1,137 matches
-
rîu sau se îngroapă în pămînt, ca să nu calce nimeni pe ele, căci nu e bine. Dacă rămîne mortul singur în casă, se apropie Necuratul de el. De aceea, i se pune pe piept un inel de argint sau o secere. Dacă mortul are fața veselă e semn că cei ce l-au îmbrăcat i-au in trat în voie și că pe cealaltă lume a fost primit cu bucurie în veș mintele cu care l-au îmbrăcat. Dacă mortul rămîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în somn. Dacă cadavrul, pînă la înmormîntare, capătă miros greu, se crede că în viața lui a făcut multe păcate. Dacă se ține un mort mai multe zile și trupul lui începe a crește, apoi se crede că, punînd o secere pe pîntece, va înceta creșterea cadavrului. După ce moare cineva, i se închid ochii, ca să nu vadă jalea și durerea celor ce-l înconjoară. Cînd moare cineva într-o casă, să nu mături, nici să nu scuturi casa pînă ce nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că cel ce va cosi sau va secera noaptea se va calici cu instru mentul respectiv. Toate vasele se țin cu gura în jos, iar cele de apă se acoperă, mai ales noaptea. Noroc Dacă vrei să știi dacă ești cu noroc, ia un ou roșu sfințit din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să le scuipi. în ziua de Paști, cînd ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor, apoi ouăle roșii nu ies frumoase. Se zice că la Paști întreabă Faraon, mai-marele dracilor, ori de sînt ouă roșii. Faraon să fie ferecat în lanțuri, și el ar scăpa din ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele la secerat. Se crede [că] dacă are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea genele unui vulpoi cîtva timp în urechi, și apoi îi va trece. Femeia să nu iasă cu udul cu copilul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigă İon. Vii la țața să te adorm Cu capu Ă pe pieptul gol. Nu e İon, nu e nimic C-a plecat după iubit Fi-ar iubitu Ă de cap Că nu s-a mai săturat De an de la secerat. Pe alții Îi fudulesc, mai ales cînd iubesc pe cine le place. Exemplificăm : ,, Frunză verde trei lalele Tot trecînd la deal la vale S-a luat lumea de mirare, Că-s fudul și mă țin mare. - Am și drept să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ele nu trebuie să lipsească nici din viața satului, nici din aceia al orașului. Asemenea specialități pot da obiecte utile pentru nevoile casnice și ale agriculturii, astfel: a) tîmplăria: greble, furci de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de noapte, cu cutia de tinichea sub braț și cu cheile în cealaltă mână. Patima banului îi va aduce moartea. Într-o zi, Stănică Rațiu descoperă ascunzătoarea banilor, sub salteaua din sufragerie, și îi fură sub privirile bătrânului care cade secerat la pământ. Fiecare gest al lui moș Costache trădează avariția: Bătrânul mânca cu mare lăcomie, vârând capul în farfurie, în vreme ce Otilia gusta cu indiferență". Protagonistul romanului e un personaj tragic: "nu e un monstru, ci expresia unei psihologii nefericite" (Pompiliu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
semnificații. Odată cu doborârea salcâmului, începe drama lui Ilie Moromete, cu toate complicațiile ei psihologice. Romanul poate fi interpretat și ca o monografie a satului românesc, prezentând întâmplări din viața unor familii și aspecte din viața colectivității (hora, călușul, ieșirea la secerat). Moromeții este ultimul mare roman despre satul tradițional, care poate sta alături de alte opere cu aceeași temă scrise de I. Creangă, I. Slavici, M. Sadoveanu, D. Zamfirescu, L. Rebreanu. Caracterizarea personajului principal Romanul Moromeții se bazează pe relația omului cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au numit pârâul acela Uz. Și așa a rămas până în ziua de azi”. 3. Plopul lui Ștefan Vodă (I) “În satul Plopu din comuna Dărmănești era odată un plop bătrân, care mult mai târziu, după sute de ani, a fost secerat de bătrânețea care nu iartă. Bătrânii povesteau că el a fost sădit de însuși Ștefan cel Mare, cu mâna sa. Tot ei spuneau că Domnul Moldovei a lăsat blestem, ca să nu-l taie nimenea, nici topor sau beșchie să nu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
multiple sarcini, provocînd admirația colegilor lor de luptă, trezind fără încetare noi vocații, mărindu-și rîndurile cu recruți entuziaști aduși de o adeziune din ce în ce mai hotărîtă a populației, și aceasta în ciuda represiunii neîncetate. Căci aceste arestări, execuții și deportări ce le seceră rîndurile și exaltă furia supraviețuitorilor, reprezintă o altă fațetă a activității comuniste. Marele "de ce" nu va apare decît mult timp după război. Dar încă de la eliberare, va apare sloganul de partid al împușcaților, fapt ce a dat de gîndit celor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
castitate făcut în calitate de cleric. Fiul său natural Giovanni, făcut cu o gitană din Provența, acceptat în casa sa după câțiva ani și în cele din urmă înfiat, deși de-a dreptul ostil preocupărilor intelectuale și poeticești ale tatălui, va fi secerat de aceeași ciumă care i-o răpise cu ani în urmă, pe Laura, blonda de la Avignon; îi va muri și nepoțelul Francesco, după care va primi lovitura de grație: va fi părăsit pe neașteptate de tânărul Giovanni Malpaghini, copistul liricii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
făcu un semn deznădăjduit către duhovnic. Acesta își lărgi brațele în semn de nedumerire și dezamăgire și grăi astfel: Fiule Chiril, sfântul apostol Pavel, în epistola sa către efeseni, scrie aceste cuvinte: "cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să mai scot eu o sticlă în cinstea lui și întru a mea mulțămire". Până să ajungi însă la butoi, a venit Diavolul și ți-a șoptit să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
e dură, impenetrabilă. Locotenentul revine, ia poziție de drepți și salută. Generalul: "A fost împușcat? Nu, domnule general, mi s-a confirmat că cel care a strigat 'stai' era un soldat din avangardă. Ajunsese într-o zonă în care austriecii secerau totul cu mitralierele lor. Să fie totuși împușcat! Domnule general, nu pot lăsa să fie împușcat un nevinovat!" Generalul, cu o voce spartă, aproape urlînd: "Să fie ciuruit de gloanțe i-me-diat!" Fața i se înăsprește din nou. Se aude slab
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
El a făcut șansa posibilă. Un detaliu merită mai multă atenție. Locotenentul nu poate să nu știe că în jur sunt mai multe cadavre de italieni: știe că rafalele de mitralieră austriece au făcut ca divizia să stea pe loc secerînd cîțiva soldați. Informația aceasta nu-i este însă de nici un folos în momentul crucial cînd, lîngă viața soldatului, propria viață atîrnă de un fir de păr. E nevoie de un zgomot în spatele lui ca să se întoarcă, să vadă trupul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sa reînvie o epocă fericită, de fapt călare pe secolele 19 și 20, în care progresul, tehnologia, într-un cuvînt, modernitatea încă mai erau sinonime cu optimismul și încrederea într-un viitor mai bun. Primul Război Mondial avea să le secere în mare măsură, iar odată cu cel de al doilea, se punea problema alegerii între ciumă și holeră... Dar goana cultivată și electrizantă pe urma invizibililor microbi deschide practic zăgazurile conformismului și sedentarismului nostru vicios, readucîndu-ne în nări și în suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei, fără a încăleca. În satele moromețiene, căruța este însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce "la secere" pe jos! Disconfort și umilință publică. Ilie Moromete nu e stupefiat de fuga fiilor săi, ci de faptul că aceștia i-au luat caii. Căruța devine corabia lui Ulise. Pațanghel și Miai din O adunare liniștită fac o expediție la
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de George Coșbuc, Nemții și fasciștii (probabil, foarte interesantă și „instructivă” n.n.) și Cântecul Ciocanului (bătut pe secere, completăm noi), apoi Împărat și Proletar de M. Eminescu dramatizată de Tov. Scherer Seli, adăugându-se încă 10 strofe (care? n.n.). A urmat apoi o scenetă umoristică de tov. Scherer Seli intitulată Lichelism Burghez (se putea altfel?! n.n.), un atac
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trasă: puterea pe care unii și-au însușit-o abuziv în acele timpuri i-a îmbătat, la propriu. Păcat că mulți, nepermis de mulți oam t de suferit datorită acestor lichele ascunse, mișelește, în spate eag roșu, „împodobit” cu o secere și un ciocan! Arhivelor Naționale din Vaslui, ne dezvăluie numeroase surprize iar Istoria devine, dintr-o dată, un obiect extrem de interesant ale cărei file merită a fi parcurse și redate publicului larg. Zilele trecute, cu totul întâmplător, am cerut spre cercetare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
avea contururi. Pe Leipzigerstrasse, rămășițele instituțiilor odinioară bancare, administrative sau comerciale dezvăluiau în toată goliciunea lor puțurile metalice ale ascensoarelor. Firme gigantice atîrnau, vrednice de milă, în căutarea unui alfabet pierdut. Tiersgarten, cîndva un parc păduros desfătător, își pierduse copacii, secerați de lupte. Ceva mai tîrziu, în iarna 1945-1946, berlinezii i-au doborît și pe cei rămași. Parcul a devenit astfel o uriașă grădină de zarzavat, împărțită în parcele minuscule, unde statuile rămase intacte ale regilor Prusiei, ale prinților și generalilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aceste „neajunsuri”, la capitolul logistică situația degajată din raportul grădinarului șef era de-a dreptul dramatică. Printre altele, era nevoie, urgent, de achiziționarea următoarelor utilaje: 6 greble, 10 hârlețe, 4 furci, 3 fierăstraie, 10 sape, 2 foarfece de iarbă, 10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori și 2 topoare. În urma acestui raport, pe lângă achizițiile ce au rezolvat o parte din necesarul logisticii Serviciului grădinilor comunale, primăria a încercat să reglementeze și problemele legate de conduita civică sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]