911 matches
-
apoi activarea calmodulin-kinazelor (unele prezente în granulele secretorii), care fosforilează proteinele motorii din microtubuli și rețeaua filamentelor actinice. Prin consum energetic (furnizat de ATP), granulele secretorii sunt deplasate către membrana celulară, unde intervin proteinele de ancorare (de apropiere a granulelor secretorii de fața internă a membranei celulare, denumite v-SNARE) și apoi de fuziune cu această membrană (denumite t-SNARE), care varsă conținutul lor în spațiul extracelular, de unde sunt preluate în torentul circulator. Mașinăria exocitotică din celulele β poartă numele de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Sensitive Factor Attachment Protein Receptor”), o clasă de proteine asemănătoare cu cele care mediază eliberarea neurotransmițătorilor. Aceste proteine care induc exocitoza interacționează între ele pentru a forma un complex stabil capabil să asigure energia necesară deplasării și apoi fuzionării granulelor secretorii cu fața internă a membranei celulare. Complexul SNARE poate fi apreciat ca mărime prin imunoprecipitare. O expresie scăzută a acestor proteine se asociază cu o scădere a eliberării de insulină indusă de glucoză. Proteinele de acostare și fuzionare cu membrana
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Ca+2 implicate în cuplarea stimul-secreție în celula β este din ce în ce mai mare. În ultima vreme (95) printre aceștia au fost incluși și receptorii IP3 („Inositol-Phosphat 3”) precum și receptorul ryanodinic. Ei au o mare conductanță și o localizare strategică (în veziculele secretorii ale celulelor β) pentru a amplifica semnalele Ca+2. Acestea utilizează microfilamentele sau microtubulii din citoscheletul celular pentru deplasarea veziculelor secretorii conținând insulină, activând proteinele motorii ce realizează mișcarea veziculelor către membrana celulară. Deplasarea granulelor se face cu consum energetic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
și receptorii IP3 („Inositol-Phosphat 3”) precum și receptorul ryanodinic. Ei au o mare conductanță și o localizare strategică (în veziculele secretorii ale celulelor β) pentru a amplifica semnalele Ca+2. Acestea utilizează microfilamentele sau microtubulii din citoscheletul celular pentru deplasarea veziculelor secretorii conținând insulină, activând proteinele motorii ce realizează mișcarea veziculelor către membrana celulară. Deplasarea granulelor se face cu consum energetic, furnizat de ATP. Calea secretorie constitutivă desemnează procesul prin care insulina produsă în reticulul endoplasmic este eliberată în circulație, fără a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ce realizează mișcarea veziculelor către membrana celulară. Deplasarea granulelor se face cu consum energetic, furnizat de ATP. Calea secretorie constitutivă desemnează procesul prin care insulina produsă în reticulul endoplasmic este eliberată în circulație, fără a mai fi depozitată în granulele secretorii. Reamintim că celulele β, precum și un număr mic din celulele secretorii diferențiate, posedă și un al doilea mecanism de stocare a produsului secretor, ca o rezervă de siguranță, gata să fie disponibilă când nevoile de moment depășesc ritmul insulinosecretor obișnuit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cu consum energetic, furnizat de ATP. Calea secretorie constitutivă desemnează procesul prin care insulina produsă în reticulul endoplasmic este eliberată în circulație, fără a mai fi depozitată în granulele secretorii. Reamintim că celulele β, precum și un număr mic din celulele secretorii diferențiate, posedă și un al doilea mecanism de stocare a produsului secretor, ca o rezervă de siguranță, gata să fie disponibilă când nevoile de moment depășesc ritmul insulinosecretor obișnuit. Această cale este de tip reglat (adică este influențată de secretagoge
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
care insulina produsă în reticulul endoplasmic este eliberată în circulație, fără a mai fi depozitată în granulele secretorii. Reamintim că celulele β, precum și un număr mic din celulele secretorii diferențiate, posedă și un al doilea mecanism de stocare a produsului secretor, ca o rezervă de siguranță, gata să fie disponibilă când nevoile de moment depășesc ritmul insulinosecretor obișnuit. Această cale este de tip reglat (adică este influențată de secretagoge), procesul de reglare presupunând și stocarea insulinei în veziculele secretorii mature, cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a produsului secretor, ca o rezervă de siguranță, gata să fie disponibilă când nevoile de moment depășesc ritmul insulinosecretor obișnuit. Această cale este de tip reglat (adică este influențată de secretagoge), procesul de reglare presupunând și stocarea insulinei în veziculele secretorii mature, cu membrană proprie și stabilă. Acesta realizează ceea ce se numește „compartimentul de stocare (de rezervă)”. Calea constitutivă nu este reglată de secretagoge și este parcursă în circa 10 minute. Separarea proinsulinei/insulinei ce urmează a fi eliberată imediat (pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
numește „compartimentul de stocare (de rezervă)”. Calea constitutivă nu este reglată de secretagoge și este parcursă în circa 10 minute. Separarea proinsulinei/insulinei ce urmează a fi eliberată imediat (pe calea constitutivă) de cea care va fi depozitată în granulele secretorii mature are loc în aparatul Golgi. Se pare că pe calea constitutivă trece numai insulina excedentară cantitativ, care nu a fost înmagazinată în granulele secretorii. S-a demonstrat, totuși, recent că insulina eliberată pe calea constitutivă are rolul de a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a fi eliberată imediat (pe calea constitutivă) de cea care va fi depozitată în granulele secretorii mature are loc în aparatul Golgi. Se pare că pe calea constitutivă trece numai insulina excedentară cantitativ, care nu a fost înmagazinată în granulele secretorii. S-a demonstrat, totuși, recent că insulina eliberată pe calea constitutivă are rolul de a asigura în jurul celulei β un nivel insulinic necesar stimulării celulei β de către glucoză pentru a susține calea principală (cea reglată) (190). 3.7. Glucoza plasmatică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a receptorului său, a hormonului de creștere și a altor factori de creștere (8, 134, 162). Factorii de creștere (IGF) sunt implicați profund în dezvoltarea complicațiilor cronice diabetice (8, 16, 62, 65, 125, 126, 187, 203). 3.8. Alți produși secretori β-celulari 3.8.1. Amilina și polipeptidul amiloidic insular Pe lângă insulină (căreia i-am dedicat un capitol separat), un al doilea peptid produs („secretat”) de celula β pancreatică este amilina sau polipeptidul amiloidic insular (IAPP: „Islet Amiloid Polypeptide”). Amilina (polipeptid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
expresia genei amilinei. Sinteza moleculei are loc în ribozomi sub forma unor molecule mai mari de pro-IAPP, alcătuită din 89 aminoacizi. Conversia ei la IAPP are loc mai rapid decât conversia proinsulinei în insulină. Clivajul proIAPP are loc în granulele secretorii din celula β, probabil sub acțiunea aceleiași peptidaze care desface insulina din proinsulină. Desfacerea IAPP lasă în celula β peptidele de asociere C-terminal (9 aminoacizi) și N-terminal (11 aminoacizi). Cele două forme de amiloidoză localizată se înregistrează în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ca și de insulină, de altfel), depozitele de amiloid nu sunt prezente. Prezența hiperglicemiei (alături de sinteza crescută de amilină și insulină) poate juca un rol aditiv important în inducerea amiloidului pancreatic (204). Deși imunoreactivitatea pentru amilină este prezentă în granulele secretorii, cea mai mare densitate a IAPP se înregistrează în lizozomii secundari (unde se acumulează prin procesul crinofagiei). Amilina plasmatică are un profil diurn asemănător celui al insulinei, secreția sa având și ea un caracter pulsatil. Concentrația plasmatică à jeun a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
antigenele β-celulare la persoanele aflate în stadiul de „prediabet”. Acestea includ rudele de gradul I, HLA identice, care au prezent în ser cel puțin două tipuri de anticorpi anti-insulari în titru semnificativ, precum și o disfuncție secretorie insulinică subclinică (dispariția vârfului secretor precoce la administrarea i.v. de glucoză; glicemia à jeun însă, precum și curba hiperglicemiei provocate orale, sunt încă normale). Dintre metodele preventive, Chatenoud și col. (37) menționează: administrarea de autoantigene solubile β-celulare, producerea și administrarea de anticorpi policlonali sau monoclonali
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
neinhibiției corespunzătoare a glicogenolizei. Glicemia à jeun crescută izolat s-ar putea datora acestei tulburări; (b) Scăderea, până la dispariție, a fazei insulinosecretorii precoce, care, teoretic, va avea cea mai negativă influență tot asupra reglării hepatice a homeostaziei glicemice. Dispariția fazei secretorii precoce va deplasa la dreapta curba de scădere glicemică, exprimând păstrarea fazei insulinosecretorii tardive, dar cu „răspuns insulinic întârziat”; (c) Scăderea răspunsului insulinic maxim la stimulul fiziologic (creșterea glucozei sanguine), iar ulterior și la stimuli biochimici neglucozici (arginină, leucină, AGL
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
50%) a masei β-celulare. După o încărcare cu glucoză, aria sub curbă a insulinei va fi proporțional mai mică raportată la aria de sub curbă a creșterii glicemice; (e) În fine, creșterea raportului proinsulină/insulină, datorită eliberării în circulație a granulelor secretorii insuficient procesate. Această constatare poate obliga la o reevaluare a noțiunii de „hiperinsulinism”, întrucât proinsulina poate ajunge să acopere până la 50% din imunoreactivitatea insulinică, față de numai 10-15% la persoanele nediabetice normoponderale. La persoanele obeze nediabetice, procentul poate fi și el
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a noțiunii de „hiperinsulinism”, întrucât proinsulina poate ajunge să acopere până la 50% din imunoreactivitatea insulinică, față de numai 10-15% la persoanele nediabetice normoponderale. La persoanele obeze nediabetice, procentul poate fi și el crescut, până la 30% (96). De menționat că determinarea vârfului secretor precoce necesită efectuarea unui test destul de complicat, cu multiple prelevări de sânge, a cărui reproductibilitate în zile diferite este dificil de obținut. Atunci când el este absent sau abia schițat, reglarea postprandială a glicemiei este profund afectată: creșterile postprandiale sunt mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
și deci a nefronilor afectați (precum și a severității bolii) odată cu vărsta . Modelul two-hits prin care se inițiază cistogeneza este susținut și de 6. în esență, se produce o conversie a celulelor epiteliale renale dintr-un epiteliu absorbant într-un epiteliu secretor (acumulând fluide în chist). Pentru aceasta pledează: (1) expresia cystic fibrosis transmembrane condunctance regulator ce formează canalul clor la polul apical al celulei epiteliale renale; (2) pierderea localizării particulare a proteinelor membranare care definesc polaritatea normală a epiteliului; de exemplu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai pot realiza programul normal de diferențiere celulară (pentru formarea unor structuri tubulare normale), suferă un proces de dediferențiere celulară, crește rata de proliferare și apar o serie de modificări ale proteinelor membranare (ce conferă celulelor epiteliale ale chiștilor proprietăți secretorii) care, împreună cu modificări ale membranei bazale și matricei extracelulare, duc la formarea chiștilor (11). Se poate afirma că dediferențierea celulelor epiteliale ale nefronilor este o condiție prealabilă necesară pentru formarea chiștilor. Două tipuri de celule: celulele de la pacienții cu ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
lichidul din chiști) determină secreția unor cantități diferite de fluide spre interiorul chistului și explică de ce chiștii au viteze diferite de creștere. Acumularea de fluide prin secreție este determinată de conversia epiteliului renal dintr-un epiteliu absorptiv într-un epiteliu secretor (cu activarea mecanismelor de transport ionic, care produc secreția de fluide în chiști). Acest fenomen este determinat de alterarea căilor de alocare a proteinelor sintetizate de celulele epiteliale din ADPKD. Astfel, se poate produce o localizare greșită sau anormală a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de la o celulă individualizată sau de la agregate mici, cu mai puțin de 5 celule). Proliferarea celulară are loc concomitent cu procesul de dediferențiere. Dediferențierea este definită prin apariția unor modificări în biologia intimă a celulei: schimbarea polarității, dobândirea unor proprietăți secretorii (transformări morfologice cu semnificație deosebită, deoarece în patogeneză se insistă asupra rolului polarității celulare și fenomenelor de secreție a fluidului). Dediferențierea celulară se reflectă printr-o transformare fenotipică importantă, și anume localizarea APT-azei Na-K la polul apical (PA), invers față de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
parenchimului hepatic de multiple formațiuni chistice difuze, numărul lor putând ajunge de ordinul sutelor, permite încadrarea în boala polichistică hepatică. Dimensiunile chiștilor variază între 0,53-4 cm; prezintă un perete tapetat de un epiteliu simplu pavimentos sau cubic, cu proprietăți secretorii active (stimulat de hormoni de tipul secretinei), iar în interior un fluid intens colorat, în compoziția căruia nu există pigment biliar. Chiștii hepatici sunt complet detașați de sistemul de ducte biliare, neexistând comunicare cu acesta. Asocierea lor frecventă cu microhamartoame
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cm și cu greutatea de 70-80 grame, cu poziție orizontală, situată În spatele stomacului, la nivelul primele două vertebre lombare. Capul pancreasului este În contact direct cu duodenul iar coada pancresului ajunge până la nivelul splinei. Din pancreas se bifurcă două canale secretoare: - canalul Wirsung (principal) care se deschide În duoden, unde se unește cu canalul coledoc, derivat din vezica biliară și se deschide În duoden unde deversează bila Încărcată cu fermenții necesari digestiei; -canalul Santorini (secundar) care pornește din canalul Wirsung dar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și dieta hidrică, cu apă fiartă și răcită. b. Gastritele cronice Sunt afecțiuni ale mucoasei gastrice, caracterizate prin procese inflamatorii cronice, de lungă durată, localizate În straturile mucoase și submucoase din pereții gastrici. Pot fi urmate de atrofierea sistemului glandular secretor care produce necesarul de acid clorhidric și de pepsină. Frecvența gastritelor cronice este corelată cu vârsta; se constată la 25 % din persoanele cu vârste trecute de 40 de ani și ajunge la 66 % la persoanele cu vârste de peste 60 de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fizic și intelectual; -existența unor focare interne de infecții respiratorii trenante ca sinuzită, amigdalită, bronșită cronică, abcese dentare, pancreatită cronică, hepatite, insuficiența renală precum și prezența În mucoasa stomacului a bacteriei Helicobacter pylori. Toate acestea pot declanșa tulburări de motilitate, dereglări secretorii și modificări structurale ale mucoasei gastrice. Statisticile arată că majoritatea persoanelor alcoolice și fumătoare precum și muncitorii care lucrează cu plumb suferă de gastrită cronică, cu riscul de a evolua spre ulcere, boli de ficat și cancer gastric. Simptomele gastritei cronice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]