17,843 matches
-
restul, chiar dacă au fost importate, și-au făcut lucrarea, așa-zicînd, pe mîna noastră. Protagoniștii par a fi, în concepția d-lui Ungheanu, în marea lor majoritate evrei (sau/și unguri, bulgari etc.). Cunoaștem de mult acest reducționism xenofob. O dezbatere serioasă ar trebui să renunțe la astfel de prejudecăți. La dl Ungheanu însă, sugestia rasială e o componentă prețioasă a concepției. În al treilea rînd, kominternismul e criticat de către dl Ungheanu nu în numele principiilor democratice și liberale, ci în numele șovinismului caracteristic
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
mai poate fi acceptată de nimeni și mai ales de Uniunea Europeană, cu care începem curînd negocierile de aderare." Că esența populismului e aceea definită de Horia Alexandrescu sîntem de acord, dar că nimeni nu mai poate accepta acest populism avem serioase îndoieli.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
Un reprezentant al culturii române Ca și Horia-Roman Patapievici sau Andrei Cioroianu, Vitalie Ciobanu poate reprezenta foarte bine cultura română la un congres internațional. Ca și ei, este încă tânăr (s-a născut în 1964), dar are o pregătire intelectuală serioasă și se mai și exprimă ca un scriitor experimentat, clar și elegant. Vitalie Ciobanu nu s-a format la Paris sau la Londra, ci la Chișinău, urmând Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat și lucrând apoi la Editura Hyperion
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
unui manual de sfaturi practice. Astfel, scriitorii beneficiază de multe indicații prețioase: "niciodată nu trebuie să faci economie la ștersături" sau "dacă ai cele mai mici rezerve față de o lucrare încheiată, oricât de întinsă, trebuie să le iei foarte în serios" etc. Cartea este presărată ici-colo cu aforisme amintind de Nietzsche:"Fiecare operă de artă este o crimă necomisă", "Neologismele sunt evreii limbajului" etc. Cam asta rămâne după ce Adorno concentrează într-o frază savuroasele sale comentarii. În postfață, Andrei Corbea (care
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
mele. Și nu erau. Mai mult: nu puteau să fie. Autorul lui Euphorion era un supraviețuitor al unei lumi pe care noi n-o apucasem decît, cel mult, în prima copilărie. Formația lui intelectuală era alta și cu mult mai serioasă decît a noastră. Vorbea despre lucruri care nouă nu ne erau, pur și simplu, necunoscute, dar inaccesibile. Spiritul însuși al eseisticii lui ne lua prin surprindere. Nu mă refer acum la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
cum a zis domnu / O să mâncați ce a tăiat doctorul Ciomu. Celebra eroare chirurgicală nu o mai detaliez, deoarece s-a adeverit prin coborârea nivelului de trai. Cea mai bună condamnare a comunismului se poate face numai cu un capitalism serios, eficient și performant, care să se vadă în buzunarele celor care au sperat inutil într-o bunăstare, care s-a transformat într-un dezastru. Octavian Paler afirma cândva că, spre deosebire de politicienii tranziției actuale, personajele lui Caragiale erau ridicole, dar sănătoase
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
oarecum la fel. Între polul neotradiționalist și cel sincronist, conntinuă să se manifeste, egală cu sine, arta de echilibru; polimorfă, confortabilă, frumoasă, decorativă și sigură. Acea artă care le oferă tuturor celor alertați peste măsură în fața ideii de schimbare, garanții serioase că putem intra, fără tulburări prea mari, și în mileniul următor. Care va fi, totuși, unul al globalizării, sau nu va fi deloc!
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
cum bine se știe, excesul de oralitate, alunecînd în manierism stilistic sau în laxism al exprimării, uneori în vulgaritate, ca și tendința de a nu adapta stilul la temă și situație, folosind un limbaj "coțcăresc" sau "miștocăresc" și în paginile serioase de informație sau analiză politică. Oralitatea se manifestă atît în plan ortografic (în înregistrarea accidentelor fonetice, a pronunției dialectale sau inculte), cît și la nivel lexical, sintactic, pragmatic. Evoluția limbii române predispune către anumite alegeri, menținînd unele tensiuni speciale: între
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
eroismul nostru, grandoarea istoriei noastre. Din contră, la Caragiale prevalează negativitatea: critica abuzului de național, batjocorirea scumpelor noastre prejudecăți, caricatura mîndriei patriotice. Cel din urmă a lansat expresia ironică "rromânii verzi". Celui dintîi, i-a aplicat-o Călinescu, în mod serios, în finalul biografiei din 1932. Eminescu era contra alogenilor. Caragiale se declara pe sine grec. N. Davidescu l-a numit "ultimul ocupant fanariot" și i-a condamnat inaderența la "rasa și spiritul românesc". Deși, la început, Eminovici, poetul național n-
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
români, ci limba lui Caragiale. Dar cum să recunoaștem asta? O oarecare doză de emfază romantică ne flatează orgoliul național, anacoluturile, agramatismele și etimologiile populare din vorbirea eroilor lui Caragiale ni-l jignesc. În sfîrșit, Eminescu face figură de om serios, mizînd pe valori absolute, sarcastic la nevoie, dar fără umor, pamfletar teribil și reconfortant pentru toți cei care-i împărtășesc ideile. Omul a fost consecvent în idei, în politică, în adversități. Caragiale e ludic, relativist, ironic, întorcînd-o adesea "ca la
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
grevă!" * Din păcate ziarele care au sesizat că o altă grevă, aceea a ceferiștilor, a produs nemulțumiri și chiar suferințe în rîndul călătorilor care au așteptat prin gări, n-au remarcat că greva profesorilor ar putea provoca suferințe mult mai serioase decît pierderea unui tren printre elevii trimiși cu atîta larghețe într-o vacanță suplimentară. Cu atît mai mult cu cît unii dintre profesori se află în grevă de zel de-a lungul întregului an școlar, obligîndu-și astfel elevii să ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
Ideea de pildă, că articolele politice ale lui Eminescu au astăzi o actualitate care dovedește că în România nu s-a schimbat substanțial nimic mi se pare neserioasă, iar la o analiză mai adîncă de-a dreptul iresponsabilă. Am iarăși serioase îndoieli asupra lipsei de confort a lui Eminescu în calitate de român al unui timp dat. Și iarăși mă îndoiesc de saltul peste fire al poetului, la vremea sa, față de autorii vremii. Nu înțeleg de ce autori cu care Eminescu a fost contemporan
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură să ne liniștească și să ne dea speranțe: "Selectăm intelectuali, profituri serioase, suplimentare, pentru persoane inteligente."
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
Biserica Sf. Gheorghe pînă la cimitirul Bellu. A doua zi, noul absolvent l-a însoțit pe T. Maiorescu în călătoria de vacanță în străinătate, despărțindu-se, după o perioadă de împreună petrecere, spre Franța (apoi și Germania), unde a făcut serioase studii pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
ar putea aduce, bănuiesc, chiar argumente practice pentru menținerea să: dificultatea de a reface înregistrări mai vechi, sau chiar nevoia de a avea un termen diferit de romanistica, pentru a acoperi, poate, o arie mai largă de lucrări. Oricît de serioase ar fi aceste argumente, ele sînt puternic contrabalansate de "rezonanță neplăcută" de care vorbea deja autorul articolul din 1965. Principalul dezavantaj al cuvîntului Romanica, ceea ce îl face să sune ridicol este, evident, posibilitatea de confuzie cu un diminutiv. Accentul, care
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
ani de aici înainte! Or, tocmai asta n-au înțeles occidentalii: că au de-a face cu alte legi, cutume și loialități decât cele cu care sunt ei obișnuiți. Lucru absolut condamnabil, măcar pentru că în Statele Unite sunt publicate cele mai serioase studii despre Europa Centrală și Răsăriteana, iar cei mai mari specialiști în problemele zonei predau în universități americane. Din nefericire, antiintelectualismul care a triumfat în politica multor țări occidentale (și care, cu ajutorul vivace al unui sistem de "ajutorare" ce pare
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
aici, la New York!"... La cine s-a gîndit cel mai mult cînd a traversat perioadă de suferință? "La Maica Tereza. Am avut, tot timpul, la mine, un mic talisman, o medalie, pe care mi-a trimis-o pe vremuri"... Un serios sprijin moral i-au fost scrisorile de încurajare, primite de la o mulțime de necunoscuți: "Pur și simplu m-au amețit... Era ca și cînd aș fi băut ceva. E o senzație plăcută să știi că există oameni care se gîndesc
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
Z. Ornea Se știa de două-trei decenii în mediile intelectuale că, la noi, în domeniul filosofiei, s-a constituit o serioasă școală de epistemologie reprezentată de d-nii Mircea Flonta, Ilie Pîrvu, Vasile Tonoiu. Erau, ce-i drept, mai mult citați decît citiți, dar erau mai totdeauna instalați pe un podium de stima. Mărturisesc și eu vină de a nu fi citit
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni" în Țară Românească, veniți pe urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi, cazaci, unguri, etc. Deformata sau nu
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
Volumul se întinde pe trei studii. În Homo caragialensis se deschide un nou șantier pentru (re)constituirea atît de controversatului aborigen de pe teritoriul prozei scurte". Cartea lui Liviu Papadima cucerește de la prima pagină prin verva și umor, insă miza este serioasă: realizarea unei imagini cît mai cuprinzătoare a operei caragialiene, cu metode care, în funcție de perioada în care au fost scrise studiile, variază. Sedusa inițial de lingvistică ce vine în ajutorul "poeticii", transformată în scurtă istorie a receptării, după ce a trecut prin
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
pe care și-l mai omoară și ei cum pot, cu bîrfe nevinovate sau trecătoare crize de identitate ori angoase metafizice. Însă mie Mariaș nu mi se pare defel a fi un ironist, căci satiră îi alunecă totdeauna în meditație serioasă, iar ridicolul se convertește inevitabil în cel mai bun caz într-un tragic-comic. Între universul eroilor lui David Lodge, de pildă, care și el scrie despre lumea universitară anglo-saxonă, și cel al lui Javier Mariaș diferența e enormă. De unde se
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
zice că acestea în școlile românești nu se pot învăța? Și dacă în prezent nu se pot, să le organizăm astfel, ca să se poată pe viitor. Să punem pondul (accentul n.n.) cuvenit pe ele, să le facem obiect de intructiune serioasă, dar limba maternă să fie și să rămână conducătoarea instrucțiunii, centrul, jur de care se grupează toate celelalte și căreia toate sunt subordonate". (p. 175) Ediția de Scrieri de Septimiu Abini reactualizează mai ales un publicist ardelean de exemplara dăruire
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
de vîrste mijlocii, oamenii de care, în fond, depind copiii și bătrînii? Din nefericire nici glasurile acestora nu se aud, fiindcă nu prea au de ce să se audă. Șoaptele celor veniți la slujba în noaptea Învierii mi se par un serios avertisment asupra tot mai marii neîncrederi în celălalt. Sau, poate mai exact, asupra dezamăgirii față de celălalt. Sau, dacă vreți, un semn de disperare socială.
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]
-
toate felurile. E drept că, în acest caz, hazardul, - cel mai bun regizor, - imi jucase una din festele lui, plăcută în împrejurarea dată. Pe scurt, se întîmplase așa. Dimineață, fusesem introdus în mînă însoțit de un inginer, om cu carte serioasă după vorbirile noastre, si de al cărui nume nu îmi mai aduc aminte, el figurînd în paginile articolului tipărit cu aproape 40 de ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
-i iertam pa minerii din ianuarie 1999. Pe lîngă un mare demagog, și-un creștin nebăgat în cristelnița, dumnealui se mai arată a fi, - intelectualmente, - și-un mazochist. Oricum de aici înainte nu se mai zărește pentru dumnealui nici o șansă serioasă... Eu zic, la Stoenesti, să se ridice în anul 2000 o statuie mare de tot, - mai ales suprarealista, - pa care, cînd treci podul, să scrie mare și noaptea, cu neon, cu ce-o fi, să știe posteritatea: MANIPULATORILOR MANIPULAȚI. Aici
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]