1,533 matches
-
cu cine a stat de vorbă, cu cine a luat masa etc. Rapoartele trimise prefecturii poliției atrăgeau atenția asupra greutăților în care se zbăteau organizațiile locale din Huedin, Cluj, Bistrița Năsăud și Sălaj. Cunoaștem nume de activiști nyilașiști din Țara Secuilor, din jurul orașului Miercurea Ciuc; cei mai mulți dintre ei au fost militari, mutați acolo cu serviciul. Numai în Baia Mare și în regiunea Clujului s-a reușit desfășurarea unei activități de partid serioase; la Baia Mare, directorul societății de asigurare Gergely Gyula fusese șeful partidului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
principiilor etnice. În timp ce legile antievreiești considerau, fără menajamente, drept evrei, zecile de mii de cetățeni unguri care nu erau "membri cotizanți" ai bisericii mozaice, maghiarii trecuți la credința mozaică, fără să fi fost de origine evreiască (ba mai mult, fiind secui, "cel mai vechi neam unguresc"), provocau dureri de cap autorității de resort, regimul lor de excepție necesitând un comisar ministerial în persoana istoricului de renume Degré Alajos. Deși cea de-a treia lege antievreiască (din anul 1941, art. XV), în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
deși episcopatele din Oradea și Maramureș nu fuseseră recunoscute); 2) să ademenească credincioși de limbă maghiară din biserica greco-catolică și ortodoxă. În acest scop, printre altele, guvernul maghiar l-a numit administrator al greco-catolicilor maghiari trăitori în Bihor și Țara Secuilor pe pastorul de origine rusă Popoff Mihály, în aprilie 1941, în speranța ca, odată, acest ales al lor va deveni capul unei biserici autocefale greco-catolice maghiare și rutene. În acest scop au înființat revista Magyar Kelet (Orientul Maghiar), iar, la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
imensă catedrală în piața centrală, numărul credincioșilor ortodocși din acest oraș fiind, în 1910, de 761 (în 1930 numărul lor crescuse la 4501, după care, în 1941, a scăzut la 838). Construirea bisericilor a avut loc mai ales în Ținutul Secuilor, unde s-a realizat mai mult de un sfert (100-120) din numărul total al noilor construcții, dar abia o minoritate minusculă a localnicilor urma credința celor două confesiuni cu specific românesc. Jumătate din totalul bisericilor nou construite (192) s-a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
coborât și stăteau în jurul mașinii. Erau delegații personali ai prim-ministrului, domni suspuși: un pastor reformat și un jude de comună. Se autodenumeau "comisia de degustare a pământului", înființată cu voia Excelenței Sale, care le ceruse să caute un spațiu adecvat secuilor ce urmau să fie transferați din Bucovina. Copiii din sat înconjuraseră automobilul, mângâiau farurile și oglinda retrovizoare, iar șoferul îi alunga. Unul din domnii mai tineri a făcut semn unei fetițe blonde de 8-9 ani să se apropie și a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Budapesta- Insula Csepel, iar serile citea în bibliotecă și alcătuia noi și noi lucrări despre diaspora maghiară din lumea largă. Elita politică ungară a fost prima interesată de crearea unui coridor lingvistic între blocul ungar Alföld (Puszta ungară) și Țara Secuilor pe vremea activității lui Beksics Gusztáv (1847-1906), una din cele mai cultivate personalități ale imperialismului liberal ungar. Ideea lui Szabados era mutarea din Szolnok-Doboka a vreo 35-40 de mii de români (sau, cum se spunea în epocă, în termeni consacrați
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a vreo 40-45 de mii de maghiari românizați, ai căror străbuni, judecând după nume, fuseseră maghiari - de preferință dincolo de Dunăre (Dunántúl) -, în timp ce, în locul lor, ar fi trebuit împământeniți (în valea Someșului) aproximativ 75 de mii de maghiari aduși din Țara Secuilor, pe pământuri luate de la români, respectiv de la evrei. Erau preferați secuii deoarece formau o populație "cu un caracter ferm, bătăios, expansiv, iute, inapt de asimilare", comparativ cu "cei din pustă, mai moi ca fire, prin urmare mai ușor asimilabili"80
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
judecând după nume, fuseseră maghiari - de preferință dincolo de Dunăre (Dunántúl) -, în timp ce, în locul lor, ar fi trebuit împământeniți (în valea Someșului) aproximativ 75 de mii de maghiari aduși din Țara Secuilor, pe pământuri luate de la români, respectiv de la evrei. Erau preferați secuii deoarece formau o populație "cu un caracter ferm, bătăios, expansiv, iute, inapt de asimilare", comparativ cu "cei din pustă, mai moi ca fire, prin urmare mai ușor asimilabili"80. Astăzi, când știm câte tragedii individuale și colective poate aduce o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în revista Magyar Kisebbség (Minoritatea Maghiară) nu se putea menționa în maghiară nici măcar numele localităților. Transferul de populație apare ca soluție și în planul din 1939 al viitorului deputat Bálint József, care plănuia să-i aducă, înapoi, în Transilvania, pe secuii din Bucovina, așezați acolo în secolul XVIII de către generalul Splényi Gábor și Hadik András, guvernator de Bucovina. La conferința transilvană din octombrie 1940, despre care am mai pomenit, s-au găsit numeroși sprijinitori de rang înalt a cauzei: pe lângă juristul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Bucovina. La conferința transilvană din octombrie 1940, despre care am mai pomenit, s-au găsit numeroși sprijinitori de rang înalt a cauzei: pe lângă juristul și scriitorul Mikó Imre sau prim-ministrul Teleki Pál, care încurajau aducerea acasă nu numai a secuilor și ceangăilor, dar și a diasporelor de maghiari trăitori în marile orașe românești, mai exista un adept al cauzei: Ravasz László, episcop reformat în ținutul Dunării. El declara atunci: "Una din problemele vitale ale Transilvaniei este stabilirea unei legături vii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în ținutul Dunării. El declara atunci: "Una din problemele vitale ale Transilvaniei este stabilirea unei legături vii între maghiarimea Tisei și maghiarimea secuiană"81. Teleki însuși își imagina ( până la raportul prezentat de acea "comisie de degustare a pământului") că, pe secuii din Bucovina, îi va aduce în țară pe locul fostelor transmutări românești din ținutul Satu Mare - Careiul Mare. În valea Someșului de Sus ar fi fost dificil, dar, în Satu Mare (Szatmár), se găsea destul spațiu. În cele din urmă, în privința spațiului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acum, când mă văd față în față cu prăpădul" - declara militarul, referindu-se la motivația acțiunii diasporelor inițiate de el82. Urmașul în post al generalului maior Thold, prefectul Bethlen Béla, l-a rugat pe prim-ministru să-i aducă pe secuii din Bucovina în comitatul condus de el. Preocuparea pentru problema diasporei și teama de românizare a ajuns subiect predilect în viața comunitară; începând de la taberele pentru explorarea satelor, trecând prin asociația EMKE (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület - "Asociația Culturală a Maghiarilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cel puțin tot atâtea formațiuni, de problema transferului de populație. De acest subiect se ocupa comitatul, MÁV-ul (Magyar Állami Vasút - "Căile Ferate Ungare"), "Oficiul Construcțiilor de Stat", și, de multe ori, administrația militară. După ce guvernarea i-a strămutat pe secuii din Bucovina, atenția celor doritori să rezolve problema naționalităților prin mișcări masive de populații s-a îndreptat în altă direcție. Înainte de toate au intrat în discuție ceangăii din Moldova, care, între 1941-1944, se infiltrau oricum permanent în Ungaria. Unii reprezentanți
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în regiunea de dincolo de Dunăre. Deși ministrul Agriculturii, Jurcsek Béla, propusese mutarea ceangăilor în imobilele evreilor deportați din Ucraina sub-carpatică, dezacordul nemților a schimbat întreaga perspectivă asupra problemei. Grupul următor asupra căruia s-a decis transferul a fost cel al secuilor. Încă de la sfârșitul secolul al XIX-lea, emigrarea acestora, datorită creșterii excesive a numărului lor, a fost subiect predilect în politica maghiară din Transilvania și a ocupat un loc preferențial pe ordinea de zi a Congresului Secuilor din 1902. Un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fost cel al secuilor. Încă de la sfârșitul secolul al XIX-lea, emigrarea acestora, datorită creșterii excesive a numărului lor, a fost subiect predilect în politica maghiară din Transilvania și a ocupat un loc preferențial pe ordinea de zi a Congresului Secuilor din 1902. Un studiu scris pe această tema de Venczel József 83 recunoștea surplusul de populație secuiască; acesta a trecut în lucrare numeroase note de subsol legate de problemă în ansamblul ei. Conform analizei sale, până în 1940, circa 140 de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
demografic"84. Încerca să convingă cititorii că degeaba populația era în creștere (dar nu în mod frapant: în 1941, dintre cele cinci comitate în care s-a înregistrat o creștere de populație, doar unul singur se afla pe teritoriul Țării Secuilor), atât timp cât mortalitatea era, și ea, atât de ridicată. Așa-zisul "indice de vitalitate" a celor patru județe (100 de nașteri împărțite la numărul deceselor) corespundea, în mare, cu cel al regiunii de dincolo de Tisa și Kisalföld ("Pusta cea mică" - n.
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mult, după calculele lui Venczel, în Trei Scaune era chiar lipsă de populație. Și, cu toate că surplusul de populație secuiască nu era doar o poiveste, el nici nu putea să creeze un coridor lingvistic spre Alföld ("Pusta ungară" - n.tr) și secui. Sub jurisdicția ungară, migrarea secuilor, în loc de București și celelalte orașe mari (de pildă Brașov), s-a îndreptat spre Budapesta. Anual, sute, ba chiar mii de oameni, tineri secui, veneau să-și încerce norocul în capitală, ca servitoare, muncitori în fabrică
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în Trei Scaune era chiar lipsă de populație. Și, cu toate că surplusul de populație secuiască nu era doar o poiveste, el nici nu putea să creeze un coridor lingvistic spre Alföld ("Pusta ungară" - n.tr) și secui. Sub jurisdicția ungară, migrarea secuilor, în loc de București și celelalte orașe mari (de pildă Brașov), s-a îndreptat spre Budapesta. Anual, sute, ba chiar mii de oameni, tineri secui, veneau să-și încerce norocul în capitală, ca servitoare, muncitori în fabrică sau controlori de bilete la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să creeze un coridor lingvistic spre Alföld ("Pusta ungară" - n.tr) și secui. Sub jurisdicția ungară, migrarea secuilor, în loc de București și celelalte orașe mari (de pildă Brașov), s-a îndreptat spre Budapesta. Anual, sute, ba chiar mii de oameni, tineri secui, veneau să-și încerce norocul în capitală, ca servitoare, muncitori în fabrică sau controlori de bilete la Beszkárt (BSZKT - "Societatea de Transport în Comun"). Duminicile se întâlneau în jurul gării Keleti (Gara de Est - n.tr) sau într-o cârciumă din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
memoriilor lăsate de Rónai András (un colaborator apropiat al lui Teleki). Se pare că fostul premier, în toamna lui 1940, a fost adeptul evacuării tuturor românilor din Transilvania de Nord, în locul cărora visa să fie aduși ceangăi din Moldova și secui din Bucovina, încercând să-l convingă de calitatea planului și pe premierul Teleki Pál. Atenția îndreptată asupra diasporei s-a manifestat și în revigorarea explorării vieții satelor și a cercetărilor etnografice. Cercetări aveau loc în satele Chidea și Unguraș din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Bácska), loc de unde ar fi trebuit să plece sârbii; statisticianul român sugera ca aceștia din urmă să ocupe locul rămas de pe urma românilor din valea Timocului aduși în Transilvania. Manuilă, într-un plan mai timpuriu, din 1941, desemnase viitorul loc al secuilor în regiunea Transcarpatia (Kárpátalja); aici ar fi urmat o mutare a rusinilor în Transnistria, pentru ca românii de acolo să poată reveni pe teritoriul românesc. Țelul lui final era o Românie omogenă, de unde minoritățile "cu tendințele lor centrifugale" să dispară, țel
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
un anumit punct de vedere, guvernarea a și fost obligată să realizeze aceste construcții: la est de Cluj linia frontierei o lua spre nord, astfel că acel "colț din câmpie" tăia legătura feroviară dintre Cluj și Târgu Mureș, respectiv Țara Secuilor. (Opinia publică transilvană poreclise această porțiune de teritoriu "burta lui Goering," pentru că se bănuia că firma belgiană Solvay, care se ocupa în teritoriu de exploatarea gazelor naturale, și-ar fi vândut acțiunile conglomeratului industrial "Hermann Goering Werke", din afacere rezultând
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și jumătate (între 1 octombrie și 13 decembrie 1940) legătura feroviară între Viile Tecii și Lechința (Kolozsnagyida- Szászlekence) - linie cu ecartament îngust, lungă de 16,2 km (prea puțin adecvată transportului de călători), prima legătură feroviară între Ungaria și Țara Secuilor. Pe traseu s-au construit și trei poduri destul de mari și două gări: Galații Bistriței și Dipșa (Galacfalva, Dipse). Din păcate, cele două schimburi de tren în cursul unei călătorii pe acest traseu demonstrau nerezolvarea legăturii feroviare directe. Călătorii trenurilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe transportatorii români și să angajeze - pe cât posibil - maghiari, în special în comitatele populate de români. În cazul în care problema nu se putea rezolva la nivel local, urmau să fie angajați transportatori din alte părți, de pildă din Țara Secuilor. Aceleași condiții îi priveau și pe evrei, dar și mai accentuat. În 1942, notarul public din Șieu Sfântul (Sajószentandrás, comitatul Szolnok-Doboka) a reclamat "Oficiul pentru Construcții" din Dej organelor superioare de resort, afirmând că unii maiștri de drumuri și șosele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ca secție (a XIV-a), în ministerul Comerțului. Propaganda turistică, surprinzător de avansată, abordată în epocă (una de tranziție) la modul științific, după re-anexare s-a concentrat asupra a trei regiuni țintă din Transilvania: Călata (Kalotaszeg) și Cluj (Kolozsvár); Țara Secuilor [cu mai multe sub-regiuni: Târgu Mureșul (Marosvásárhely), Sovata (Szováta), Miercurea Ciuc (Csíkszereda) și împrejurimile, în care se află Băile Harghita (Hargitafürdő), Odorheiul Secuiesc (Udvarhelyszék) și Lacul Roșu (Gyilkos-tó) - un capitol aparte se ocupa de Borsec (Borszék)], respectiv regiunea Rodnei (Radna) și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]