4,879 matches
-
se vor reduce ca șagrinul dacă nu fac efortul de a-și micșora consumul energetic. Aceasta va începe, cum vom vedea în capitolul următor, printr-o foarte viguroasă acțiune a pieței, sub presiunea companiilor de asigurări și a opiniei publice. Seceta va avea o altă consecință: apa potabilă va deveni și mai rară. în acest sens, cifrele sunt mai mult decât convingătoare: jumătate din cursurile de apă ale lumii sunt deja grav poluate din cauza producției industriale, agricole și urbane. Omenirea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai vulnerabili la epidemii, la lipsa de apă, la transformarea terenurilor în deșert, la încălzirea climei; vor fi obligați tot mai mult să se mute de la țară la oraș, apoi din oraș în oraș, pentru a fugi de mizerie, de secetă, în căutarea unei slujbe și a unei locuințe. Ei vor fi tot mai predispuși la orice fel de revoltă și vor alimenta necontrolat economia-pirat. Vor fi principalii clienți ai vânzătorilor de utopii și vor deveni actorii cei mai importanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și trifoi. Merii sunt bine îngrijiți, copacilor, primăvara, înainte de a da mugurii, li se taie uscăturile, sunt rotunjiți pentru coroană și pentru rod, apoi stropiți și udați cu un furtun subțire, din care apa nu se oprește niciodată, indiferent ce secetă trece prin lume, dați cu var până la jumătatea tulpinii, pentru ca varul să-i apere de furnici și de alte gângănii; toamna, se culeg merele mari, roșii, se așază în lădițele care sunt duse apoi în pivnițele vilei care fusese construită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe care trupeșa bucătăreasă i-l răsturnă în castron. — Nu e rea, își informă el, oarecum ierarhic, subalternul. E călită bine. — Da, aprobă pistruiata. E călită foarte bine. E un tip special de varză, călită să reziste la ger, la secetă, la orice boală. Fierbe câte 6 ore. Numai noul soi de cartofi mai rezistă atâta. Ca să-i mâncăm la surpriza de sâmbătă, se fierb de vineri și, vă dați seama, asta costă: lemne, personal de supraveghere... Încet-încet, mai c-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
să mă aștern O, iarba mea din toate mai frumoasă. Noroasă pata-aceasta de infern! Dar ceasul - sus; trec valea răcoroasă. SECOL Răsărit al crestelor de păsări, Steme nicăiri în fâlfâit, Bântuie, când soarelui voit Arcuite pajurile cățări. Seceri dintre secete-au sclipit! Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, Anulare unor albe timpuri, Sub arginții muntelui orbit. MARGINI DE SEARĂ Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în Țările-de-Jos. Luceferii marini, amari în vale; Sălciu muia și racul fosforos. Un gând
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acela adevărat, aflat iată, sub dublul, sau poate chiar triplul semn al fiarei. Deci nu mai încape nici o îndoială. Modalitățile fiind aceleași dintotdeauna: asteroidul, gaura neagră, focul solar, trecerea într-o altă dimensiune spirituală (numai noi cei aleși!), banalii supervulcani, seceta, ori, la alegere, inundația globală, un virus nedeclarat la vamă, un savant nebun ofticat pe șeful de laborator, sau o blondă tâmpită care apasă pe butonul nuclear crezând că e room-service. Se specifica foarte ferm că nu vor scăpa nici
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
de fiecare dată că din suferință și singurătate. Eu am trecut prin suferință și singurătate din copilărie. Sunt născut în anul 1935, iar în anii 1946-47 noi am trecut prin mari încercări, noi, românii din Basarabia. A fost o mare secetă, o mare foamete, când au murit mai mulți decât în război. Dar acea foamete a fost programată, organizată. A fost, într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare țăran avea în pod o rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
1946-47 noi am trecut prin mari încercări, noi, românii din Basarabia. A fost o mare secetă, o mare foamete, când au murit mai mulți decât în război. Dar acea foamete a fost programată, organizată. A fost, într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare țăran avea în pod o rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu sunt fecior de plugari, țin minte anii aceia. Dar și noi, cu toate că mama era văduvă de război, aveam în pod niște rezerve. N-ar fi
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu sunt fecior de plugari, țin minte anii aceia. Dar și noi, cu toate că mama era văduvă de război, aveam în pod niște rezerve. N-ar fi trebuit să moară nici un suflet, cu toată seceta, căci și cei mai sărăcuți mai aveau ceva rezerve. Dar au venit păgânii și ne-au măturat podul. Chiar și la noi, cu tot că mama era văduvă de război, au urcat și ne-au măturat podul și nu ne-
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
1981). "De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâșiem ... Într-un articol intitulat "Paștele", apărut în ziarul "Timpul" din 16 aprilie anul 1878, Eminescu comentează rugăciunea patriarhului Calist al Constantinopolului, rostită pentru încetarea secetei și pune în evidență bunătatea lui Dumnezeu care nu răsplătește răul cu rău, ci se milostivește de făptura sa. Textul publicat dă la iveală familiaritatea autorului cu cărțile de cult și cu slujba pascală pentru că articolul debutează cu o stihire
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
și s-au ridicat deasupra simțurilor și au ajuns la vederi cerești. Căci îi întrerup de la îndeletnicirea cu cele dumnezeiești, le îngroașă prin dureri și greutăți partea înțelegătoare a sufletului, o tulbură cu norul descurajării și usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
în toamnă când se termina cu adunatul tuturor produselor de pe câmp, să se poată face un bilanț al cheltuielilor și al beneficiilor. Balanța, după cum se prezentau hambarele, era bună și promițătoare pentru investițiile viitoare. Chiar dacă au fost și ani de secetă, anul acesta recoltele erau bune. După prima repriză de dans, perechile s-au întors în sala de banchet, ocupându-și fiecare locurile, servind câte ceva de pe masă, mai ales lichide. Erau destul de încinși de căldura muzicii și a dansului și mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
mare, nume mitic, / Chiar și bani, mai spre finală, / Iar pe plaiul mioritic / Foarte multă ciorăneală.»; Ioan-Petru Gardă - «De-acuma nu mai e surpriză: / Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; Boi mulți avut-am de-adăpat / Și vin destul de „botezat“»; Eugen Albu - Turist: «Luai moața cu mașina / Să o duc pan' la Găină, / Însă m-am oprit din cale
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
turnat ăn pahar. Apoi...au mâncat în tăcere Într-un târziu Gigi n-a mai suportat apăsătoarea atmosferă: -Mă, fato, măă! Cum să nu te iubesc, mă! Dar tu nu vezi că țara arde, măă? Prețuri...disponibilizări...șomeri...sărăcie cumplită, secetă, inundații, măăă! Și ție îți arde de mofturi? -Ia mai taci! Tăticu și mămica să trăiască. În rest ne descurcăm. Știi că am economisit cinci milioane? Știi că mai țin contabilitatea unei firme și patronul ei mi-a promis că
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
capodopera liricii lui, descrierea vânătorii, poem în care Labiș se desparte de copilărie, trecând spre adolescență, maturitate chiar prin descoperirea tainelor universului care leagă viața de moarte. Prima strofă a poeziei transcrie un peisaj halucinant, de sfârșit de lume, peisajul secetei și al morții de după al doilea război mondial, în impresionante imagini: „Seceta a ucis orice boare de vânt. / Soarele s-a topit și a curs pe pământ. / A rămas cerul fierbinte și gol. / Ciuturile scot din fântână nămol. / Peste păduri
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
copilărie, trecând spre adolescență, maturitate chiar prin descoperirea tainelor universului care leagă viața de moarte. Prima strofă a poeziei transcrie un peisaj halucinant, de sfârșit de lume, peisajul secetei și al morții de după al doilea război mondial, în impresionante imagini: „Seceta a ucis orice boare de vânt. / Soarele s-a topit și a curs pe pământ. / A rămas cerul fierbinte și gol. / Ciuturile scot din fântână nămol. / Peste păduri tot mai des focuri, focuri, / Dansează sălbatice, satanice jocuri”. Strofele următoare sunt
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
de-aș putea să fiu la cârmă iar, Corabia să-mi spumege pe ape! Sirenele mă cheamă, în zadar Cântecul lor se mistuie sub pleoape. Dar cine ești? frumoasa fără nume Îți tulburi chipul în fântâna mea, Acum e-atâta secetă pe lume, Dacă ți-e Dor, apleacă-te și bea. Vezi, apa mi-a rămas mereu curată, De liniștea-i adâncă nu te teme, Sunt stele-aici și nouri câteodată, Izvorul, încă, murmură poeme. E tot mai singur, obosit de
DACĂ ȚI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362979_a_364308]
-
fost ales episcop al cetății Trimitundei de unde propovăduia cuvântul lui Dumnezeu și toți enoriașii îl cinsteau în mod deosebit.Duminica și în zilele de sărbătoare păstorea enoriașii iar în restul zilelor își păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpături. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
-i bolnăvioară, / Nu mai bântuie pe-afară. / Se dezbracă de cojoace, / N-are altceva, a face. / / Din zăpada ce mustește, / Ghiocelul se ivește / Și din clopoțel vestește: / - Primăvara iar sosește!” Apoi, treptat, se instalează peste întinderi vara cu „Soare arzător”, „Secetă”, „Paparudele” „Ploaie torențială”, „Vara”: “ Vara are-n păr legate / Multe flori și minunate. / Totul este un covor / Verde și multicolor. După ploaia cea curată, / Curcubeul se arată; / Cerul este mai vioi, / Aducând speranțe noi.” Într-adevăr copilăria parcă nicăieri nu
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
prin vene dar care-ți lasă-n brațe un pustiu și o sărată mare pe sub gene... Sunt așteptări cu cerul plumburiu și-un zbucium surd pe fiecare filă dar și din cele care scriu pe lut cu un condei de secetă febrilă. Sunt așteptări cu raiul descusut ce-și țin întreg cuprinsul la vedere de-atâtea foarfeci-țipăt franjurat dar și din cele ce-mbrăcând durere au reușit un zbor peste hiat și au ajuns să guste din lumină. În gândul meu și-
ÎN EVANTAIUL TRECERII de AURA POPA în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362382_a_363711]
-
Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului pietrele nepietruite și cele de pământ urcau muntele de nepiatră și se opreau la izvoarele neizvorâte ce șușoteau în curgerea lor necursă și se prelingeau în suspendarea staționării secetei ce mustește în noroaiele secate ale satului, unde la umbra lumânărilor stinse tata recitea scrisoarea ce eu am uitat să o scriu de pe o coală imaculat de albă, și înveșmântat în mantia roză precum cafeaua, am căutat să-l țin
AMINTIRE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362540_a_363869]
-
vreau să știu a cui e vina, Nu vreau să știu nici vina ce-i, Aprinde-mi, până poți, lumina Și joacă-te cu raza ei... De-acum voi fi tot mai cuminte Sub pom și tot mai amândoi, Ce secetă-i printre cuvinte În Raiul izgonit din noi!... Referință Bibliografică: Poem în doi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEM ÎN DOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361105_a_362434]
-
se întoarcă umbra prinde prima stea căzută din inimă împreună cu mireasma credinței mă săruți de fiecare dată când intru în tine cu dimineața fără să întrebi dacă și mâine izvorul va țâșni cu aceași putere adăpostul zorilor se clădește sub secetă de cer în fiecare stâncă. Referință Bibliografică: Iar și iar... Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IAR ŞI IAR... de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360802_a_362131]
-
șir întreg de nume, trece lumea prin ziare, și ziarele prin lume. Trec anotimpuri în curgere normală de la iarnă pân’la toamnă și ajungem iar în iarnă. Cursul vremii nu se schimbă, ploi mai sunt tot mai puține, mai e secetă, zăpadă, stă o grindină să cadă, toate trec ca un șuvoi, peste noi. Referință Bibliografică: File de jurnal 2 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte
FILE DE JURNAL 2 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360859_a_362188]