104,273 matches
-
Marius Oprea în EVENIMENTULUI ZILEI și reluat în 22 pentru claritatea cu care explică erorile, uneori fatale, ale acestor justițiari care nu au cunoscut sistemul sau se fac a-l fi uitat. Filiera franceză Sub acest titlu, poetul Adrian Popescu semnalează în STEAUA clujeană nr. 7-8 din 2006 apariția la Paris în Le Journal des počtes a unei selecții din poezia echinoxistă, prezentată de Horia Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariția cu pricina ar fi meritat oarece
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
din acest an devenind membru al juriului anul viitor. Dezbaterile și controversele care se declanșează în jurul unor cărți sunt doar diversiuni menite să crească notorietatea volumului respectiv. "Naivii găsesc că disputele sunt expresia unei tensiuni intelectuale autentice și că dezbaterile semnalează anvergura ideilor invocate în schimb, inițiații și maturii deduc regulile jocului...", decretează Adrian Gavrilescu. (p. 137) Deși Noii precupeți are ca țintă principală intelectualii, există și o victimă colaterală: publicul. Cumpărătorii de cărți și de reviste culturale apar ca o
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
vreme, se răspîndește tot mai mult varianta de accentuare edítor (cu accentul pe i, deci pe silaba mediană), care concurează forma corectă, conformă normelor actuale, cu accentul pe o (pe silaba finală): editór. Tendința e mai veche: Al. Graur o semnala în 1969, chiar în paginile României literare: "de curînd am auzit și pronunțarea edítor, cu atît mai curioasă cu cît cuvîntul nu se folosește nici în germană, nici în rusă, în limbile romanice are accentul pe finală, iar în latinește
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
filmul invocă o comunitate episodică, născută din coincidențe, chiar dacă toți adulții o invocă pe cea care ar trebui să existe, la propriu. În rest, singura apropiere posibilă e cea one-on-one. Mai există o secvență pe care aș vrea s-o semnalez, o piesă de puzzle esențială pentru șarmul filmului, dar interpretabilă diferit. Mai exact, criticul englez care se referea la ea o scotea o culme a umorului, iar mie mi s-a părut extrem de tristă (smiorcăiam ceva pe la capătul ei): Christine
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
mîndrie ca pe vremuri, acela al celui mai iubit fiu al poporului. Despre ce se strigă pe stadioane, ce să mai spunem? în așteptarea unei infuzii de polemică Numărul al doilea al bilunarului clujean VERSO (revistă a cărei apariție am semnalat-o acum două săptămîni) conține o dezbatere foarte critică despre noua Gramatică a Academiei, dar și despre Doom 2. Ar merita citat, apoi, integral poemul Martei Petreu, intitulat Vindecarea, dacă spațiul ne-ar permite. Iată, totuși, finalul, care este excepțional
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al lui Erik von Däneken. Acolo se vorbea despre civilizații terestre (cu obârșia în extraterestricitate, probabil...), aparent, dispărute dar cu elemente reiterate, parțial, în civilizația așa-zis „modern-contemporană”. Aici, în cartea lui DAN SANDU, se semnalează, cu o subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
doua, efectul. Iar aceste comentarii indică faptul că lungmetrajul a trecut testul plauzibilității și nu din cauza realismului. E adevărat că modul de filmare al lui Oleg Mutu ține de cinema-ul direct, dar faptul că imaginea e mereu "mișcată" îți semnalează constant o prezență între tine și imagine. Cu toate acestea, filmul te trece acest prag și te duce spre exclamația "cît de adevărat", ceea ce confirmă și reacțiile criticilor străini, începînd cu Jay Weissberg de la "Variety", care invocă și aspectul de
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al lui Erik von Däneken. Acolo se vorbea despre civilizații terestre (cu obârșia în extraterestricitate, probabil...), aparent, dispărute dar cu elemente reiterate, parțial, în civilizația așa-zis „modern-contemporană”. Aici, în cartea lui DAN SANDU, se semnalează, cu o subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fost aduse în această problemă de Sfântul Grigorie Palama, se poate deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc nu poate fi înțeles în sens propriu, cum îl interpretează Daniélou și, în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
iulie). Culoarea favorită e albul: "Un alb încremenit ștergar/ îmbracă zarea peretelui" (Restituiri), iar cuvintele șterse din manuscris "întunecă pagina", aidoma unui contrast paradoxal al neîmplinirii (ibidem). O subtilă somnolență sfîrșește prin a potopi simțurile ce nu mai apucă să semnaleze satisfăcător realul, lăsîndu-i imaginea în fază de eboșă, de neînchegare: Și pajiștile/ somnoroase/ și te invită parcă la visare/ în ecuația subtilă/ dintre pămînt și cerul palid// simți punctul dureros/ ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu titlul: Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Isvorașul, Bistrița - Mehedinți, An I, nr. 9, 10. 11 și 12, septembrie 1919 - decembrie 1920, pp. 12 - 13; footnote> . Tânărul profesor semnalase faptul că muzica populară „culeasă și scrisă până acum (...) nu confirmă sau aduce vreo dovadă de existența unei muzici caracteristic național românească”, din cauza lipsei de profesionalism în culegerea și transcrierea ei, completând într-o paranteză că „(asupra existenței acesteia nu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925, pp. 3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a poporului a fost nedreptățită”, deoarece „avem culegeri multe și aproape complete ale poesiilor populare, dar nu avem măcar una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
instituționalizarea cercetării creației populare: Berlin, Viena, New York etc. Conducătorul Arhivei fonogramice din Berlin, E. V. Hornbostel, îi scria ucenicului său, dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie 1987, p. 47
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
of Bookers în 1993) și Dincolo de limite (2006). Trecuseră aproape optsprezece ani de la moartea lui Nazarébaddoor, profetesa din Gujar, dar asta nu o oprea să intervină în treburile locale ori de cîte ori era nevoie. Mulți dintre locuitorii regiunii îi semnalaseră vizitele, care de regulă aveau loc în vis și al căror scop era de obicei de a-i avertiza ("Nu-ți mărita fata cu băiatul ala - verii lui din nord sînt pitici", l-a îndemnat pe un crescător de capre
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
care îl însoțesc sunt destabilizate, iar perspectiva înnoirii anihilată: moartea copilului, un mare semnal de alarmă! În ultima vreme, se observă o revenire a motivului, dar într-o modalitate diferită. Această resurgență intervine, precum odinioară - hazard ce merită a fi semnalat - la răscrucea dintre veacuri, de astă dată, însă, aceea dintre secolele XX și XXI. Această trecere generează și ea anumite consecințe, pe cît de asemănătoare, pe atît de neașteptate. În Pičces de guerre (Piese de război) sau Chaise (Scaunul) de
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
producția industrială realizată în iunie s-a majorat față de luna anterioară cu 3,4% în volum absolut și cu 4,4% în condiții comparabile; de la începutul anului și până în prezent, producția industrială a avansat cu 2,8%, creșteri importante fiind semnalate atât în industria prelucrătoare, cât și în cea energetică l Potrivit unui studiu realizat de GfK România, în comparație cu anul 1998, cheltuielile din 2002 (calculate în dolari) cu produsele de larg consum au fost, în țara noastră, mai mici cu aproape
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
și o tonă de paie. Incendiul a fost lichidat la ora 7, stabilindu-se că la originea evenimentului s-a aflat o persoană care a dat foc în mod intenționat. l În aceeași zi, la ora 11,38, a fost semnalat un incendiu în comuna Cărpiniș, sat Checea. Incendiul, în urma căruia au ars trei tone de paie și fân, a fost lichidat la ora 12,40. S-a stabilit că un minor se jucase în preajma furajelor cu bricheta. l În data
Agenda2003-34-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281368_a_282697]
-
căruia au ars trei tone de paie și fân, a fost lichidat la ora 12,40. S-a stabilit că un minor se jucase în preajma furajelor cu bricheta. l În data de 19 august, la ora 10,36, a fost semnalat un incendiu în satul Honorici, comuna Victor Vlad Delamarina. Au intervenit două autospeciale de la Detașamentul III Lugoj. Au ars elementele combustibile ale acoperișului și tavanului pe o suprafață de 50 metri pătrați, uși, ferestre, două televizoare, un frigider, un flex
Agenda2003-34-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281368_a_282697]
-
trecere a frontierei din județul Arad, timpii de așteptare au fost de 10-15 minute, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Arad luând din timp măsurile necesare prin mărirea numărului de personal din vămi. Ca și în alte dăți, au fost semnalate și cazuri cu turiști în neregulă, dar numărul acestora a fost aproape identic cu cel înregistrat și în alte perioade. Dacă, totuși, apar probleme, domnul Ion Mareș recomandă participanților la trafic să apeleze la telefonul verde - 959 - ce funcționează non
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
Perioada 9 - 15 august Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: În prima parte a intervalului, vremea va fi frumoasă și se va încălzi ușor. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări sâmbătă, când izolat se vor semnala ploi de scurtă durată. Vântul va sufla slab la moderat, cu intensificări temporare. Temperaturile maxime se vor încadra între 29 și 34° Celsius, iar cele minime, între 16 și 21° Celsius. În partea doua, vremea se va menține predominant frumoasă
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
și de munte, unde izolat sunt posibile averse de ploaie și descărcări electrice. Temperaturile maxime se vor încadra între 30 și 33° Celsius, iar cele minime, între 16 și 19° Celsius. Apoi, vremea va deveni instabilă. Pe alocuri se vor semnala averse de ploaie, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat vor fi condiții de grindină. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 29 și 33° Celsius, mai scăzute luni, iar cele minime între 15 și 19° Celsius. Începând
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]
-
doua parte a lunii, când spre sfârșit pot atinge 2-4°C, cu totul izolat fiind posibilă producerea de brumă. Pentru luna octombrie se prognozează o vreme mai caldă decât în mod obișnuit. În prima parte a lunii, se vor mai semnala zile de vară, când temperaturile maxime vor putea depăși ușor 25°C. În a doua parte a intervalului, vremea se va răci și temperaturile minime vor coborî și sub zero grade C, izolat. Regimul pluviometric se va încadra în limitele
Agenda2003-35-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281413_a_282742]
-
METEO Perioada 30 august - 5 septembrie Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: Sâmbătă, vremea va fi frumoasă și deosebit de caldă, cu cer variabil. Spre seară, cerul se va înnora treptat, iar în cursul nopții se vor semnala averse de ploaie, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Temperaturile maxime se vor încadra între 33 și 36° Celsius, iar cele minime, între 16 și 20° Celsius. Apoi, vremea va fi instabilă și se va răci treptat. Cerul va fi
Agenda2003-35-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281400_a_282729]
-
intensificări ale vântului. Temperaturile maxime se vor încadra între 33 și 36° Celsius, iar cele minime, între 16 și 20° Celsius. Apoi, vremea va fi instabilă și se va răci treptat. Cerul va fi temporar noros și local se vor semnala averse de ploaie și descărcări electrice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 26 și 30° Celsius, iar cele minime, între 8 și 13° Celsius. Începând de miercuri, vremea va fi frumoasă, dar răcoroasă noaptea și dimineața. Temperaturile maxime vor oscila
Agenda2003-35-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281400_a_282729]