2,120 matches
-
în care se operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii Filosofia contemporană (Ricoeur, Mc Intyre) definește omul ca animal à récits, a cărui unică certitudine constă în a fi narat (Notre seule certitude c'êst d'ętre narré Paul Ricoeur
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii Filosofia contemporană (Ricoeur, Mc Intyre) definește omul ca animal à récits, a cărui unică certitudine constă în a fi narat (Notre seule certitude c'êst d'ętre narré Paul Ricoeur). Narațiunea a existat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectul dorinței, vizat de subiect, situat ca obiect de comunicare între destinator și destinatar și a cărui obținere este facilitată/împiedicată de acțiunea adjuvanților respectiv opozanților. Echivalarea model actanțial/structură narativă se realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune cheie a semioticii narative. "Susceptibilă să ocupe un loc esențial în teoria universaliilor limbajului, noțiunea de actant a cunoscut o dezvoltare considerabilă și s-a detașat progresiv de materia sa primă, cea a discursurilor figurative din folclor și mitologie. Chiar dacă modelul actanțial s-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și ficțiune) și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
investigații (supra Propp, Greimas, Todorov) ni se pare esențial să se abordeze și dimensiunea verticală pragmatică a discursului narativ "scufundat" în contextul său de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare indirectă). Categorii critice Grile de analiză Antropologia structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lor. Această dialectică ne amintește că povestirea face parte din viață înainte de a se exila din viață în literatură; că se întoarce la viață pe căile multiple ale asimilării și cu prețul unor tensiuni inexpugnabile" (P. Ricoeur, 1990: 193). 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII 6.1. Iconicitate și comunicare Europa celui de-al treilea mileniu nu va fi dominată nici de șefi de stat, nici de șefi militari, ci de comunicatori (faiseurs de mots, faiseurs d'images), pentru că nici un produs (de la pasta de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat și de celelalte domenii ale cunoașterii), ne propunem să discutăm "noua alianță" imagine/ limbaj, conținut/relație de comunicare și semiotică/științele comunicării. Într-adevăr, cunoașterea multiplelor limbaje (de la cel al sunetelor la codul tipografic, de la simbolistica culorii la limbajele de programare) devine astăzi o problemă culturală. Fie că ne situăm în perspectiva euforică a profetului canadian Marshall McLuhan privind fascinația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
civilizație non euclidiană ce trangresează principiul non-contradicției. Simultan cu această tendință de globalizare, megasituare (de la megalopolisul civilizației moderne la megatendințele lui John Naisbitt), de utilizare de concepte integratoare precum model, semn, simbol, structură, de apariție a unor discipline de graniță (semiotica, cibernetica, teoria informației, științele comunicării), apare și nosta-gia reîntoarcerii la permanențe, la esențe; de aici nevoia de revalorizare și resemantizare a mitului, emblematică pentru epistema contemporană în egală măsură analitică, critică, iconoclastă: Pas de sémiologie qui ne s'assume comme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi numit "operator de articulare" articularea sistemului economic (valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acțiune la acțiune, trecere sau convertire bazată pe exemplaritatea acțiunii și pe unicitatea nu-melui (Avec Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de injoncțiune la acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a spune" inițial, rostire care înseamnă semantizare denotativă (ciocolata "Smash", napolitana "Joe") și semantizare conotativă (de la conotații naționale: Masumi, BT, Snagov, Carpați etc. la conotații exotice: Fidji, Gitanes și conotații mitologice: apa Evian
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a unicității individuale (L. Porcher, 1975: 24). Dacă primele cercetări privind reclama au vizat sensurile ascunse ale acestui gen discursiv (persuasiunea clandestină în formularea lui Vance Packard sau cea subliminală acționînd la nivelul subconștientului) criticat pentru capacitatea sa manipulatorie, investigația semiotică a instituit într-o primă etapă conceptele de conotație și ideologie drept cheia analizei mesajului publicitar. Conceptele lui Hjelmslev de denotație și conotație i-au permis lui Roland Barthes să construiască modelul trinivelar al reclamei (1964 Rhétorique de l'image
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
notorietatea și excelența sa asupra produsului utilizat: Claudia Schiffer și șamponul L'Oréal, Eva Hertzigova și parfumul BU etc). Evoluția culturală a ultimelor decenii marcată de reflecții asupra limbajului, de teoriile comunicării și problematica sensului a condus cercetătorii la profunde investigații semiotice, lingvistice, retorice. 6.8.2. Retorica lingvistică. Semiotica sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și șamponul L'Oréal, Eva Hertzigova și parfumul BU etc). Evoluția culturală a ultimelor decenii marcată de reflecții asupra limbajului, de teoriile comunicării și problematica sensului a condus cercetătorii la profunde investigații semiotice, lingvistice, retorice. 6.8.2. Retorica lingvistică. Semiotica sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem și proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contează. Funcția de reprezentare a discursului generează publicitatea referențială (de exploatare a produsului, de prezentare a realistei "tranche de vie"), în timp ce funcția constructivă explică publicitatea mitică și oblică (de creare de analogii, viziuni, narațiuni). O lucrare de referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou) sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect Semn Produs Complicitate Cunoaștere Valoare Instrucție Empatie Nume Caracter
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a realistei "tranche de vie"), în timp ce funcția constructivă explică publicitatea mitică și oblică (de creare de analogii, viziuni, narațiuni). O lucrare de referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou) sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect Semn Produs Complicitate Cunoaștere Valoare Instrucție Empatie Nume Caracter Practică Mit Mimesis Poiesis (G. Péninou, 1972: 112) Propensiunea spre vis și mit este modelarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sufocat de moștenirea sa culturală este prea inteligent sau prea sofisticat să povestească istorii simple, înecat in estetism, elitism și artă de laborator. America preferă scriptul eclerajului, publicul larg cenaclurilor și face lumea să viseze" (J. Séguéla, 1983: 174). 7. SEMIOTICA GLUMEI 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică Aduții participă la humour games cu o frecvență comparabilă argumentării, discuțiilor despre vreme într-un context de tatonare sau neangajare sau comentariilor politice și sportive. Adoptarea acestui joc are rațiuni
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de microdialoguri, putem afirma că la nivelul macrostructural patternul este un model "polițist" care operează anumite selecții (omisiuni) în prezentarea factuală, pentru a produce efectul-surpriză reprezentat de "poantă". Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
victime. Acest enunț trebuie completat cu postulatul: "Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
natura relației între limbajul verbal și cel gestual. Investigarea științifică a gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]