960 matches
-
de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C, având un maxim în luna ianuarie de sub 4C. Aceste valori dau amplitudine termică anuală de peste 25C, ceea ce demonstrează existența unui continentalism foarte accentuat. Același caracter puternic
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Cea mai mare secetă a fost cea din anul 1946. Ea constituie o verigă dintr-un lanț mai vechi (1750,1815, 1873, 1903 și 1907). Secetă din 1946 a avut conscințe extrem de grave pentru că a urmat după alt an, tot secetos, 1945. Anul 1946 a fost sărac în precipitații pentru aproape întreaga țară, deficitul minim de umiditate din sol fiind de 2000 m³ /hectar. Este considerat cel mai secetos an din întreg secolul nostru (în sens meteorologic) pentru că au căzut numai
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a avut conscințe extrem de grave pentru că a urmat după alt an, tot secetos, 1945. Anul 1946 a fost sărac în precipitații pentru aproape întreaga țară, deficitul minim de umiditate din sol fiind de 2000 m³ /hectar. Este considerat cel mai secetos an din întreg secolul nostru (în sens meteorologic) pentru că au căzut numai 76 % din precipitațiile anuale (477,1 mm față de 638 mm media pe țară). Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a rețelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal având, așa cum am arătat, lungimea de 34
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
înălțime de 1.689 m. Astăzi 5 dintre insule sunt locuite, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, majoritatea cărora lucrează în industria turismului. Clima Insulelor Galápagos are două anotimpuri - sezonul ploios din ianuarie până în iulie, și cel secetos din iulie până în decembrie. Cea mai rece perioadă este cuprinsă între lunile mai și iulie, când temperaturile coboară la 18-20 °C. Fenomenul meteorologic "El Nino" care afectează regiunile din preajma Pacificului face ca precipitațiile anuale să fie imprevizibile și pot cauza
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
conduce la apariția frecventă a ceții în lunca Târnavei, în vreme ce pe versanții deasupra luncii predomină cerul senin. Cantitățile de precipitații căzute în timpul anului ajung la o cantitate anuală medie de 600 mm. Când precipitațiile scad sub 450 mm, anii sunt secetoși, dar în decursul vremii s-au consemnat și ani ploioși, cu precipitații ridicate la 650 mm. De obicei, în luna iunie se intensifică confluența aerului atlantic și ploile torențiale aduc pe pământ mari cantități de apă. În schimb, în cursul
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
aliment care, în lipsa laptelui și ouălelor, asigura o hrană bogată mai ales pentru copii și tineret, dar și pentru vârstnici. Fântânile Satul nu duce lipsă de apă de băut și adăpat vitele, dar majoritatea izvoarelor sunt slabe, iar în verile secetoase unele seacă, pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de cântăreți bisericești. Acestora li se adăugau cele 137 de școli primare, dintre care 128 în mediul rural și 9 în orașe. Economia județului Fălciu era reprezentată în principal de agricultură, însă această ramură a avut de suferit din cauza climei secetoase și a lipsei pădurilor. În proporție importantă era cultivată vița de vie (până în 4.500 de hectare), fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Stancului, Valea lui Ban. Înainte vreme o ocupație de bază a locuitorilor o constituia creșterea vitelor, dar acum numărul acestora a scăzut vizibil pentru că tineretul, în genere, pleacă din sat îndreptându-se spre orașe. Localitatea are o climă blândă, destul de secetoasa, mai cu seamă în lunile iulie și august, din verile aride. Temperatura medie pe timpul iernii este de 7-8 grade, iar media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 800-1000 mm. Vânturile predominanțe sunt cele din vest, nord-vest și sud-est. La Bala
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
nu se îndreaptă direct spre bătrânul Danubius și dimpotrivă spre vest. Așa se întâmplă cu pârâul Jivita din sudul satului Scăpău, așa procedează și pârâul lui Mutu ce curge în sudul satului Devesel. Excepție fac câteva pâraie care în timp secetos aproape chiar dispar cum, se întâmplă cu pârâul ce trece prin mijlocul satului Dunărea Mică și pârâul lui Bobu aflat între Dunărea Mică și Batoți. Pe raza satului Dunărea Mică se află și două izvoare cu apă potabilă «Vilaie» și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
obicei 60-70 cm. În regiune bat vânturile neregulate de sud-vest care uneori aduc seceta, alteori vin cu stropi binefăcători de ploaie. Printre cele mai frecvente vânturi se află Austrul numit de localnici Corneag sau Corneac, de la cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul care bate dinspre nord-est și se presupune că numele i se trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este străbătut de trei ape curgătoare: Teleajenul, Iazul Morilor și Bucovelul. Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoase. Media anuală a precipitațiilor este de . Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii. Temperatura medie anuală, pe raza comunei, este de + 10 °C, iar media temperaturii iarna, este de -2 °C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Are în componență cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. În partea de sud-est se află satul Pălămida - locuit în principal de locuitori de etnie romi. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Satul este traversat pe axa NNE-SSV de DN2 (E85). Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservit de DJ 119D, pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
iar vara între +24 - +25 °C în regiunile nordice și +26 - +27 °C în cele sudice. Temperatura maximă a fost înregistrată pe coasta estică: +44 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații alcătuiește 200 mm, de la 90 - 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafața mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei Apșeronski și în partea de Est a Caspicii de sud
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
eroziune ușor înclinată, pe care pot fi împrăștiate aluviunile fine sau grosiere, aduse de marile viituri. Acestea sunt glacisurile. Cele mai frecvente și extinse suprafețe de glacisuri sunt întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale (mai ales cele mediteraneene). Lungile perioade secetoase, ce alternează cu ploi scurte, torențiale, determină o eroziune accelerată ritmic, care duce pe de o parte la formarea unor suprafețe dintre cele mai netede, iar pe de altă parte la menținerea unor pante abrupte și în continuă retragere. Glacisurile
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Taffoni - sunt niște excavații semisferice (scobituri), ale căror diametre ating uneori câțiva metri. Aceste forme se întâlnesc pe pante puternice, unde roca este dezvelită. Pot fi văzuți în Antile, Corsica, Sardinia. Se formează în climatele cu două anotimpuri: cald și secetos (predomină dezagregarea) și cel umed (predomină alterarea). În regiunile montane înalte, în condițiile unui climat de tip periglaciar sau crionival, apar forme cu aspect ascuțit, cum sunt creste înguste și adânc ferăstruite, vârfuri de tip piramidal, ace, blocuri în poziție
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de nord a satului. Este un mic pârâu mlăștinos ce își are originea chiar în hotar, pe locul cunoscut sub numele de Futraș, după care urmează aceași direcție est-vest dată de înclinarea terenului. Apele sale seacă în verile lungi și secetoase, dar stratul de apa freatică este bogat și se află la mică adâncime. Numele acestui pârâu nu apare pe hărți și nici locuitori de astăzi nu-l cunosc, cei mai în vârstă îl numesc Gat. El este cel care a
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se află într-o zonă de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală cuprinsă între . Precipitațiile medii multianuale sunt de . Cea mai ploioasă lună este iunie iar cea mai secetoasă este ianuarie. Vânturile dominante sunt cele vestice, iarna pătrund curenții de natură polară nordică și cei nord-vestici. Zilele Rebrișoarei - Rebrișoreana
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
de acumulare), formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase și veri secetoase, cu precipitații reduse ce au un regim neuniform, cu vânturi dominate dinspre NV. Hidrografica comunei este reprezentată prin ape subterane cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci văile și pâraiele Leșului au înregistrat niveluri
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]