950 matches
-
I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Carnet I * șters * șters ** șters * Carnet II * Text abreviat, cu același titlu, inclus în vol. Oameni și locuri (1908). * Carnet I * Caiet IV * Carnet I * secera ** caiaua * Carnet VI * Constantin Prezan (viitorul mareșal). * Carnet V * Carnet VII * Carnet V * Carnet VIII ** Carnet IX * Carnet IX * Carnet IX ** Carnet X * Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), economist, agronom, înființează "Jurnalul de agricultură" (1857-1859). * Carnet IX * Carnet X * Carnet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nevoia de a se întoarce la izvorul istoriei, definită de Mircea Eliade ca nostalgie după momentul perfect, se explică prin faptul că „pentru omul societății tradiționale, tot ceea ce este semnificativdeci creator și puternic - s-a petrecut la începuturi, în Timpul miturilor”. Secera duratei limitate a omului poate fi oprită prin reluarea gesturilor arhetipale, „repetiția duce la abolirea timpului profan și la proiectarea omului într-un timp magico-religios”. Acceptarea tânărului într-o nouă etapă ontologică poate fi făcută doar printr-o trecere chiar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funerară, a fost semnalat de Gilbert Durand. Accentul în descrierea bourului cade pe coarnele sale, suport cu încărcătură mitică pentru leagănul feminin. „Coarnele bovinelor sunt simbolul direct al «coarnelor» semilunii, morfologie semantică ce se consolidează prin izomorfismul cu coasa sau secera Timpului Cronos, instrument de mutilare, simbol al mutilării lunii care e semiluna, «pătrarul» de lună”. Atributul selenar al bourului se conjugă cu puterea lui acvatică: „Luna comandă asupra apelor și ploilor și distribuie fecunditatea universală; coarnele taurului au fost asimilate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Poarta Alcala cu un soi de Arc de Triumf al lui Carol al III-lea; Biserica San Jose, Biserica Monserrat, Capela San Isidro; Casa lui Lope de Vega, despre care scrisesem, încă din 1963, un articol omagial, publicat în ziarul "Secera și Ciocanul" din Pitești, Piața 2 Mai, de unde se pornise, la începutul secolului al XIX-lea, mișcarea populară antifranceză, care avea să aducă pe tron, în 1814, pe Ferdinand al VII-lea. Aș fi vrut să vizitez muzeele Prado și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
asemenea, percutoarele, dăltițele de piatră și toporașele de mână, folosite de familiile care au locuit în raza orașului Huși și în împrejurimi. În ceea ce privește Epoca Metalelor, la Ghermănești și Berezeni s-au descoperit două depozite de unelte și arme din bronz (seceri, topoare de tip celtic, vârfuri de lance, brățări și ace). La Râșești, lângă movila Răbâia, din epoca Hallstatt (începutul mileniului I î. Hr.), provin îndeosebi vârfuri de săgeți, pumnale, sulițe, scări și zăbale pentru frâie, ceea ce atestă un anumit nivel de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolele IV-III î. Hr.) preferau locuințele de suprafață, cu vetre deschise, și se ocupau cu agricultura, cu creșterea vitelor, cultura viței-de-vie și țesutul. În cetatea geto-dacică (dava) de la Bunești-Averești, au fost descoperite două depozite de unelte de fier, ce conțineau: topoare, seceri, dălți, săpăligi, cuțite, dornuri, clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
64 fălci pe moșia Hulboca din ținutul Iași, dar chiar și așa se aflau în imposibilitatea de a-și achita datoriile față de proprietari. La 24 septembrie 1847, printr-un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost în <raiul rusesc>.” Studentul o întreabă dacă s-au bucurat românii basarabeni când au venit rușii. “Nimeni nu s-a bucurat. Nimeni, și nici astăzi nu se bucură. Da’ așa am auzit astă-noapte la radio, că să se voteze secera și ciocanul. Apoi cine s-o mai duce să voteze, să iasă comuniștii înapoi și să dea steagul tricolor jos, ticăloșii! Se stăruie Nina și-i duce lui Ilie de mâncare conserve, ulei, poate și carne dacă i-o primesc
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vină la mine... Când mia veni copilul la poartă și să se închine înaintea mea și eu înaintea lui, apoi atunci oi alege... Ei vor steaua să le-o pun... Ieri, nu știu ce căutam prin niște cutii și am găsit steaua, secera și ciocanul. Ei, nu!” „Nu ați aruncat-o?” „Nu am aruncat-o. O țin amintire. Cuieva am să i-o închin și pe aceea.” „După pelerinajul făcut la mănăstiri, vă simțiți mai bine?” „Cu totul mă simt mai bine, numa
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cinci metri în fața lui. Vă asigur că treaba nu era deloc ușoară. Pentru mine era chiar obositoare și extenuantă. Mă aplecam și luam din arătură doi ciocălăi, adică două resturi din tulpina porumbului, de la punctul de unde a fost secționat de seceră și până în pământ, unde, pentru a se menține în poziție verticală, și-a dezvoltat niște rădăcini ramificate și puternice care îl fixau de sol, dar care aduceau în același timp și seva necesară dezvoltării plantei. Aceste rădăcini erau pline de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și egalitatea, idealurile scumpe celor mai buni fii ai acestui popor au devenit realitate: Partidul Comunist Român.“ (România liberă, 22 august 1973) „L-am văzut cu casca minerului, salopeta muncitorului, halatul medicului. L-am întâlnit în lanul de grâu cu secera în mână și la volanul tractorului. L-am urmărit suind pe schele și coborând în adâncul minei. L-am văzut sub soarele dogorâtor al verii și sub rafalele de ploaie. A stat de vorbă cu aceeași simplitate și cu aceeași
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
s-a relevat atunci marea personalitate a tovarășului Ceaușescu, interesul său neobosit pentru destinele artei românești, gândirea sa novatoare, care a fertilizat dezvoltarea culturii noastre socialiste.“ (Arta, 11/1977) Distins cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ (medalia de aur „Secera și Ciocanul“) (1971). VINTILĂ Petru Un argat modest: Petru Vintilă (nota V. I.) „Literatura sovietică ne învață să fim modești și pasionați slujitori ai poporului, ea ne învață să oglindim la un înalt nivel artistic viața nouă a poporului, ea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ikebană organică în cadrul unei sărbători naționale m-a oripilat, deși nu erau de vină nici talpa și nici genunchiul. Le-am asociat multă vreme cu comunismul. Horor. Și-acum, cred, dacă m-ar pune cineva să desenez simbolurile comunismului, în loc de seceră și ciocan, aș desena o talpă și un genunchi. Blugi, zicem, și ne apucă râsul. Prima mea pereche de blugi „originali“ am avut-o la 18 ani (până atunci purtasem doar jalnice imitații). Eram în anul întâi de facultate. A
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte din Ardeal. Chiar încă în Cârțișoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o pisică” <endnote id="(824, p. 365)"/>. În folclorul polo nez se regăsesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult a[u] fost jidovi, adică niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist fiind, Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era pro nunțată de țăranii români, după cum reiese din relatarea unei experiențe personale, publicată de folcloristul Moses Schwarzfeld : „În județul Fălciu, În drumul dintre Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și colaboratori, București, Editura Univers Enciclopedic, 1995. Haynes, Rebecca, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere de Cristina Aboboaie, Iași, Polirom, 2003. Hudiță, Ioan, Jurnal politic, ed.Dan Berindei, Iași, Institutul European, 1998. Lee, Arthur Gould, Coroana contra secera și ciocanul. povestea regelui Mihai al României, București, Editura Humanitas, 1998. Lecca, Radu, Eu i-am salvat pe evreii din România, ediție Al.V.Diță, prefață dr.Dan Zamfirescu, București, Editura Roza Vânturilor, 1994. Manoilescu, Mihail, Dictatul de la Viena. Memorii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lor, apoi încercă să desfacă harbuzoaica; zadarnică trudă, trebuia un cuțit, așa că merse spre colibă, poate acolo va găsi ceva de desfăcut rodul dulce ce-i stătea acum la picioare și nu se putea înfrupta din el. Acolo găsește o seceră cu vârful rupt dar bună pentru ce îi trebuia ei și, bucuroasă se îndreaptă spre salcia sub care stătea, în așteptare, harbuzoaica. O despică cu greu în două jumătăți, apoi se chinui să o taie în alte două bucăți, ca să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
va fi dată în vileag de feliile de pepene ce pluteau pe iaz, ca o dovadă de netăgăduit că ea, Lențâca, pe care bădia Costică o lăudase că este descurcăreață și ființă cinstită, i-a înșelat așteptările. Cu capătul de seceră se chinui să taie o nuia de salcie, de vreo doi metri, cu care să tragă spre mal blestematele de felii, ca să le ascundă vederii. Cu chiu cu vai, ba tăind, ba rupând, nuiaua a fost gata și Lențâca, întinsă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au desprins marginile și postata , am intrat și noi cei mai mici în lan, adică frate-miu Vasile și eu. Tata deși era cam bolnav, nu se lăsa și împreună cu Maricica, sora mea mai mare, ținea marginile postatei. Lângă tata secera Dumitru iar la marginea cealaltă urmau Maricica și Lențâca iar după ele Vasile, eu și mama. Mă uitam la mama cum băga ușor secerea printre firele de grâu, cum le apuca cu mâna stângă aplecând întreg smocul spre înainte, apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a numit cu cea mai meticulos exactă vorbă, de cea mai mare justețe metafizică : the empire of the Evil (împărăția Răului). Am trăit să vedem debulonarea statuilor lui Lenin și a lui Djerzinski, rebotezarea Sankt Petersburgului, dispariția steagului roșu cu secera și ciocanul, dispariția lui „U.R.S.S. bastion al păcii e !”. Am fost contemporanii și martorii unei fantastice Epifanii, trebuie să fim conștienți de asta. Sub ochii noștri lumea lui Rubliov, a lui Serafim din Sarow, a lui Gogol, a lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea În ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această comemorare efectuată la Chișinău sub simbolurile bolșevice (steagul roșu, secera și ciocanul), nu e altceva decât o glorificare a „eliberatorilor” sovietici, o reabilitare a regimului totalitar comunist restabilit În Basarabia În 1994. Hotărârea respectivă a Însemnat de facto abrogarea „Legii Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvârșite de regimul totalitar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]