773 matches
-
de gradul doi, prin reorganizarea funcțională a relațiilor dintre expresie și conținut. Dacă în cazul limbajului comun semnificația este transparentă și i-mediată, în cazul limbajului poetic aceasta este opacă și indirectă, mediată. Semnificația se naște aici din tensiunile dintre semnificant și semnificat, ambii cu rol activ în procesul semnificării. Una dintre trăsăturile definitorii ale limbajului poetic este reflexivitatea: comunicarea artistică presupune plierea limbajului asupra lui însuși, asupra potențialului semnificativ pe care îl deține, redescoperindu-se astfel valențele expresive ale limbii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semioza în dublă ipostază, ca proces și produs, evidențiind natura relațională a fenomenului de semnificare: "1. Semioza este operația care, instaurând o relație de presupunere reciprocă între forma expresiei și cea a conținutului (în terminologia lui L. Hjelmslev) sau între semnificant și semnificat (F. de Saussure) produce semne: în acest sens, orice act de limbaj implică o semioză. Acest termen este sinonim cu cel de funcție semiotică. 2. Prin semioză putem de asemenea să înțelegem categoria semică ai cărei termeni constitutivi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în acest sens, orice act de limbaj implică o semioză. Acest termen este sinonim cu cel de funcție semiotică. 2. Prin semioză putem de asemenea să înțelegem categoria semică ai cărei termeni constitutivi sunt forma expresiei și forma conținutului (a semnificantului și a semnificatului) (t.n.)"243. Adam Schaff afirmă că fenomenul de semioză are loc "atunci când cel puțin doi oameni comunică prin semne, pentru a-și transmite unul altuia propriile gânduri, expresia sentimentelor, a voinței etc., legate de un anumit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textul biblic, pasaje din presa străină ș.a. Dialogul intertextual conferă articolelor eminesciene densitate, iar glosările pe marginea materialelor din presa română și străină a timpului multiplică perspectivele în prezentarea referențialului politic. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi multiple pentru același semnificant, conferă complexitate limbajului politic eminescian, favorizând identificarea unor paliere multiple ale procesului de semnificare. Se trece astfel de la o imagine unidirecțională a referențialului la o imagine polivalentă, punând în mișcare perspective și atitudini multiple, menite să surprindă specificul și complexitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modelează mesajul politic, imrpimându-i valențe semnificative distincte. În acest sens, adeziunea la o ideologie, apartenența etnică, epoca în care se înscrie, competențele lingvistice de care dă dovadă, identitatea socială ș.a. își pun amprenta asupra receptării, favorizând interpretări antinomice ale aceluiași semnificant. Adresându-se unui public eterogen, limbajul politic eminescian este guvernat de principiul accesibilității, jurnalistul gestionând atent repertoriul mijloacelor de exprimare. Printre mijloacele de facilitare a accesului cititorului la mesajul publicistic eminescian se numără: * folosirea unui lexic de largă circulație și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al limbajului politic eminescian se sprijină pe dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care înglobează în corpul lor afirmațiile altor jurnaliști, fragmente din textul biblic, citate din cronici, discuții din cameră ș.a. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi distincte ale aceluiași semnificant, conferă discursului eminescian complexitate, favorizând delimitarea unor paliere multiple de constituire a mesajului jurnalistic. Niciodată izolat sau izolabil, limbajul eminescian intră în dialog cu manifestări discursive variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gânditor în interiorul unui curent subzistă, întrebările viitoare putând fi de genul "este Foucault poststructuralist sau postmodernist?". 1.2.2. Câteva exemple O trăsătură importantă a poststructuralismului, care va marca și gândirea de tip postmodernist, rezidă în modalitatea de a valoriza semnificantul în raport cu semnificatul, instabilitatea sensurilor, precum și jocul intertextual. În acest sens, Jacques Derrida a jucat un rol important, iar deconstrucția metafizicii prezenței va conduce la o adevărată critică a filosofiei moderne, instituind noi teorii ale limbajului și discursului. "A gândi genealogia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de semn, cât și la continuarea acestei tradiții în măsura în care Saussure folosește termenul de semn împreună cu întregul bagaj de presupoziții inoculate în el prin intermediul limbii. Deși detectează primatul semnificatului în înțelegerea occidentală a semnului, Derrida refuză ideea unei doctrine materialiste a semnificantului pe care anumiți comentatori i-au atribuit-o. În viziunea filosofului francez, semnificantul nu este niciodată pur sensibil, nici măcar în aparițiile sale fonologice sau grafologice. Dimpotrivă, el se caracterizează chiar printr-o anumită idealitate, absolut necesară pentru a identifica un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semn împreună cu întregul bagaj de presupoziții inoculate în el prin intermediul limbii. Deși detectează primatul semnificatului în înțelegerea occidentală a semnului, Derrida refuză ideea unei doctrine materialiste a semnificantului pe care anumiți comentatori i-au atribuit-o. În viziunea filosofului francez, semnificantul nu este niciodată pur sensibil, nici măcar în aparițiile sale fonologice sau grafologice. Dimpotrivă, el se caracterizează chiar printr-o anumită idealitate, absolut necesară pentru a identifica un semn ca fiind același în ciuda multiplelor sale variații și ocurențe. Dacă pentru Saussure
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fonologice sau grafologice. Dimpotrivă, el se caracterizează chiar printr-o anumită idealitate, absolut necesară pentru a identifica un semn ca fiind același în ciuda multiplelor sale variații și ocurențe. Dacă pentru Saussure semnul este o entitate psihică cu două fețe (un semnificant și un semnificat), pentru Derrida diferența dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anumită idealitate, absolut necesară pentru a identifica un semn ca fiind același în ciuda multiplelor sale variații și ocurențe. Dacă pentru Saussure semnul este o entitate psihică cu două fețe (un semnificant și un semnificat), pentru Derrida diferența dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fiind același în ciuda multiplelor sale variații și ocurențe. Dacă pentru Saussure semnul este o entitate psihică cu două fețe (un semnificant și un semnificat), pentru Derrida diferența dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dacă pentru Saussure semnul este o entitate psihică cu două fețe (un semnificant și un semnificat), pentru Derrida diferența dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
două fețe (un semnificant și un semnificat), pentru Derrida diferența dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un semnificat), pentru Derrida diferența dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida surprinde o serie de contradicții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida surprinde o serie de contradicții în interiorul sistemului lui Saussure: pe de o parte, Saussure afirmă că scrierea este "imaginea" limbii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida surprinde o serie de contradicții în interiorul sistemului lui Saussure: pe de o parte, Saussure afirmă că scrierea este "imaginea" limbii, iar pe de altă parte, că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida surprinde o serie de contradicții în interiorul sistemului lui Saussure: pe de o parte, Saussure afirmă că scrierea este "imaginea" limbii, iar pe de altă parte, că scrierea și limba sunt două sisteme de semne absolut
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Proces/Performance/Happening Distanțare Participare Creație/Totalizare De-creație/De-construcție Sinteză Antiteză Prezență Absență Concentrare Disperare Gen/Graniță Text/Intertext Paradigmă Sintagmă Hipotaxă Parataxă Metaforă Metonimie Selecție Combinație Rădăcină/ Profunzime Rizom/Suprafață Interpretare/ Lectură Contra Interpretării/ Lectură greșită Semnificat Semnificant Lizibil (în termenii lecturii) Scriptibil (în termenii scriiturii) Narațiune/Grande Histoire Antinarațiune/Petite Histoire Cod principal Idiolect Simptom Dorință Genital/Falic Polimorf/Androgin Paranoia Schizofrenie Origine/Cauză Diferență-Différance/Urmă Modernism Postmodernism Metafizică Ironie Determinare Indeterminare Transcendență Imanență SURSA: Ihab Hassan
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mod constant. Disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a dus la preocuparea accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, a practicilor discursive, la paralogie, incomensurabilitate, diferend. Crizele reprezentării și ale referinței impun limbajului statutul unui joc liber al semnificanților care a încetat să se mai refere la un înțeles exterior. Limbajul nu mai surprinde semnificația lumii și, cum se observă la Derrida, discursul se reflectă și se investighează pe sine ca discurs sau realizează relații cu celelalte texte prin intermediul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
între limbă și stil, ca la Barthes, sau a fost corelat cu o istorie, o societate sau o tendință culturală. Dacă întreaga mișcare Tel-Quel utilizează termenul de écriture în sensul de scriitură, ca muncă producătoare, act operatoriu sau joc al semnificanților, o serie de filosofi, la care se face frecvent referire, trimit în același timp la scriere și la scriitură atunci când utilizează cuvântul écriture. În măsura în care scriitura presupune scrierea, cele două concepte se contopesc într-o unică modalitate de a susține sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în vedere că începuturile teoriei se regăsesc și în structuralism și semiotică, Julia Kristeva și Roland Barthes vor investiga și aceste domenii. Conceptul de semn, în accepțiunea sa saussuriană, va suporta numeroase critici și reevaluări; cercetări mai recente acordă prioritate semnificantului, tocmai pentru a susține conceperea textului ca producere (în acest context, Jacques Derrida și Jacques Lacan vor fi des invocați). De asemenea, termeni ca scriitura și lectura, care apar în mod constant în postmodernismul filosofic francez, vor alcătui o parte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trebuie expus complet, ci se raportează la scriitura însăși. Se pot identifica așadar tipurile de tensiune care alcătuiesc textul și care decurg din: 1) "mișcarea infinită a scriiturii", care trebuie să se supună limitelor textuale; 2) interacțiunile variabile destinator/destinatar, semnificant/semnificat; 3) intertextualitate (seriile culturale și istorice adiacente). Interacțiunile multiple, pe de altă parte, imprimă textului posibilitatea funcționării pe diferite niveluri, astfel încât el se descrie ca "sistem diferențial" în care scriitura nu este o funcție expresivă, ci una operatoare de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și, dacă se poate, independența celor două limbaje: cel de-al doilea nu derivă pur și simplu din primul"280. În Mitologii, Roland Barthes își caracterizează Gradul zero al scriiturii drept o mitologie a limbajului literar, iar scriitura drept un semnificant al mitului literar. Să ne raportăm la mișcarea structuralistă, gradul zero al scriiturii echivalând astfel cu minimul de subiectivitate și maximul de obiectivitate? Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul zero fiind identificat cu totala lipsă de importanță a subiectivității în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucrările anterioare se favorizează una dintre noțiunile de text, scriitură sau literatură, în Lecția inaugurală a Catedrei de Semiologie literară de la Collège de France (7 ianuarie 1977) se pune semnul identității între ele. Textul este conceput ca o țesătură de semnificanți ce compune opera, iar literatura este practica scriiturii sau graful ei complex de unde reiese că scriitura nu este nici comunicare și nici expresie, ci un fapt intranzitiv, care expulzează funcția comunicării. Înainte se susținea că numele "fostei scriituri" este literatura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]