7,518 matches
-
strălucește și emană lumină ca un astru. Certitudini Sunt sigur că și mâine soarele va răsări, că orice ființă care a văzut lumina zilei va cunoaște și hăul întunericului veșnic, că oamenii se vor iubi și urî, că inegalitatea și setea de putere vor dăinui. Caracter Caracterul este măsura valorică a omului. Politica și morala Se afirmă că politica nu are prea multe tangențe cu morala. Se poate! Reușită În politică reușesc mai ales cei ce pot minți cu seninătate și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte asemnea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure, să fie vinovată nepotolita sete de tacla a cititorului sau, pur și simplu, explicația trebuie găsită în faptul că este mai simplu datul cu presupusul decît darea unei știri. Ori, Doamne ferește, avem de-a face cu o altă realitate, și anume cu ,,traducerea în viață
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
e sublinierea, autentificarea, intensificarea factorilor "pozitivi". Fără a se dezice în maniera ipocrită de pozițiile la care a ajuns în carieră, Pițu atrage atenția că ele "nu mă dezamparează, nu mă debusolează, nu-mi disipează modestia", nici nu-i sting "setea ca libido sciendi". Dintr-un asemenea amestec de gravitate și parodie rezultă o senzație de "eseism libertar", de viață irepresibilă a paginii doldora de insolit, de savanterii luate peste picior, de "conversiuni ale contrariilor" care ne duc gîndul la Pseudokinegeticos-ul
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
cum s-o comentăm, o transcriem, așteptând o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră/ și cu bere se cultură" (sic!). Vă semnați textul: Magda
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
amurg,/ descriind posibili îngeri"; Aproape de strigătul ploii,/ vei încercui lacrima,/ peste pleoapa stângă/ a verbului"; Ai falsificat lacrima/ dincolo de metaforă,/ silabisind dunga celuilalt amurg,/ justificând pactul din piatră."; Alungă lacrima/ pe celălalt trotuar,/ risipind anotimpul din scoică,/ ipotecând amurgul,/ mărturisind setea din culpă."; " Vei scrijeli tăcerea/ departe de cealaltă rimă,/ negociind memoria dublă a înserării,/ așteptând sentința metaforei,/ arcuind odraslele din clipă."; "}i-e sete, ți-e nimic,/ doar din nimic./ }i-e aceeași silabă,/ Zămislind ochii pierduți/ în amurg. }i-
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
justificând pactul din piatră."; Alungă lacrima/ pe celălalt trotuar,/ risipind anotimpul din scoică,/ ipotecând amurgul,/ mărturisind setea din culpă."; " Vei scrijeli tăcerea/ departe de cealaltă rimă,/ negociind memoria dublă a înserării,/ așteptând sentința metaforei,/ arcuind odraslele din clipă."; "}i-e sete, ți-e nimic,/ doar din nimic./ }i-e aceeași silabă,/ Zămislind ochii pierduți/ în amurg. }i-e nimic dintr-un/ singur nimic,/ decupând lacrima."; " Simulând scoica,/ vei întocmi dosar penal/ cuvântului de pe raftul de jos./ Vei incinera anotimpul,/ plătind un
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
dosar penal/ cuvântului de pe raftul de jos./ Vei incinera anotimpul,/ plătind un preț dublu/ tăcerii din silabă."; " Pericol de abdicare/ a ploii de la silaba/ din tăcere, audiind același martor,/ conjugând versul."; " Vei întocmi raport silabei,/ dedublând rima ultimei scoici. Aceeași sete devorând/ înserarea, descătușând clipa/ înainte de verb./ Citând ploaia,/ justificând stânca,/ vei adormi a doua lacrimă."; "Semnând declarația/ de dependența a zborului/ unei alte păsări,/ vei concedia amurgul,/ peste mareea din palma/ ultimului anotimp."; " Dedic neliniștea/ unui anotimp,/ întocmind sentința/ ultimului
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
conectat la spectacolul lumii, cu mintea pregătită să absoarbă și să prelucreze toate informațiile și cu mîna gata așezată peste oglinda pînzei, el nu are odihnă și nici prag de saturație. Există o disponibilitate mistică în acest elan, o incurabilă sete de adorație înaintea firii și a formelor ei. Dacă lumea întreagă ar fi o pînză, cu o febrilitate pe care nimeni nu i-ar putea-o atenua, pictorul s-ar lansa într-un adevărat act al genezei. Ar născoci munți
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
de împărțire a propriei gîndiri în cadențe ale timpului altora. Nu vanitatea, nici măcar leacul de frică. Doar o anume sinceritate mărginașă, de capăt la care tensiunea agățării de ceea ce a fost, de ceea ce încă este viață, e perfect egalată de setea desprinderii. "Cît de apropiată îmi e bătrîna nebună care alerga să prindă timpul, care vroia să apuce o bucată de timp!" Un ad litteram trist, avînd profunzimile rizibile, dar nu mai puțin de luat în seamă, al minților cu reazămul
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
provincie care nu pregetă să ofere în "Dileme" o carte a unei chelnerițe, gest suficient pentru a fi convocat de un anchetator stagiar; crezând că are în mână cazul secolului, respectivul nu face decât să-și exhibe suficiența și cinismul, setea maladivă de parvenire într-un rol de autoevaluare megalomană. Fusese, la rândul său, victima unei glume sinistre a șefilor, și într-un acces de conștiință reziduală, se gândește să-și dea demisia. în postură de "magician", naratorul își aduce aminte
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
Gheorghe Grigurcu Să citim la întîmplare o poezie a Constanței Buzea: "era o lumină/ dar nu o mâhnită lumină/ era întreg în setea lui mare/ sufletul meu/ în aer albine și cărți/ garanții tulburătoare/ miniaturi în ființă/ și vara - verb migrator -/ agresivă și plină de ghimpi viorii/ mirosind a venin/ și țigle înclinau spre grădini/ unde umbra mișca pe pământ/ sub frunzele pure
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
Constantin Țoiu Parahodul, vasul fluvial, plutea în amonte pe Obi, îndărăt, spre locul de unde porniserăm. Un chef strașnic se încinsese și-o sete nebună de împerechere. Eram Le bateau ivre, corabia beată criță. Dar nu mai era vremea plăcerilor, era vremea meditației. Cu Omicron împreună, ne îndreptarăm spre pupa vasului. Era trei dimineața. Noaptea albă ostenise. Părea așa, pe înserat; dar, se vedea
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
în română, de cercetător comparatist (preocupat statornic de descoperirea afinităților între cele două literaturi ) și, în paralel, de traducător din literatura română (cea mai recentă contribuție a sa este un roman de Norman Manea). Articolul dedicat literaturii române, intitulat România: sete de comunicare și subintitulat Romancierii contemporani lasă în urmă trecutul sau istoria țării lor (ilustrat de portretele a patru nume semnificative: Mircea Eliade, Marin Preda, Mircea Cărtărescu și Marin Sorescu) și semnat de tânăra prozatoare Elena Houzouri cuprinde o privire
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]
-
romanțate. Cum nici în urmă cu 20 de ani n-am înțeles prea bine, nici acum nu-mi dau seama dacă a venit cumva sfârșitul altei lumi, prăbușirea lumii speranțelor și-a visurilor, capătul eternei tranziții spre ceva mai bun. Setea de dreptate s-a cam stins, Iliescu vorbește relaxat la BBC și spune că dacă ar ajunge la pușcărie s-ar răscula țara. Adevărul simplu e că azi nu-i mai pasă nimănui dacă Iliescu zburdă liber sau stă închis
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
minte, Dumitre. Stii doar că în fiecare toamnă moș Petrache ne iese în cale cu o găleată plină cu tulburel... Pe nesimțite, au ajuns. Moș Petrache i-a întâmpinat, ca de fiecare dată: Bine ați venit, gospodarilor! Nu vă era sete? Cum să nu ne fie sete, moș Petrache? Asta-i vreme să nu fii însetat? a răspuns Pâcu, cu ochii strălucitori. Dacă-i așa, atunci v-am gâcit bine - i-a încurajat moș Petrache, umplând cele două ulcele pe care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fiecare toamnă moș Petrache ne iese în cale cu o găleată plină cu tulburel... Pe nesimțite, au ajuns. Moș Petrache i-a întâmpinat, ca de fiecare dată: Bine ați venit, gospodarilor! Nu vă era sete? Cum să nu ne fie sete, moș Petrache? Asta-i vreme să nu fii însetat? a răspuns Pâcu, cu ochii strălucitori. Dacă-i așa, atunci v-am gâcit bine - i-a încurajat moș Petrache, umplând cele două ulcele pe care le ținea în mână și pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
luleaua lui și de aceea îl lua peste picior ori de câte ori îi venea la îndemână. Lasă tu luleaua mea în pace și spune ce ai de spus, că așa m-o pălit o foame de nu-mi pot trage sufletul de sete. Stiu, Pâcule, că ție îți este mai mult sete decât foame. Așa ești tu făcut: din fum amestecat cu rachiu... Din ce sunt, din ce nu sunt făcut, asta nu-i treaba ta. Hai mai bine să tragem carele în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ori de câte ori îi venea la îndemână. Lasă tu luleaua mea în pace și spune ce ai de spus, că așa m-o pălit o foame de nu-mi pot trage sufletul de sete. Stiu, Pâcule, că ție îți este mai mult sete decât foame. Așa ești tu făcut: din fum amestecat cu rachiu... Din ce sunt, din ce nu sunt făcut, asta nu-i treaba ta. Hai mai bine să tragem carele în curte, să dejugăm și să omenim dobitoacele și apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dintr-ale tale, ferească sfântul. Când îi crapă omului măseaua în gură, atunci te găsești și tu să îl iei peste picior. Da’ de ce îți crapă măseaua, Pâcule? Nu ți-am spus că mi-i o foame de mor de sete? Si ce mare lucru îi asta? Nu ar fi, Dumitre, dar... Dar ce? Vezi tu?...Am aici în gât așa...nu știu cum să ți spun eu...Am un fel de nod. Si ce? Nu au mai avut și alții și le-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
întors cu fața spre răsărit. Si-au făcut câte o cruce adâncă, așezându-se apoi în liniște... Poftă bună, gospodarilor! le-au urat Măriuța și Costache. Nu uita, Costăchele băiete, să aduci o oală de vin rece, ca să ne ostoim setea. Să știi că sete ca în astă seară și ca de când sunt n-am avut niciodată. Uite aici mă seacă - a vorbit Pâcu, arătându-i crâșmarului gâtul lung ca de bâtlan. Au mâncat în tihnă, sorbind din când în când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
răsărit. Si-au făcut câte o cruce adâncă, așezându-se apoi în liniște... Poftă bună, gospodarilor! le-au urat Măriuța și Costache. Nu uita, Costăchele băiete, să aduci o oală de vin rece, ca să ne ostoim setea. Să știi că sete ca în astă seară și ca de când sunt n-am avut niciodată. Uite aici mă seacă - a vorbit Pâcu, arătându-i crâșmarului gâtul lung ca de bâtlan. Au mâncat în tihnă, sorbind din când în când gospodărește din ulcelele cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-i drumul, ce mai aștepți? Măi Dumitre! Tu crezi că vorbele vin așa cât ai bate din palme? Mai bine toarnă niște udătură din bardaca ceea, că am așa ca o...cum să-ți spun eu? Am un fel de sete de nici nu pot vorbi. Așa spune, Pâcule! Numai că nu sunt eu cel cu turnatul vinului. Mitruță, ia drege tu ulcelele mesenilor, că ești mai tânăr și nu-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un fel de sete de nici nu pot vorbi. Așa spune, Pâcule! Numai că nu sunt eu cel cu turnatul vinului. Mitruță, ia drege tu ulcelele mesenilor, că ești mai tânăr și nu-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea și apoi și-a dres glasul. Acesta era un semn că are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când eram eu copchil... Ai fost și tu copchil, Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
înstăriți și aveau o mulțime de oi pe care le pășteam eu. Amu îi limpede cum am ajuns să văd eu poza? Ii limpede și nu prea - a intervenit un gospodar de la cea mai apropiată masă. Pâcu a sorbit cu sete din ulcica cu vin și, după ce a așezat-o pe masă cu un gest apăsat, a întors fața cu mustața zburlită către cel care l-a întrerupt. A tras apoi cu sete din lulea și l-a întrebat pe intrus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]