6,083 matches
-
-i permis să dai cu tifla!”), de Iordache din D’ale carnavalului („Crăcănel din smucitură scapă pe Iordache, care iese repede din bal dând cu tifla înapoi”), de cetățeanul indignat din Atmosferă încărcată („Omul meu îmi dă cu tifla, se scoală și pleacă grăbit, fără să-și plătească halbele, pe care lea băut una după alta... Las’ că i le plătesc eu!”) și evocat de Lache din Amici („Și alt’dată să-mi dai cu tifla dacă ți-oi mai spune
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
și de neînțeles pentru mine. După câteva zile am abandonat-o. Prefer, de departe, Jack London și aventurile lui Huckleberry Finn scrise de un tip numit Mark Twain.” Altfel stau lucrurile cu Tito. Anual se fac excursii în satul lui. Sculați în zori, inca buimaci, copiii cântă, dând asigurări: „Chiar dacă ascultăm muzică rock și suntem tineri, puteti conta pe noi, tovarășe Tito.” Casă mareșalului e mare, frumoasa, bine mirositoare. În încăperea centrală, se vede „leagănul în care dormea când era bebeluș
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
trezesc la două, mă întorc când pe o parte, când pe alta, speriat că din tot ce-mi propun să citesc nu mă atrage nimic. Cum se întâmplă și în viață, mi se face somn când venise vremea să mă scol. Nu demult, un zăpăcit împungea doamnele, cu un ac, în tramvai. Ieri, o persoană rămasă neidentificată i-a tăiat pielea celui mai bun prieten al meu în aceste zile friguroase: bătrânul cojoc. Omul a tăiat buzunarul în van, ca să zic
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4509_a_5834]
-
senzația certă că tocmai se întâmplase ceva. Ceva ce avea să-mi schimbe vieța. Nu putea spune câtă vreme a trecut, însă își amintea că, după un răstimp ce i se păru nesfârșit, și-a dat seama ca fata se scoală de pe bancă și pleacă. A privit-o pe când se îndepărta: era înaltă, ținea o carte în mâna stângă și avea un mers nervos și energic. Fără să-și dea seama, Martín se ridică și o porni în aceeași direcție. Însă
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
constituirea stattului român. “Este periculoasă o astfel de prevedere, ținând cont de contextul ultimilor 23 de ani, în care am asistat la un asalt continuu al bisericii majoritare asupra instituțiilor publice. Avem simboluri religioase în școli, religia este predată în scoli, sunt foarte multe trăsături ale statului român pe care le vedem, aproape zi de zi, impregnate de religie, de influența și de puterea Bisericii Ortodoxe Române. Într-o Constituție nu ar trebui să încapă formulări cu privire la religie sau la istorie
Remus Cernea: Recunoașterea BOR în Constituție este periculoasă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36937_a_38262]
-
omenești preaomenești: „Nu sună nu anunță/ deschide ușa cu capul/ zice că e ortodox/ aprinde cinci lumînări pentru vii// tropăie în podea/ se-așează la birou/ și-mi anchetează un vers/ după o vreme obosit/ se șterge pe frunte/ se scoală și bate cu pumnul în masă.// îmi pune lampa în ochi/ să vadă dacă mi-am auzit/ poezia cu dinții// - hai, zice (și-mi face cu ochiul)/ luăm o pauză/ ia-ți nevasta - ieșim// nembră căm noi frumos/ de oraș
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
Zinaida și-a adus aminte că nici unuia dintre trecători nu i-a spus s-o ajute de dragul Maicii Domnului. Și-a dat ea seama, dar nu la timp, era prea târziu să meargă, liturghia se isprăvise. În ziua următoare se sculă mai devreme și se pregăti să plece la biserică. Din nou ziua nu era una oarecare, era sărbătoarea lui Ioan Teologul, sărbătoare frumoasă, cerul era însorit, era neobișnuit de cald, pentru vremea aceea. Iar își puse Zinaida capotul ca flacăra
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
îi suci palma, și monedele primite se împrăștiară pe pământ: - Să nu te văd, boală, pe aici, că-ți rup picioarele! și începu s-o lovească în spinare cu plasa noduroasă. Un bătrân șchiop, cum stătea direct pe pământ, se sculă și se apropie de Zinaida din partea cealaltă și, drăcuind- o, ridică mâna s-o lovească: - Hai, șterge-o de aici! Zinaida își strânse pleoapele și se opri. Își simți picioarele ca paralizate, coapsele și pulpele o ardeau. - Pleacă, hai, pleacă
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
când va dori el. Întrebat de Ciutacu dacă îl mai ține încordat pe Crin Antonescu în ceea ce privește o candidatură la Președinție, Oprescu a răspuns: Dânsul m-a onorat și mă onorează cu prietenia lui, dar nu a fost niciodata vorba de "scoală-te tu să mă așez eu". După atâția ani de zile de viață, de experiență, de neatârnare prin cui așa cum a vrut unul să stea Oprescu, spun că DA cred că aș putea face față dacă va fi nevoie, punct
Oprescu nu spune NU unei eventuale candidaturi la prezidențiale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38238_a_39563]
-
pietrele de căpătâi, în zori, Zâmbesc luminii roșiile stele. Și unsprezece primăveri în șir Și unsprezece toamne ne-ntrerupte Au lăcrămat pe dealul cimitir, Pe-ostașii morți, nemaiîntorși din lupte. Dacă-arputea vorbi acești soldați, Dacă-ar putea din groapă să se scoale, Bancheri, voi ați putea, ne-nfricoșați Să le priviți orbitele lor goale? Și nici un greu fior nu v-ar străbate, N-ați sta în față drepți și îndrăzneți, De v-ar lovi cu degete uscate În piept, să vadă inimă
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
Livius Ciocarlie După ce că n-am dormit bine, nici nu știu de ce să mă mai scol. E cinci după-amiază, am lăsat cartea din mână, stau întins pe pat și îmi port inutilitatea la rever. De ascuns, n-am ascuns-o niciodată, dar ea avea tot felul de nume - elev, student, profesor, autor și altele, colateralele lor
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
că vrea un fular în culorile partidului. "Io sunt un vecin... Nu știu, se întâmplă ceva? Mama a fost înscrisă ca deputat la unul dintre partide, nu orice măturătoare, șefa de birou la casierie, deputat adică.. Io te-ntreb, mă sculai din somn!, spune femeia. Femeia apare de la 1:15
Interviu incredibil la PDL Olt. Femeia care nu știe ce-i cu ea by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31029_a_32354]
-
voi citi, când voi redacta o Hermeneutică, concentrată pentru Dicționar II. Dar cine mai editează azi acest tom? Iată de ce totul stopează editorial. Traversăm o perioadă cu alte preocupări, iubite d[omnu]le Stanciu, să vă culcați și să vă sculați repetând aceasta ca o litanie. Altfel, vă ratați. Sau izbutiți o magnifică disociere. Dintre poezii mi-a plăcut cel mai mult Presimțire. Cu cele mai bune sentimente și salutări, Adrian Marino * Cluj-Napoca, 7 noiembrie [19]77 Stimate dșomnuțle Stanciu, Pregătesc
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
mi-e și ușor. Lăsatul baltă e specialitatea casei. Din Lusitania, Bazil ne poftește oarecum ultimativ: „O să vizitați Muzeul Banatului dacă vă mai codiți mult”. Eu, iubitor de viață, în tot mai multe dimineți îmi spun da’ de ce m-aș scula? Sunt diminețile bune când n-am în șantier nici o promisiune isteață care m-ar obliga să mă scol fără să mai fac vreun naz. Există zile când pot să citesc. Există și zile când sunt mai adânc. Atunci nu fac
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
Muzeul Banatului dacă vă mai codiți mult”. Eu, iubitor de viață, în tot mai multe dimineți îmi spun da’ de ce m-aș scula? Sunt diminețile bune când n-am în șantier nici o promisiune isteață care m-ar obliga să mă scol fără să mai fac vreun naz. Există zile când pot să citesc. Există și zile când sunt mai adânc. Atunci nu fac nimic. Îmi completez „teoria”. Cinci categorii: veleitarii, amatorii, diletanții, scriitorii buni, scriitorii mari. Primii simt un impuls autentic
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
odihnească”. Esenin: „...mi-i inima scăzută, / Merg să întâmpin traiul meu pustiu”. Simona Sora: „...dacă te trezești mereu la ora 5 dimineața, până la urmă tot o să iasă ceva”. Asta-i drept. Mie mi-au ieșit „studii și eseuri”. De când mă scol la șase, numai firimituri. Vasăzică, nu mă mai scol la cinci. De la o vreme, mă culc la zece și jumătate, mă trezesc la trei. Nu ca să fac ceva. Ca să nu fac nimic. Uneori, aprind lampa, citesc câteva pagini și simt
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
traiul meu pustiu”. Simona Sora: „...dacă te trezești mereu la ora 5 dimineața, până la urmă tot o să iasă ceva”. Asta-i drept. Mie mi-au ieșit „studii și eseuri”. De când mă scol la șase, numai firimituri. Vasăzică, nu mă mai scol la cinci. De la o vreme, mă culc la zece și jumătate, mă trezesc la trei. Nu ca să fac ceva. Ca să nu fac nimic. Uneori, aprind lampa, citesc câteva pagini și simt că, parcă, îmi bat joc de nu știu ce. Sting și
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
să vă ofensez, dar știți bine, ca și mine: verba volant, scripta manent. În cazuri de asumări de mari răspunderi, eu așa gândesc că trebuie procedat. Rog să fiu bine Înțeles.> „G. Murnu a tăcut, iar Simion Mehedinți s-a sculat Încet de pe scaun, oleacă țeapăn și cu palma făcută căuș, când la o ureche, când la cealaltă, pentru a prinde bine cuvintele”. Dar cum revista „Convorbiri literare” se afla Într-un mare impas, decizia se impunea, În orice condiții. și
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
În aceste condiții optime, la ora 9 dimineața, eu, Cristina Mihai (venită de la Ottawa), Cristian Bucur, Dinu Marinescu și Valentin Luca, ne-am apucat de treabă. Dacă era nevoie să instalăm copertina și acel „gazebo” ar fi trebuit să ne sculăm de la ora 5, dar am avut mare noroc. Cel mai greu ne-a fost să fixăm imensul steag românesc. Mesele de picnic aduse de primărie cu o zi Înainte au fost atacate de „creatorii” de graffiti și nu arătau bine
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
istorie literară și de meditație patriotică (Despre cântarea de luptă a lui Andrei Mureșanu): „Ea nu e expresia simțirii unui singur om, ea e porunca veacurilor. În ora compunerii ei, poetul va fi simțit în jurul său prezența legiunilor de martiri, sculați din morminte, umbra roatei lui Horia, sufletul fără odihnă al lui Mihai. Și icoana Transilvaniei, ca un rug nestins de jertfe românești, se va fi ridicat în fața sa, crâncenă, cutremurătoare”. Sau această aserțiune critică, memorabilă prin puterea de sinteză, fundamentată
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
mare lucru de văzut - a admis Cristina întrebîndu-se: "oare ce-o fi vrînd să vadă?" - Eu zic să mergem, și-a precizat Pați intențiile, apoi a întors capul și a așteptat, absent și politicos, răspunsul. - Cum vrei. Dînsul s-a sculat cu destulă grabă pentru cît părea de resemnat. Cristina l-a imitat după ce s-a mai uitat o dată peste umăr în cimitir, la pelinul alb albăstrui ca o apă, din care răsăreau crucile de lemn simple, și cele de piatră
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
aerul unui ofițer rotofei de stat-major ieșit la pensie, spunea Reger, și pe care am să vi le arăt cândva; în aceste fotografii, Heidegger se dă jos din patul lui, se vâră din nou în patul lui, Heidegger doarme, se scoală, își trage nădragii, își pune ciorapii, ia o înghițitură de must, iese din casa-bloc a lui și privește spre orizont, își cioplește bastonul, își pune scufia, își scoate scufia de pe cap, își ține scufia în mâini, își crăcănează picioarele, își
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
fiind pentru dânsul de mult rezolvată. Cu degetele sfinte, Spiridon face un semn de cruce, de care fug, pier toate năluce... Combatanții se trezesc ca dintr-un vis. Ca și când n-ar avea nici o putere, Slăbesc din mâini și răsturnații, Să scoală, minunându-se de aceasta, Iar mai vârtos cum pieri nevasta?... Copila adică; obiectul încăierării. Toți cu Gherontie împreună Cunoscură cum că a fost ispita Sătanei pe dânșii de samă bună, Pentru că și fratele Nichita Povestea cumcă, nu odată, I s-
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
din viața lui Stalin. La o întîlnire, în timpul războiului, cu un grup de ofițeri însoțiți de nevestele lor, la Kremlin, ,tătucul suprem" se vede contrazis fățiș de un colonel în legătură cu tactica aplicată la o luptă: ,Stalin nu zice nimic, se scoală de la masă, iese afară în grădină, se plimbă ce se plimbă acolo, pe cînd toți așteptau înlemniți. Cu un trandafir în mînă, el se întoarce, se apropie de nevasta colonelului și îi întinde floarea. Cu buzele de sub mustața lui groasă
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
Liviu Dănceanu De cînd mă știu, am avut complexul matineului. în școala primară trebuia să mă scol cu noaptea-n cap deoarece prichindeii, nu-i așa, se cădea să învețe numai dimineața. La filme nu puteam merge decît tot la matineu, cînd se exersa copios operațiunea cangur, sărindu-se cu hărnicie purcoi de secvențe, vezi Doamne, dintre
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]