5,139 matches
-
o clipă derutat zâmbind: „Parcă s-ar fi aflat dintr-o dată într-o pădure, la munte“; această „derută“ nu este decât o desprindere de planul real, astfel trecerea lui Gavrilescu, spre dincolo are loc cu ezitări, cu întoarceri în lumea senzorială, deci Gavrilescu este Alice în țara minunilor, deoarece asistăm la o derealizare a individului. Confuzio-oniric, delir (cf. lat. confusus „amestecat“ ; gr. oneiros „vis“) delirul este trăit intens, subiectul luptându-se cu dușmanii imaginari sau putând prezenta fugi care-l angrenează
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
intelectuale. Potrivit lui E. GILLI (1976ă, echilibrul fiziologic dat de metabolism, glandele endocrine, respirație, circulația sangvină etc, starea generală a sistemului nervos și a analizatorilor prezintă o mare importanță în raport cu învățarea școlară. Eventualele „fragilități fiziologice” care se pot exprima prin tulburări senzoriale (la nivel vizual, auditivă, prin stări nervoase sau disfuncții metabolice, ori ale glandelor endocrine, influențează negativ activitatea de învățătură și performanță școlară prin reducerea capacității de mobilizare și concentrare care poate fi interpretată eronat, fie ca „lene”, „rea voință”, „împrăștiere
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
intelectuale se actualizează treptat odată cu creșterea vârstei copilului. Inteligența reală, adică funcțională, suportă influența stimulării externe, adică a bogăției, a naturii, a formei de organizare și de prezentare a „cunoștințelor obiective” oferite de mediu spre interiorizare. Efectele negative ale privării senzoriale, motorii, afective, sociale etc. asupra dezvoltării psihice, deci și asupra genezei inteligenței, confirmă teoria eredității condiționate. Ceea ce trebuie să aibă în vedere cadrele didactice este faptul că gradul de asimilare a informațiilor este determinat de posibilitățile mintale, consecința firească fiind
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Dacă unul din pescari a pescuit adidasul/pantofiorul/papucelul, trebuie să arunce toți peștii în „baltă”, ieșind din joc. JOC: „NE JUCĂM ȘI CULORILE-NVĂȚĂM” (NIVEL I: 2 3 jucători) OBIECTIVE: Învățarea culorilor prin asociere cu diferite cunoștințe; Îmbogățirea experienței senzoriale, închegarea relațiilor de cooperare; Crearea bunei dispoziții, a încrederii în sine. MATERIAL DIDACTIC: Carton mare (suport de joc) reprezentând un soare ce are razele dispuse în așa fel încât să permită așezarea jetoanelor; 12 jetoane rotunde câte două de aceeași
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
că viața continuă pentru ei. Fig.nr.60 Fig.nr.61 și 62 Oscar Pinterius Jogging standard și jogging competițional Alte persoanele cu nevoi speciale care ar putea practica joggingul ar fi: persoane afectate de sindromul Down, persoane cu deficiențe senzoriale multiple, persoane surde, persoane cu deficiente mintale profunde și/sau asociate, chiar și nevăzători (a se studia conceptul de atletism unificat din cadrul Special Olympics). Dan Iulian Alexe 82 Jogging de la A la Z II 83 Capitolul IV. FEMEIA ȘI JOGGINGUL
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
variantele sale moderne din perioada timpurie, au fost văzute ca o alternativă la scepticismul moral. Adepții scepticismului pretindeau că nu există convingeri despre felul în care sunt lucrurile, ci doar aparențe, prin acest termen referindu-se nu doar la impresiile senzoriale, ci la felul în care ne apar lucrurile. Scepticismul nu neagă existența unui adevăr despre toate lucrurile, ci îl consideră inaccesibil. Atacând în mod direct una din revendicările dreptului natural, scepticismul afirmă că nu poate fi găsită nicio doctrină despre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
creșterea fizică se realizează de la circa 92 cm/14 kg, la aproximativ 116 cm/22 kg; se manifestă caracterul de dreptaci, stângaci sau ambidextru al manualității copilului; se formează și dezvoltă deprinderi asociate procesului alimentării, îmbrăcării, igienei, odihnei etc.; experiența senzorială este dirijată, în vederea optimizării, prin cuvânt, care capătă rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preprimar, definiția ia forme specifice (vezi exemplele de mai sus și altele similare) care facilitează cu precădere operațiile gândirii preșcolarilor. 6.3.6. Demonstrația Demonstrația este metoda didactică ce presupune achiziționarea, respectiv fixarea anumitor cunoștințe prin prisma valorificării coordonatelor intuitive, senzoriale ale activității cu preșcolarii, în vederea facilitării trecerii de la acțiunea propriu-zisă (inițial, după model) la reprezentarea acesteia la nivel mintal. Caracteristici și repere aplicative ( Prin raportare la criterii precum materialele didactice valorificate în cadrul unei anumite modalități de realizare, literatura de specialitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mașini, Farfurii zburătoare, Orășelul copiilor, Vapoate etc.; jocuri de mișcare și distractive: Lupul și vânătorii, Mingea la căpitan, Sărim coarda, Prindem fluturi, Atingem clopoțelul, Șoarele și pisica, Țăranul e pe câmp, Caută-ți partenerul, Cine ajunge primul, Labirintul etc.; jocuri senzoriale: Deschide urechea bine!, Ghici, ce-ai gustat?, Spune cum este!, Săculețul fermecat, Așază culoarea potrivită, Telefonul fără fir, Cine te-a strigat? etc.; jocuri de exersare a pronunției corecte: Să facem ca vântul/albi-na/ursul/broasca etc., Ce-ai auzit
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exemplu, jocuri imitative, jocuri de mișcare, teatru improvizat, pantomimă etc.; (f) activități de dezvoltare și exersare a aptitudinilor individuale implicând valorificarea capacității/disponibilităților anumitor copiilor de a aborda anumite conținuturi; de exemplu, povestire în lanț, ghicitori, lectură după imagini, exerciții senzoriale, povestirea creată de copii, teatru de umbre etc.; (g) activități recuperatorii adresate copiilor care au întâmpinat anumite dificultăți în asimilarea/fixarea unor conținuturi; de exemplu, exerciții de pronunție, exerciții grafice/grafisme, repetare a unei poezii etc. 8.2. Forme de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Walsh 1999. 243 Tipuri de arii de stimulare care se impune a fi avute în vedere de către educator/educatoare, în condițiile în care nu este foarte problematică realizarea lor în practică: aria de construcții cu cuburi mari; aria imaginației; aria senzorială (nisip, apă); aria bibliotecă colțul liniștit și colțul cărții, artele plastice (desen, colaje, pictură etc.); jocurile casei jocurile de rol și activitățile casei; muzica (instrumente muzicale, diferite obiecte cu care se pot produce sunete de diferite tipuri); gimnastica (aparate de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
omului de sub vraja "misticismului". Mutația este, desigur, logică și dă sens evoluției eului către o creștere a conținutului său rațional. Prin urmare, istoria, raportată la unitatea sufletească a omului, are semnificația raționalizării eului. Mentalitatea omului primitiv rămâne, încă, sub dominația senzorialului. "Specificul acesteia (al mentalității omului primitiv n. C.) l-ar constitui dominanța treptei senzoriale a cunoașterii, al cărei produs principal l-ar constitui reprezentarea colectivă"; aceasta ar fi "un rudiment al viitoarei noțiuni, fiind ca și aceasta un rezultat al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o creștere a conținutului său rațional. Prin urmare, istoria, raportată la unitatea sufletească a omului, are semnificația raționalizării eului. Mentalitatea omului primitiv rămâne, încă, sub dominația senzorialului. "Specificul acesteia (al mentalității omului primitiv n. C.) l-ar constitui dominanța treptei senzoriale a cunoașterii, al cărei produs principal l-ar constitui reprezentarea colectivă"; aceasta ar fi "un rudiment al viitoarei noțiuni, fiind ca și aceasta un rezultat al unei unități sintetice, dar nu a intelectului, ci a "intuiției naive"".182 Mutația "logică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el o face psihologiei copilului în temeiul unor cercetări experimentale propune o imagine a copilului asemănătoare cu cea a primitivului, deși Meumann nu face scop din prezentarea acestui paralelism. Astfel, el susține că la copil fantezia este predominantă; percepțiile sale senzoriale au un caracter fantastic și subiectiv; copilul ține seama prea puțin de impresiile simțurilor, în sensul că el părăsește cu ușurință impresiile reale, iar activitatea lui de reprezentare nu se îndreaptă către asocierea impresiilor reale între ele. Așa încât, atitudinea copilului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încât oamenii să înțeleagă cum interacționează cu mediul, ce probleme pot apărea precum și cum pot fi acestea rezolvate. 2) Conștientizarea Educația pentru protecția mediului presupune conștientizarea lumii care ne înconjoară. În același timp ne ajută să dobândim și o conștiință senzorială a lumii din jur, a problemelor sociale și a strategiilor de rezolvare a acestora. Educația pentru protecția mediului înseamnă să „ajuți oamenii să devină conștienți de faptul că sunt alegeri pe care ei le pot face în calitate de consumatori, dar aceste
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
satisfacerea nevoilor și așteptărilor secundare sau sociale prin stimulente care au în vedere criteriile legate de personalitate. Motivația cognitivă are în vedere dimensiunea intelectuală a salariatului, fiind legată de nevoia de a ști, de a cunoaște, de a fi stimulat senzorial. Se manifestă sub forma curiozității față de nou, de inedit, de complexitate, ca și prin acceptarea riscului. Denumirea de cognitivă provine de la faptul că au preponderență procesele de cunoaștere și înțelegere. Prin mecanismele percepției, gândirii, memoriei și imaginației au loc progresiv
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
atracția în sine a violenței. De unde și importanța capitală a reglementărilor privind restructurarea programării și a politicilor editoriale ale televiziunilor, pentru a reduce nivelul expunerii copiilor la programe violente. Percepția Noțiunea se referă la „procesul prin care individul interpretează stimulii senzoriali, în lumina experienței sale și a așteptărilor momentului”. De unde și pertinența anchetelor prin care subiecții (inclusiv tinerii) sunt interogați asupra modului în care interpretează stimulii la care sunt expuși, deci și a scenelor violente de la televiziune. Ceea ce permite deducerea unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pare „un Crist umblând pe ape” (În port), iar marea, iubita ce se pregătește de culcare (Nocturnă). Rețin atât impresia directă, cât și jubilația gravă în fața forței originare. Evaziunea din real se face pe calea reveriei, indusă de un exces senzorial - parfumul crinilor, o melodie nordică, aroma ceaiului -, într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
este organizat, are Început și sfârșit; e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis (1980, pp. 11-14) se oprește la patru note: a) regularitatea acțiunilor; b) caracterul de ghid de acțiune: „Un lucru este Întotdeauna explicit și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
demiurgului adolescent”, pentru care lumea se creează odată cu sine, euforic și exclusivist, iar universul capătă „contur cu margini imprecise” și pietre de încercare pentru un eu copleșit de miraje și miracole. Versurile, cu accente stănesciene și dinesciene, oscilează între explozia senzorială în fața unei lumi generoase („Pătrundeam între lucruri / ca într-o țară de nimeni altul călcată, / ci eu, doar eu, în pragu-i / eram cea așteptată”) și o frenetică autoreferențialitate („Mi-e sângele prea tânăr, doamnă, / nu m-am trecut de vămile
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
bunicile și unchii. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred, / oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara / deși arcașii ceții prin mine își reped / săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara.” Toată lumea a notat cu voluptate frenezia senzorială, s-au inventariat „metaforele sângelui”, ale energiei înecate în vin și în senzații tari, s-a exaltat facultatea versificatorie, s-au făcut trimiterile de rigoare, de la Villon la Rimbaud și de la Esenin la Ioan Alexandru, după cum poezia noului venit a
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
de Carte (1997). C. a debutat editorial cu cartea pentru copii Puiul îndrăzneț (1980). Prin plachetele de versuri Arheologii interioare (1991), Spirala lui Arhimede (1994) ș.a., s-a afirmat ca poet care mizează pe elementul surpriză al finalului, pe miniaturalul senzorial sugestiv. Este și un cercetător migălos, aplecat asupra arhivelor neexplorate încă, asupra fenomenului literar și, mai larg, cultural basarabean interbelic. În Doina dorurilor noastre (1990), realizează un „itinerar-memorial liric” prin viața și activitatea poetului Alexei Mateevici, propunând o contribuție documentară
COLESNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
lupii la ușă/(ah, la flacăra colților lor mi-am scris o viață întreagă poemul!)/după ce am urcat un munte de plumb literă cu literă/sunt singur și în tăcerea din jur/aproape aș putea să luminez.” „Îmbătrânirea” întru clasicizarea senzorialului se joacă foarte bine în jurnalul scris împreună cu Ștefania Coșovei, Les Années folles du socialisme (2000), carte „bicefală”, prin care petrecerile cuplului (erosul și domesticitatea, bufonadele și automatismele, dorlotările reciproce, ironia iubitoare și, în general, amestecul de giumbușluc și sarcasm
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
de somatizare nediferențiată Una sau mai multe acuze fizice (oboseală, pierderea apetitului, probleme gastrointestinale, etc.) care persistă cel puțin 6 luni, nu au cauză organică și o suferință gravă, afectând funcționarea organismului. Tulburarea de conversie Pierderea unei funcții (motorie sau senzorială) fără o cauză medicală. Conform criteriilor de diagnostic, debutul tulburării trebuie să fie asociat cu un factor de stres psihosocial sau psihologic. Tulburare algică Durere severă fără cauză organică. Tulburări somatoforme Preocupare excesivă pentru starea fizică sau de bine. Ipohondrie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]