ”Icoana Fecioarei, a Mariei, Manuela simțea că nu o iubește...” Chipul prea blând cu ochii prea rotunzi și limpezi, chipul ei inocent și fericit, o uimeau pe eroina care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
disponibilitate pentru altceva sau ca o resemnare totală, primind ce îi va oferi destinul. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU ȘI KATHERINE MANSFIELD “Literatura la feminin” articol de Andreea Rasuceanu O neștiută competiție pare să se desfășoare, în intervalul dintre anii 1919-1922, între două scriitoare ale vremii, fiecare cu spațiul ei natal, un topos exotic și mărginaș, misterios și aparte: Katherine Mansfield se naște în Noua Zeelandă, tărâm insular pierdut în apele Pacificului de Sud, iar Hortensia Papadat-Bengescu de cealaltă parte a lumii, la porțile Orientului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a privit ca pe o premoniție referitoare la sondarea abisurilor ființei, tema predilectă a literaturii bengesciene. Cu un an înainte, în 1918, Katherine Mansfield publicase Preludiu, poate cel mai frumos volum de proză scurtă al său. VIEȚILE PARALELE A DOUĂ SCRIITOARE Dacă în anul 1920 povestirea Miss Brill o consacrase pe scriitoarea neozeelandeză drept una dintre cele mai importante autoare ale modernismului aceasta fiind încadrată într-o altă colecție de proză scurtă, intitulată Bliss, după un alt text esențial al lui
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
tema predilectă a literaturii bengesciene. Cu un an înainte, în 1918, Katherine Mansfield publicase Preludiu, poate cel mai frumos volum de proză scurtă al său. VIEȚILE PARALELE A DOUĂ SCRIITOARE Dacă în anul 1920 povestirea Miss Brill o consacrase pe scriitoarea neozeelandeză drept una dintre cele mai importante autoare ale modernismului aceasta fiind încadrată într-o altă colecție de proză scurtă, intitulată Bliss, după un alt text esențial al lui Katherine Mansfield), în 1921 Hortensiei Papadat-Bengescu îi apărea volumul Femeia în fața
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
text esențial al lui Katherine Mansfield), în 1921 Hortensiei Papadat-Bengescu îi apărea volumul Femeia în fața oglinzii, cel mai reprezentativ pentru proza sa scurtă, atât de „bogat în ideologia sa pasională“. Fără a fi știut una de existența celeilalte, cele două scriitoare puneau bazele modernismului literar prin proza lor analitică, puternic psihologizată, îndreptându-se, în cazul Hortensiei Papadat Bengescu, către introspecția riguroasă, iar în cel al lui Katherine Mansfield, spre reconstituirea amănunțită a universului interior al personajelor. Cele două atitudini ale scriitoarelor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
scriitoare puneau bazele modernismului literar prin proza lor analitică, puternic psihologizată, îndreptându-se, în cazul Hortensiei Papadat Bengescu, către introspecția riguroasă, iar în cel al lui Katherine Mansfield, spre reconstituirea amănunțită a universului interior al personajelor. Cele două atitudini ale scriitoarelor nu sunt deloc întîmplătoare, ci mai degrabă determinate de o întorsătură a destinului fiecăreia, care se va dovedi, în fond, decisivă: în timp ce Hortensia Papadat-Bengescu trăiește captivă într-un univers familial sufocant, în provincia moldavă la Focșani, unde se stabilește cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Hortensia Papadat Bengescu se vede exilată în spațiul amorf al orașului de provincie, departe de evenimentele ce se petreceau în capitala culturală a Regatului. Într-o scrisoare adresată lui Garabet Ibrăileanu, mentorul său spiritual dinaintea întâlnirii decisive cu Eugen Lovinescu, scriitoarea afirmă: „Totdeauna am spus că-mi lipsește «mișcarea», ocaziile care ne prezintă locuri, oameni, incidente. Cel mai neînsemnat lucru ia la mine proporții. De obicei, lucrez din nimic“. Izolată într-un spațiu marginal, încorsetată într-o existență domestică ce îi
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ce îi solicită mare parte din energie, Hortensia Papadat-Bengescu își crește cei cinci copii și se plânge deseori că nu are ce să-i reproșeze soțului său în afara unei obtuzități la adresa activității sale literare, o atitudine ostilă față de statutul de scriitoare, care duce inevitabil la ruperea oricărei punți de comunicare între cei doi. Fără posibilitatea de a se „mișca“, așa cum singură o afirmă, unicul obiect al analizei sale rămâne propria persoană, de unde și abundența prozelor claustrării, în care personajul principal este
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o recunoaștere categorică și de durată. După ce a fost întîmpinată ca "altfel", a fost acceptată ca o egală și uneori respinsă ca o egală, ceea ce e chiar mai greu. în presa anilor '30 ai secolului trecut apar destule nume de scriitoare din generații diferite: Sarina Cassavan, Anișoara Odeanu, Coca Farago, Sanda Movilă, Otilia Ghibu, Claudia Millian, Aida Vrioni, Lucia Demetrius, Henriette Yvonne Stahl etc. Cu excepția ultimelor două, care, oricum, n-au ajuns la clasicizare ca Hortensia PapadatBengescu, celelalte nume sînt cunoscute
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
toți scriitorii interbelici, fie ei critici, prozatori sau poeți sunt mai tineri decît ea, mulți cu un sfert de secol, unii chiar cu trei-patru decenii. Și pe E. Lovinescu, Hortensia Papadat Bengescu îl depășeșete ca vârstă cu cinci ani. Biologic, scriitoarea impusă între cele două războaie mondiale se situează ceva mai aproape de generația lui Eminescu și Caragiale decât de generația lui Cioran și Eugen Ionescu! Debutul din 1919 Ape adînci) este așadar unul care vine tocmai când în literatura română nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Titanicului, se încheie cu elogiul muzicanților care au vrut să moară frumos, iar versurile trimise Vieții românești un an mai târziu sunt scoase de Topârceanu din coșul de hârtii, din lipsă de material pentru revistă ĂValeriu Ciobanu, Hortensia Papadat Bengescu). Scriitoarea debutează cu adevărat abia după ce a împlinit cu prisosință așteptările pe care societatea timpului le avea de la o femeie: s-a căsătorit cu un om pe cât de cumsecade, pe atât de plin de prejudecăți Ămagistratul Bengescu, om "fără vicii", refuza
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
abia după ce a împlinit cu prisosință așteptările pe care societatea timpului le avea de la o femeie: s-a căsătorit cu un om pe cât de cumsecade, pe atât de plin de prejudecăți Ămagistratul Bengescu, om "fără vicii", refuza ideea unei soții scriitoare) și a dat naștere unui număr mulțumitor de copii: cinci. Abia când cel mai mic, Elena, împlinește sapte ani, mama se metamorfozează în "femme de lettres", urmându și o chemare ce nu mai poate fi suspectată de pripă. Acest debut
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mama se metamorfozează în "femme de lettres", urmându și o chemare ce nu mai poate fi suspectată de pripă. Acest debut atipic care nu se putea să nu atragă atenția este întărit de alte câteva lucruri: opțiunea pentru proză a scriitoarei, susținerea pe care o are din partea a doi critici importanți, Ibrăileanu și Lovinescu, apartenența la un cerc de tineri moderni-mondeni și, probabil, cel mai important lucru, trecerea rapidă la roman, gen care se află în mijlocul preocupărilor literare Ămasculine) ale epocii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
rămâne "originală și deci feminină" 1919). Topârceanu caută un ton mai obiectiv, dar spune în fond același lucru: Faptul că autorul de care ne ocupăm e o femeie explică în mare parte însușirile operei sale" 1920). Lovinescu: "Din eternul feminin, scriitoarea desprinde momente ce tulbură și amețesc" 1919). Tudor Vianu trece de la diferența specifică la genul proxim încă din titlul articolului dedicat scriitoarei în Sburătorul, 1919: O ideologie feminină noua feminitate. Iorga face drumul invers, îi concede autoarei-femeie că se ridică
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care ne ocupăm e o femeie explică în mare parte însușirile operei sale" 1920). Lovinescu: "Din eternul feminin, scriitoarea desprinde momente ce tulbură și amețesc" 1919). Tudor Vianu trece de la diferența specifică la genul proxim încă din titlul articolului dedicat scriitoarei în Sburătorul, 1919: O ideologie feminină noua feminitate. Iorga face drumul invers, îi concede autoarei-femeie că se ridică "mult peste nivelul scrisului feminin". Nu lipsesc, în epocă, atacurile violente, generate de idei preconcepute, cum se întâmplă cu articolul plin de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în epocă, atacurile violente, generate de idei preconcepute, cum se întâmplă cu articolul plin de aluzii extraliterare al lui Tudor Teodorescu-Braniște, care e convins că "sufletul feminin nu poate să riște opere de virilitate literară", cazul Georges Sand, și că "scriitoarea noastră", păstrându-și feminitatea, "înșiră slove pe hârtie cu aceeași neglijență plină de farmec gospodăresc, dacă vreți cu care se mestecă Ăsic!) o delicioasă peltea de gutui, într-o elegantă tigaie recent spoită" Ă1923), în jurnalele epocii Hortensia Papadat-Bengescu este
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pentru că s-a stabilit în București, în Cotroceni, abia după 1933, la pensionarea soțului ei. O întâlnim într-o însemnare a lui Camil Petrescu din 1927 legată de un episod trecut, comportarea josnică a lui Eftimiu, care o lăsa pe scriitoare să aștepte zadarnic în timp ce el, directorul, pleca "o ștergea") pe o ușă lăturalnică. Mai târziu, Camil Petrescu o pomenește, tot indirect, într o afirmație asupra priorității celui/ celei care a impus romanul citadin. în Agendele lui Lovinescu scriitoarea apare des
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
lăsa pe scriitoare să aștepte zadarnic în timp ce el, directorul, pleca "o ștergea") pe o ușă lăturalnică. Mai târziu, Camil Petrescu o pomenește, tot indirect, într o afirmație asupra priorității celui/ celei care a impus romanul citadin. în Agendele lui Lovinescu scriitoarea apare des, dar totdeauna telegrafic, se menționează trecerea ei prin București, vizite sau lecturi la cenaclu. Șuluțiu, încă elev, apoi proaspăt student, consemnează în jurnal citirea cărților Hortensiei Papadat-Bengescu și face un detaliat plan de studiu critic, iar Anton Holban
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fi trăit într-o societate superficială, de "snobi". Alese astfel, citatele sunt mai degrabă dezamăgitoare. Se întrevede în acest jurnal o mare singurătate, cîteva tristeți vechi și o enormă preocupare pentru scris. Ca episoade rotunde, Camil Baltazar decupează din jurnalul scriitoarei două: cel al îngrijirii soldaților bolnavi, în primul război mondial, în gara Focșani și cel despre începuturile literare îndărătul cărora se află unchiul dramaturg. Practic Hortensia Papadat-Bengescu scrie tot timpul, în gând, fără să-și ia neapărat modele și apucă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
epocă, este lipsa totală de interes pentru cancanurile literare și luptele literaților. Universul interior al autoarei pare aproape fără căi de acces către exterior. Este incredibil că după mai bine de un secol și un sfert de la nașterea singurei noastre scriitoare "clasice", adică intrată deplin în conștiința cititorilor, jurnalul ei nu este încă publicat, deși există.
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Când a avut loc prezentarea de carte, eram în Chișinău, eu având liber de la serviciu. Atunci, lucram la o pizzerie. Niciodată nu am mai fost la o lansare de carte până atunci. Mă gândeam la ce pot să duc unei scriitoare la o prezentare de carte. Am luat un buchet de flori și un jurnal. Problema era că nu știam unde se află această bibliotecă. Atunci, am sunat-o pe profesoara mea, cu care am vorbit despre lansarea de carte. Am
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și priveam, mă simțeam puțin stingheră. După câteva minunte, doamna Ludmila a început să împartă cărțile la cei prezenți. S-a apropiat de mine și a început să spună că a cunoscut o fetiță care crede ea că va fi scriitoare. A mai zis câte ceva despre mine. S-a aplecat și a întins cartea, am luat-o, eram emoționată și nu știam ce să fac și ce să zic. Atunci, ea m-a cuprins și am simțit o căldură sufletească. Am
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Pentru că primul este un complex de supoziții, un agregat de ipoteze iar poemul este un absolut. Poetul este un darsanik (cel care vede), așa cum afirmă Amita Bhose în cartea sa, Eminescu și India (Eminesciana, ed. Junimea,1978). În viziunea distinsei scriitoare indiene, "Eminescu nu a fost un filozof și a fost mai mult decât poet; el a fost un kavi, (poet înțelept)". Filozofia pură vorbește idee cu idee. Poezia vorbește imagine cu imagine, dar la poetul gânditor imaginile nasc nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
trecut, făcând cumpărături de Crăciun pe Leidsestraat. Aveam două pungi, una verde, una crem cu dungi vișinii, și arătam mai tânăr. Îmi stătea bine în povestea asta. Pe urmă m-ai găsit tu. Mama mea s-a hotărât să devină scriitoare pe 4 noiembrie 1983. Întâi l-a anunțat solemn pe tata că intenționează să scrie o carte, dimineața, pe la șase, ieșind de la duș. Au dezbătut problema la cafea și, întrucât era spinoasă, au prelungit discuția până la primul fel al mesei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]