2,558 matches
-
în mai mare măsură dialogului un loc de prim ordin sau aparte -, la fel cum referința nu transformă descrierea în categorie generală de limbaj. 5. Structura compozițională a textelor Structura globală a textelor nu se explică în totalitate prin combinațiile secvențiale, pentru că ea este, înainte de toate, reglată la un nivel superior de genurile discursului. Se întâmplă frecvent ca genurile să determine planurile de texte fixe: structura sonetului, cea a comediei clasice în trei acte și a tragediei în cinci acte, dispositio
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de tipologizare [7] a schemei 1 de la pagina 23). Trebuie să adăugăm că, în interiorul unui plan al textului, diferitele secvențe pot fi incomplete fără consecințe directe în structura globală. Un plan al textului poate veni întotdeauna să suplinească o incompletudine secvențială. Importanța planurilor de texte în complexitatea structurării compoziționale poate fi rezumată astfel: STRUCTURA COMPOZIȚIONALĂ [B2] B2.1. Planurile textelor (mai mult sau mai puțin reglate prin genuri discursive) * Planurile fixe (proprii unui anumit gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
texte în complexitatea structurării compoziționale poate fi rezumată astfel: STRUCTURA COMPOZIȚIONALĂ [B2] B2.1. Planurile textelor (mai mult sau mai puțin reglate prin genuri discursive) * Planurile fixe (proprii unui anumit gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Planurile textelor (mai mult sau mai puțin reglate prin genuri discursive) * Planurile fixe (proprii unui anumit gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și închide textul) * Prin secvența rezumativă (care rezumă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
basmul scris) în planul interacțiunii de limbaj aflat într-o situație dată cauzalitate interactivă întotdeauna subiacentă și uneori dominantă. Cele două elemente sunt inseparabile și trebuie neapărat să gândim povestirea ca fiind produsul unei construcții textuale (planul propriei sale structuri secvențiale) și al unei orientări pragmatice (planul interacțiunii de limbaj). Este întocmai direcția în care se angajează cercetările din Lector in fabula de Umberto Eco ([1979], 1991), primul eseu de pragmatică aplicată a povestirii și, într-o oarecare măsură, reflecția lui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care texte foarte diferite actualizează prototipul secvenței narative definite mai sus. Voi prelua, cu bună știință, exemplele mele din genuri foarte diverse: teatru, roman, fabulă, la care voi adăuga, ca exercițiu, o anecdotă și o relatare de presă. 3. Analizele secvențiale 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri 13 Povestirea (3), extrasă din piesa Cei drepți de A. Camus, ne oferă imensul avantaj de a ne permite explicarea structurii intratextuale a unui monolog narativ ("sintaxa sa narativă") și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvenței narative definite mai sus. Voi prelua, cu bună știință, exemplele mele din genuri foarte diverse: teatru, roman, fabulă, la care voi adăuga, ca exercițiu, o anecdotă și o relatare de presă. 3. Analizele secvențiale 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri 13 Povestirea (3), extrasă din piesa Cei drepți de A. Camus, ne oferă imensul avantaj de a ne permite explicarea structurii intratextuale a unui monolog narativ ("sintaxa sa narativă") și modul său de inserare în contextul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de scriere și de lectură: "În orice ficțiune, de fiecare dată când apar diverse posibilități, omul adoptă una singură și le elimină pe celelalte; în ficțiunea aproape ininteligibilului Ts'ui Pên, le adoptă pe toate simultan." 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 2.1. O anecdotă de Chateaubriand [a] La căderea serii, am fost nevoiți să ne oprim în satul Saint-Paternion: [b] trebuia să ungem trăsura; [c] un țăran prinsese atât de bine șurubul la roată, încât a fost cu neputință
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pielea (parte) albă (proprietate) sunt transformate, prin punerea în scenă dialogală (evaluările succesive) într-o descriere excepțională în viziunea Domnului și Doamnei K. Adăugirea metonimică (haine, rachetă) vine să completeze această descriere, de altfel absolut canonică. 6. Exerciții de analiză secvențială Textul 3.1. Un portret în paralel (L. Bodard) Analizați în detaliu structura secvențială a celei de-a treia și celei de-a patrea fraze din exemplul (7) pagina 102 portretul servitorului chinez. (Lucien Bodard, La Chasse à l'ours
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o descriere excepțională în viziunea Domnului și Doamnei K. Adăugirea metonimică (haine, rachetă) vine să completeze această descriere, de altfel absolut canonică. 6. Exerciții de analiză secvențială Textul 3.1. Un portret în paralel (L. Bodard) Analizați în detaliu structura secvențială a celei de-a treia și celei de-a patrea fraze din exemplul (7) pagina 102 portretul servitorului chinez. (Lucien Bodard, La Chasse à l'ours, Grasset 1985: 39). Preluați ca model reprezentările structurilor regăsite în exemplele (12) și (13
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fotografia unei faleze cu perete de escaladare din regiunea Evian și Thonon: Decor verde Stânci masive și de neclintit Pasul Ursului Are totul pentru a fi îndrăgit. (Alpi-rando, nr. 90, 1986: 116) Pentru a articula cele două modele de analiză, secvențială și pragmatică, încercați să puneți în evidență dimensiunile semantice, enunțiative și ilocuționare ale acestui text de scurtă întindere. Capitolul 4 Prototipul secvenței argumentative Așa cum am notat mai devreme, nu trebuie să confundăm unitatea compozițională, pe care o desemnez cu termenul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de orientare ilocuționară (planul A1). Dacă însă considerăm argumentația ca fiind o formă de construcție elementară, dacă postulăm că locutorii dețin reprezentări prototipice referitoare la una sau mai multe scheme de argumentație, atunci ne situăm la nivelul B2 al organizării secvențiale a textualității. Din această perspectivă, ne punem întrebarea dacă anumite succesiuni de propoziții pot fi marcate ca fiind succesiuni reinterpretabile în termeni de relație Argument(e) Concluzie, Informație(i) dată (e) Concluzie (Toulmin 1858: 95)23 sau, mai mult, Raționamente
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
narativ "Era odată" și a cuplului verbo-temporal imperfect-perfect simplu, la persoana a III-a (el / ea) și, pe de altă parte, din motive generice: acest text este o poveste. Structura argumentativă pe care tocmai am descris-o este subordonată structurii secvențiale narative. "Logica" acestui paragraf este, cu siguranță, cea descrisă în cele două scheme de susținere argumentative ale propozițiilor pe care tocmai le-am arătat, însă aceasta nu-și saturează sensul decât în cadrul logicii narative specifice poveștilor: subiecții pleacă în căutarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Prop q ↓ D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării argumentative, putem observa că cele două secvențe descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cazul discursurilor produse, nicio formă specifică" (198:38). Se pare că aceste rezerve sunt justificate din punct de vedere textual global: textele-discurs argumentative sunt, cu siguranță, la fel de variate precum modurile textuale specifice narațiunii. Aceasta însă nu împiedică formularea unei ipoteze secvențiale mai restrictive fondate pe posibilitatea recunoașterii de către locutori, cea a unei forme prototipice a secvenței argumentative de bază. Pentru a trece de la schema procedurală elementară despre care am discutat mai devreme, atunci când încercăm să definim unitatea secvențială prototipică, vom pleca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
formularea unei ipoteze secvențiale mai restrictive fondate pe posibilitatea recunoașterii de către locutori, cea a unei forme prototipice a secvenței argumentative de bază. Pentru a trece de la schema procedurală elementară despre care am discutat mai devreme, atunci când încercăm să definim unitatea secvențială prototipică, vom pleca de la o definiție avansată de către O. Ducrot, însă în contextul unei lingvistici non textuale: Un număr mare de texte literare, mai ales cele aparținând secolelor XVII și XVIII, se prezintă sub forma unor raționamente. Obiectul lor este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o concluzie la sfârșit de secvență, iar teza anterioară (P.arg.0) poate fi subînțeleasă. Este similar cu ceea ce intervine în cazul topicii macro-propozițiilor și în cel al caracterului mai mult sau mai puțin eliptic, în cazul secvenței narative. 4. Analizele secvențiale 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă Fără a aduce prejudicii lizibilității mișcării argumentative, în anumite condiții, concluziateză nouă (P.arg.3) poate fi subînțeleasă. Acest poem scurt de Raymond Queneau, pe care de altfel îl analizez în detaliu în altă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de adevăr general) urmează propoziții direct asumate de către acesta (imperativ și viitor cu valoare predictivă). Aceste aspecte enunțiative participă la mișcarea argumentativă, exprimând voința de a-l influența pe celălalt ("dumneavoastră") într-un fel sau altul. 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 4.1. V. Giscard d'Estaing: discursul din 27 ianuarie 1978 Din perspectiva schemei prototipice, putem considera acest pasaj de la sfârșitul discursului, așa numit "al alegerii potrivite pentru Franța" ca fiind o secvență argumentativă completă"? Comparați descrierea acestui fragment
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
informativ și cel explicativ, rămâne să facem pasul următor la care B. Combettes și R. Tomasson nu s-au gîndit, adică cel de a considera textul informativ-expozitiv ca un gen de discurs enciclopedic care se bazează, în special, pe înlănțuirile secvențiale, fie de tip descriptiv, fie de tip explicativ. Cu alte cuvinte, tipul așa-zis "expozitiv" pare a fi definitiv exclus din clasificările prototipice. Acest punct de vedere este susținut, în zilele noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
alte cuvinte, tipul așa-zis "expozitiv" pare a fi definitiv exclus din clasificările prototipice. Acest punct de vedere este susținut, în zilele noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca expozitivul să nu fie considerat un tip textual sau secvențial, ci să prezentăm aceste documente în funcție de specificul de organizare propriu-zis textuală, fie ca descrieri, cum este de exemplu cazul fișelor de zoologie, așa cum apar astăzi, în număr foarte mare, în enciclopedii, manuale, cărți pentru copii, precum Astrapi, sau în reclame
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
machetei unui ziar (atât de greu de schimbat fără riscul de a pierde cititori). Nu există deci niciun motiv de a oferi un statut de structură prototipică, cel puțin la nivelul textual pe care îl am aici în vedere: organizarea secvențială a discursului. Distincția făcută între expunere și explicație corespunde diferenței dintre DE CE ? și CUM? Majoritatea secvențelor care încep cu CUM nu sunt explicate. Astfel în exemplul de reclamă: (1) Fiți un învingător cu noua mașină Civic 1.6 Vti Cum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
are câteodată același rol), J.-B. Grize afirmă: "Problema care se impune acum este reperarea secvențelor discursive explicative" (1990: 105; subl. n.). Trebuie să reținem de aici că, rezumând studiul la analiza secvențelor explicative, el adoptă un punct de vedere secvențial, fondat pe recunoașterea faptului că textul este o unitate prea eterogenă pentru a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986: 8): Faza interogativă + Faza de rezolvare + Faza concluzivă Aceasta ne conduce către structura secvențială de bază pe care o propuneam în Pratiques nr. 56 (1987a: 72) și pe care o completez aici, ținând seama de schimbarea inițială facultativă despre care vorbește J.-B. Grize și pe care o notez aici P. explic. 0 (adică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
surprinse într-o mișcare argumentativ-polemică mai generală pe care analiza articolului, în ansamblu, nu ar putea fi capabilă să o descrie. Fără a merge până acolo, mă voi mulțumi să spun câteva cuvinte despre funcția pragmatică a utilizării acestei forme secvențiale explicative. Așa cum notează M.-J. Borel, într-o analiză din perspectivă discursivă, prin recurgerea la explicație, se permite locutorului să apară în postura de simplu martor, observator obiectiv al faptelor: "A explica presupune o distanțare a locutorului, un fel de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și (9), de exemplu) sau mai puțin clar (textul (7) mai ales) prototipul de bază pe care îl au în memorie locutorii. Teza pe care o susținem în prezenta lucrare ne permite, de asemenea, să depășim și alte dificultăți. Modelul secvențial ne determină să observăm cu atenție și modul de inserare a secvențelor eterogene: prezența unei explicații într-o povestire sau a unei povestiri într-o explicație, de exemplu. Cu privire la aceste două niveluri textuale, cel al povestirii și cel al explicației
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]