773 matches
-
vreo importanță, căci compararea unor "universuri cu conținturi în întregime diferite", cum ar fi cel al unui "basm fantastic" și al unui "roman realist" sunt perfect posibile și îndreptățite de prezența coerenței interne a operelor, care lipsește de consistență substanța semnificantului căci face perfect egale între ele nu numai astfel de opere, ci chiar și operele literare, constituite din "imagini verbale", cu operele filosofice, constituite din "concepte". Chiar dacă subsumate unei viziuni asupra lumii, operele culturale - literare, dramatice, filosofice, teologice etc. - constituie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
derulează aceste relații. Schimbarea tipului de articulare a semnului, schimbarea modelului teoretic de semn, schimbă domeniile realului redistribuindu-le, și schimbă astfel domeniile cunoașterii, relațiile din interiorul domeniilor și dintre domenii, tot așa cum se întîmplă în interiorul paradigmei saussureene când apar semnificanți noi. în epistema Renașterii, teoria semnului implică trei elemente distincte: ceea ce este marcat, ceea ce este marcant și ceea ce permite a se vedea în unul marca celuilalt, asemănarea. Dar cum asemănarea este la fel de mult forma semnelor cât și conținutul lor, cele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cea asupra bogățiilor, ancheta asupra limbilor (filologie) se substituie analizei discursului, "ceea ce revine la a spune că dincolo de fața semnului care ne este dat se produce un dezechilibru: viața, munca, limbajul, în fine, omul sunt obiecte ultime, nu simetrice unui semnificant, inferate pornind de la un țesut de semne insuficient". (25/1, p. 351). Această schimbare se repercutează și în metodele cunoașterii: procedurile de descifrare marchează eterogenitatea organizării între semnificatul profund și reperele sale superficiale; sinteza câștigă loc față de analiză: unor indici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același referențial și aceeași finalitate, corelate prin unul și același ansamblu de semnificații. Ceea ce diferențiază ritul de mit este semnificantul, figurativ la unul, verbal la celălalt. c) Orizontul teoretico-simbolic se constituie ca un rezultat al procesului de multiplicare, de îmbogățire a sensurilor prime ale discursului cosmogonic, sub imperiul determinărilor istorice. 4.1.2 Structura mesajului mitico-ritualic Constatăm că atât ritul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Constatăm că atât ritul, cât și mitul desfășoară limbaje simbolice cu valoare comunicațional-informațională. Definind o situație de comunicare (semioză), demersul mitico-ritualic se caracterizează prin structura duală a mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mitico-ritualic se caracterizează prin structura duală a mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea de la rit la mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea de la rit la mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la semnificantul/text la semnificatul /discurs; transparența limbajului simbolic se diminuează treptat pe măsura trecerii de la discursul/textul motivat, presupus de formele „ritualice” primitive ale mitului, la discursul /textul convențional, presupus de formele „filosofice” ale mitului; în desfășurarea spațio-temporală a discursului, codurile
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cazul codului muzical) o receptare sincronică (spațială în cazul codului plastic) sau o receptare diacronic-sincronică (în cazul gestual, al dansului), pe de altă parte, codul miticosimbolic nu presupune decât desfășurarea temporală impusă de actul verbalizării; prin gradul de flexibilitate al semnificantului/semnificatului, codurile nonverbale ritualice sunt sisteme închise și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis și schimbător. Relevând particularitățile mesajului ritualic în raport cu cel mitic, deosebirile structurale sus menționate sunt în măsură să evidențieze și continuitatea celor două tipuri
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
arhaic. 4.2 Analiza triadică a relației dintre rit și mit Dialectica relației dintre rit și mit, permite câteva observații, pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom putea deosebi o sintaxă a semnelor gestuale (mimetice, coregrafice etc.), una a semnelor plastice (picturale, sculpturale), sau a semnelor sonore (muzicale). Semantic interpretată, corespondenta textului/discursului ritualic cu referențialul cosmic „fiind mijlocită de zei” este implicită
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 26 aprilie 2006. Nr. 570. Anexa PROIECTUL manifestării "România - Secolul XXI", Strasbourg Manifestările românești la Strasbourg reprezintă o "radiografie" națională, o "amprentă" românească - un bagaj de semne, simboluri și semnificanți ai României ca partener european autentic. Este marcat un secol de prezență europeană a României, împreună cu conexiunile ei ancestrale - tradiții, rădăcini, încărcături spirituale etc. -, cu prezentul profund european, pe toate palierele caracteristice și cu viitorul de "dovezi" europene în derulare
HOTĂRÂRE nr. 570 din 26 aprilie 2006 privind organizarea manifestării "România - Secolul XXI" la Strasbourg. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177435_a_178764]
-
termenii autonomiei, UAPR definește Atelier 35 ca un brand[2]</sup></a>. Și această viziune pare cu totul coerentă cu ce ați descris mai sus. <i>Brand</i> este până la urmă un obiect ce ajunge să aibă carieră proprie, un semnificant ce desemenează o marfă oarecare. Valoarea mărfii respective este dată de semnificant, iar acesta, o dată creat, generează plus-valoare de-sine-stătăor, independent de contextul ce l-a generat. Această perspectivă lucrativă asupra Atelierului 35, mai potrivită sectorului pieței de artă decât celui
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
Și această viziune pare cu totul coerentă cu ce ați descris mai sus. <i>Brand</i> este până la urmă un obiect ce ajunge să aibă carieră proprie, un semnificant ce desemenează o marfă oarecare. Valoarea mărfii respective este dată de semnificant, iar acesta, o dată creat, generează plus-valoare de-sine-stătăor, independent de contextul ce l-a generat. Această perspectivă lucrativă asupra Atelierului 35, mai potrivită sectorului pieței de artă decât celui independent, nu prea are legătură cu realitatea. X: Conducerea UAPR a făcut
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele. Figurile de stil pot fi definite drept cuvinte sau grupuri de cuvinte (expresii) ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat. Modificarea este înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cuvântul ce-l denumește. Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale Asonanța constă în repetarea unor vocale cu
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
din rame roșii, / Pierzând din pitoresc și din văpăi, / Și-ajunge-acolo unde sunt strămoșii. // Cred că se află spre bunici acum, / Cutremurându-i, legânându-i încă, / Și mai adânc, la reci oglinzi de fum, / Spre o familie și mai adâncă." («Ezitarea»). Revolta "semnificantului" împotriva "semnificatului," ori a "semnificatului" împotriva "semnificantului" în poezia lui Adrian Păunescu este semnalată de criticul Eugen Simion chiar din „buchetul ultrasentimentelor”: «...pentru Adrian Păunescu lucrurile, ca și cuvintele, sunt prea strâmte. El crește repede și haina logicii normale rămâne
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
din văpăi, / Și-ajunge-acolo unde sunt strămoșii. // Cred că se află spre bunici acum, / Cutremurându-i, legânându-i încă, / Și mai adânc, la reci oglinzi de fum, / Spre o familie și mai adâncă." («Ezitarea»). Revolta "semnificantului" împotriva "semnificatului," ori a "semnificatului" împotriva "semnificantului" în poezia lui Adrian Păunescu este semnalată de criticul Eugen Simion chiar din „buchetul ultrasentimentelor”: «...pentru Adrian Păunescu lucrurile, ca și cuvintele, sunt prea strâmte. El crește repede și haina logicii normale rămâne prea mică pentru al imaginației sale trup
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
unicitatea existenței nu determină unicitatea semnificației) Clasificarea semnelor a lui Pierce în "iconi, indici" și "simboluri" a avut succes prin faptul că ordona destul de clar și simplu multitudinea imaginilor. Deși se întemeiază pe trei tipuri diferite de relații posibile între semnificant și obiect sau interpretant, se poate constata că există semnificanți care s-au constituit prin acțiunea concomitentă a relației de tip iconic și a celei de tip indicial. Acesta este cazul imaginilor produse cu ajutorul unor dispozitive de tipul aparatului de
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
Pierce în "iconi, indici" și "simboluri" a avut succes prin faptul că ordona destul de clar și simplu multitudinea imaginilor. Deși se întemeiază pe trei tipuri diferite de relații posibile între semnificant și obiect sau interpretant, se poate constata că există semnificanți care s-au constituit prin acțiunea concomitentă a relației de tip iconic și a celei de tip indicial. Acesta este cazul imaginilor produse cu ajutorul unor dispozitive de tipul aparatului de fotografiat sau a ecografului. Semnificantul vizual este o configurație grafică
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
se poate constata că există semnificanți care s-au constituit prin acțiunea concomitentă a relației de tip iconic și a celei de tip indicial. Acesta este cazul imaginilor produse cu ajutorul unor dispozitive de tipul aparatului de fotografiat sau a ecografului. Semnificantul vizual este o configurație grafică, ce permite o multitudine infinită de alcătuiri distincte, fiecare dintre acestea fiind identificabilă și recognoscibilă ca atare, pe baza raportului tip - ocurență, moment al ocurenței. Semnele iconice pot fi de două tipuri: "figurative" și "nonfigurative
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
atare, pe baza raportului tip - ocurență, moment al ocurenței. Semnele iconice pot fi de două tipuri: "figurative" și "nonfigurative". Semnele iconice figurative (iconi naturali) se întâlnesc la primul nivel de semnificare. Ele reprezintă spațial proprietăți spațiale, trimit la referentul sau semnificantul lor printr-o relație directă, cu temei obiectiv, de tip indexal sau prin imitarea, cu diferite grade de acuratețe, a acestui tip de relație. „Citirea” semnelor iconice figurative se învață din experiența empirică banală sau printr-o inițiere care merge
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
a acestui tip de relație. „Citirea” semnelor iconice figurative se învață din experiența empirică banală sau printr-o inițiere care merge până la studiul unor discipline științifice. Asemănătoare cu semnele iconice figurative, și din această cauză ușor de confundat, sunt acei semnificanți iconici figurativi, cărora li s-a atașat, mai mult sau mai puțin arbitrar un semnificat - aceste unități semnificative nu sunt semne, ci "simboluri", în accepțiunea pe care o dă P. Rocoeur termenului. El spune că există „o regiune a limbajului
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
semne vizuale arbitrare. Semnele plastice reprezintă unități simple care nu sunt niciodată izolate, ci în funcție de opozițiile paradigmatice și santagmatice la care iau parte. Valorile definite acestor semne nu sunt definite în prealabil. Semnele vizuale arbitrare semnifică pe baza unei convenții, semnificantul fiind o simplă configurație, care nu seamănă și nu trimite la nimic prin sine, ci doar prin regula instituită și acceptată social. Totuși semnificantul trebuie să aibă o structură individualiza bilă, care să-i confere identitate, respectiv să permită apariția
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
definite acestor semne nu sunt definite în prealabil. Semnele vizuale arbitrare semnifică pe baza unei convenții, semnificantul fiind o simplă configurație, care nu seamănă și nu trimite la nimic prin sine, ci doar prin regula instituită și acceptată social. Totuși semnificantul trebuie să aibă o structură individualiza bilă, care să-i confere identitate, respectiv să permită apariția unei relații de genul tip - ocurență\momentul ocurenței; descifrarea unui asemenea semn este condiționată de cunoașterea regulii. Semiologul Roland Barthes (1968) și teoreticianul în
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
-i confere identitate, respectiv să permită apariția unei relații de genul tip - ocurență\momentul ocurenței; descifrarea unui asemenea semn este condiționată de cunoașterea regulii. Semiologul Roland Barthes (1968) și teoreticianul în studii culturale Stuard Hall (1999) au extins conceptele de semnificant și semnificat pentru a include "conotația" și "denotația". Denotația este semnificația directă, specifică și literară pe care o putem obține dintr-un semn. Ea este o descriere sau o reprezentare a semnificatului. Conotația este semnificația invocată de către obiect și arată
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
etc. Pare aproape superflu să spunem că scopul procesului de semnificare este acela de a determina semnificațiile, adică setul de înțelesuri ale unui mesaj. În procesul atribuirii de semnificații, esențială este identificarea semnificatului (conceptului) pe baza unor indici oferiți de semnificant, adică de semn. Moriarty (2005) insistă asupra faptului că pentru a construi semnificația este nevoie de mai mult decât să definim un cuvânt sau să descifrăm un cod, mai ales în cazul imaginilor vizuale. Este vorba de un proces complex
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
descoperit duce la un altul, care la rândul său, pe baza unor semnificații și deosebiri, duce la un altul mai departe. În accepțiunea lui Jaques Derrida, procesul constă în aceea că fiecare semnificat se transformă la rândul său într-un semnificant pentru alt semnificat. De exemplu: Aston Martin -> mașină de lux -> James Bond -> agent secret. 2.Abducția- Altă abordare a procesului semnificării presupune analizarea tipului de activități mentale implicat în atribuirea de sens ca un efort complex al inferenței. Această abordare
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]