40,428 matches
-
tabloul pictorului german. " Dacă s-a inspirat din Spitzweg, a făcut-o fiindcă vânzătorii de idei nu sunt și buni observatori ai realității. Eminescu avea nevoie de o "realitate" care să poată fi descrisă dând credibilitate meditațiilor sale". (p.114) Sfera culorilor (1810) al lui Phillipp Otto Runge, pictor romantic german, contemporan și cunoscut al lui Goethe, a adăugat teoriilor culorilor existente în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
Otto Runge, pictor romantic german, contemporan și cunoscut al lui Goethe, a adăugat teoriilor culorilor existente în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza căruia întemeiază ideea unui "simbolism universal" conform căreia pentru a ajunge la descoperirea raportului dintre idee și formă, artistul trebuie să ajungă la o cunoaștere științifică a "relației dintre lumină și natura, prin intermediul culorii". "Romantismul nu e
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
legate de diverse feluri de mîn-care. Chiar și atunci cînd alunecă puțin pe panta unui manual de nutriție, citînd statistici menite evident să modifice anumite obiceiuri sau tendințe existente în alimentația generală, volumul izbutește să se mențină mai curînd în sfera insolitului sau a fascinantului, tocmai pentru că mizează pe paradoxal, pe descoperiri care contrazic intuiția. La noi, o carte precum cea a lui Radu Anton Roman, apărută cu doi sau trei ani în urmă la Editura Paideia, se apropie mai curînd
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
cîtă putea fi la un spirit atît de cultivat și de fin - nu e oare mai mică decît cea a "stării de computer", a "strînsorii programului", spre a-l cita iarăși. Căci Nicolae Stenhardt a rămas suficient de apropiat de sfera ficțional-existențială în care se plasează creația artistică, sferă amenințată acum mai puțin de tendențiozitatea sentimentală sau eticistă, cît de abstragerea exagerată, metodologică, de "reeducările iscodite de în veci nepieritoarea scolastică". La antipodul stereotipiilor de protocol cerebral, esteticește frigid, părintele Nicolae
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
cultivat și de fin - nu e oare mai mică decît cea a "stării de computer", a "strînsorii programului", spre a-l cita iarăși. Căci Nicolae Stenhardt a rămas suficient de apropiat de sfera ficțional-existențială în care se plasează creația artistică, sferă amenințată acum mai puțin de tendențiozitatea sentimentală sau eticistă, cît de abstragerea exagerată, metodologică, de "reeducările iscodite de în veci nepieritoarea scolastică". La antipodul stereotipiilor de protocol cerebral, esteticește frigid, părintele Nicolae, cel "nefariseic", ne oferă un îndemn de reumanizare
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Vaclav Havel. Acuratețea informațiilor nu a fost pusă la îndoilă, după știința mea. Însă meritul uriaș al cărții, pe care nu-l voi comenta decît prea sumar în spațiul care mi-a rămas, este de a propune o reflecție cu sferă mai largă de aplicare, asupra destinului unui om politic în Europa de Est. Havel a fost și este un model rîvnit și în România, tocmai pentru felul în care izbutește să combine incontestabila sa forță intelectuală cu flexibilitate politică. Eșecul politic al
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
de frumos, încît acum nu mai șchioapătă deloc. Ce păcat, a zis ea, că n-a călcat-o cu treizeci de ani în urmă, că atunci cu siguranță s-ar fi măritat." (p. 151). Întîmplările, ca și personajele, sînt din sfera cotidianului; întîlnim la tot pasul distribuitori de fructe, cîrciumari, antreprenori de pompe funebre, microbiști, inși suciți, în genul lui Metek, colecționarul de obiecte inutile, încîntat că și le-a putut procura la prețuri convenabile. În prima povestire, Botez 1947, protagoniști
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
în paginile căruia tratați cu o privire "necruțătoare" atît echipa Ambasadei Germane de la București cît și pe foștii colaboratori ai vechii securități îmbarcați la bordul așa-ziselor noi servicii de informații. Cărui fapt se datorează această "vivisecție" a celor două sfere, a celor doi poli în jurul cărora gravitează majoritatea personajelor romanului, întîlnindu-se de fapt unele cu altele? T.P.: În parte, aceasta se datorează opțiunii mele pentru formula romanului polițist. Am dorit să scriu o poveste palpitantă într-o formă clasică. Literatura
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
bucăți de mozaic din care am creat caractere. În romanul Ankunft im Bukarest de pildă, astfel de reminiscențe se regăsesc în caracterul unuia din principalii vinovați, Thomas Heissenberg. Prin urmare, nu se poate afirma că am transferat o persoană din sfera realității în universul ficțiunii, transformînd-o în personaj... R.B.: Cînd ați început să scrieți literatură? T.P.: Am scris dintotdeauna, din timpul anilor de școală, apoi în timpul studiilor superioare am lucrat și ca ziarist. Mi-a trebuit însă mult pînă am găsit
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
tradițional de hârtie. Ce crezi despre un asemenea experiment? Internetul este un loc la care oricine poate avea acces și poate scrie ce și cum îi trece prin cap. În pofida acestei accesibilități, cred că deocamdată raportul cultural, ce intră în sfera gesturilor intime și foarte personalizate, dintre cititor și obiectul carte, nu este pândit de riscul de a dispărea și de a fi înghițit de calculator. Cartea e încă cu mult superioară ecranului pentru că este un obiect organic, nu virtual. Ti-
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Iorgulescu sprijină această părere) nici că intelectualitatea postdecembristă a fost, în întregul ei, inertă, incapabilă de reacție la noile puseuri naționaliste, la vadimism, funarism și restul. Chiar revista Dilema, care publică scrisoarea, dar și altele, precum Vatra de la Tîrgu Mureș, Sfera politicii, 22, Orizont de la Timișoara, Familia de la Oradea, Adevărul literar și artistic, nu în ultimul rînd România literară, au reacționat în spirit liberal și democrat, și de stînga și de dreapta, la toate aceste fenomene. De unde, oare, ideea că tot
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
Cuza ar putea fi pus și un alt nume. Istoricii prezidențiali ar trebui să se prezinte cu asemenea studii în fața acelor mineri care, multilateral dezvoltați, au devenit horticultori în Piața Universității în iunie 1990. Discursul de la Foșcani demonstrează că în sferele înalte politice mentalitatea stalinistă se perpetuează și că ea este împărtășită și de academicieni, căci cine tace consimte. Iar câtă vreme stăpânește o asemenea mentalitate, drumul spre Europa ne este închis.
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
o fixează aici. Alți geografi propun ca în Balcani să fie considerate a fi numai trei țări: Albania, Bulgaria, Iugoslavia, excluzînd România (cu excepția Dobrogei) din acest spațiu. Ca și Grecia, unde doar părțile Traciei și Macedonia puteau fi incluse în sfera balcanică. Dar autoarea noastră îi consideră balcanici pe albanezi, bulgari, greci, români, majoritatea foștilor iugoslavi (nu pe sloveni, dar pe croați, deși sînt catolici) și turcii cu anumite rezerve. De aici balcanizarea, apărută ca denominație politică, în 1878 și, mai
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ușor ca momente puternic individualizate și irepetabile. Expoziția de grafică este, așadar, spațiul unor alte experiențe, al unor investigații artistice care nu se regăsesc identic și în lucrările de pictură. Deși se înscrie, prin datele sale de ansamblu, în aceeași sferă mare de preocupări și prelungește același tip de gîndire, grafica urmărește în mai mare măsură resursele eterice ale culorii și ritmurile muzicale, armonice, ale compozițiilor. Faptul că ele au fost denumite Lieduri nu este nici un simplu capriciu, și nici o capcană
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
se silește a masca acest adevăr crud. * Rezistăm cu adevărat nu atît prin performanțele originalității, cît mai cu seamă prin locurile comune ale personalității noastre, prin acea sănătoasă nediferențiere sub semnul căreia viața ne ia sub protecția ei. Inclusiv în sfera artei. * Chiar în momentele acute ale spiritului, cauți instinctiv acea notă de surdină, de familiaritate, prin care ființa se despovărează. * Pentru unii metodologi, opera e doar un robot, cu cît mai demontabil, cu atît mai interesant. Nici măcar autopsia nu se
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
important (dl Pavel Țugui, cu ironie involuntară, îl numește de-a dreptul "un triumf"), iar astăzi sînt considerate probe concludente ale colaboraționismului cu diavolul. În noua d-sale carte, considerată a fi memorialistică, dl Pavel Țugui relatează seismele petrecute în sferele istoriografiei și ale lingvisticii, cu accent preponderent pe cea dintîi. Era, atunci, o perioadă ciudată prin întunericul absolut. Mihai Roller, fără îndoială duhul rău al istoriografiei românești a epocii, domnea peste tot, controlînd atent și conservator ansamblul, dînd tuturor dispoziții
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
prin întunericul absolut. Mihai Roller, fără îndoială duhul rău al istoriografiei românești a epocii, domnea peste tot, controlînd atent și conservator ansamblul, dînd tuturor dispoziții a căror îndeplinire o urmărea cu strășnicie. Cînd Gh. Gheorghiu-Dej a decis relativa liberalizare în sfera umanioarelor, Mihai Roller deținea înalte demnități politice și științifice (adjunct de șef de secție la Secția de Propagandă a P.M.R., membru în prezidiul Academiei, directorul Institutului de Istorie a partidului, controlînd și Institutul de Istorie care mult mai tîrziu va
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Andreea Deciu Cariera lui Wolfgang Iser a parcurs în ultimii ani un traseu foarte interesant, care reflectă în bună măsură modificări de perspectivă în mai larga sferă a disciplinelor literare și chiar a științelor umaniste. După ce a devenit celebru ca fenomenolog al lecturii, afirmîndu-se cam în același spațiu de idei în care a apărut și Hans Robert Jauss cu a sa estetică a receptării, Iser a continuat
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
Ierusalism și de Fundația Germano-Israelită pentru Cercetare și Dezvoltare. Gestația și maturația acestui proiect arată, prin ramificațiile și popasurile sale multiculturale, că actele intelectuale și de cultură profund valoroase au, în zilele noastre, o ancoră transcontinentală. Dar sugerează totodată că sfera de curprindere a ideilor lui Iser, așa cum sînt ilustrate în acest volum, mizează pe mai multe discipline și mai multe culturi. Într-un cuvînt, pe o pluralitate de spații de gîndire și analiză. Aceasta este, de fapt, ideea fundamentală a
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
constituire pînă foarte tîrziu în timp? Îmi opresc aici interogațiile pentru că, oricum, o astfel de acută chestiune nu poate fi soluționată în spațiul unei cronici. Dar întrebări e firesc să punem și să le formulăm, indiferent de destinul răspunsurilor. În sfera preocupărilor privitoare la identificarea unei formule specifice a sufletului românesc se încadrează și broșura lui Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc din 1944, apărută, acum, la Editura Humanitas în a doua ediție. Mărturisesc a nu o fi citit pînă astăzi
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe, cu precădere, valorile spiritualității noastre populare este o imposibilitate. Orice cultură conștientă este personală, este o formă de individualizare, în timp ce creația populară e anonimă... Deci, spiritualitatea
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
pelerină neagră și o femeie de film neorealist? O altă neconcordanță - marele duet din actul II este de fapt două monoloage autistice paralele și nu un duet de dragoste, este recunoașterea unei fatalități iar termenii ce revin sunt din altă sferă emoțională, mîntuire, sacrificiu milă, fidelitate, nu amor; de aceea, ieșirea din scenă a celor doi - voioși, îmbrățișați ca într-o operetă cu happy end este din altă piesă. Nici ultimul act nu-și găsește finalul scenic potrivit: prea lungile discursuri
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
care periclitează acesta legitimitatea unui discurs literar. Un asemenea raționament conduce, inevitabil, la un vot de blam acordat interdisciplinarității. Am avut surpriza de a descoperi în acest volum un Fish purist, pledînd înfocat pentru menținerea literaturii cît mai departe de sferele altor discipline. Însă teama lui că studiile literare ar putea fi înghițite de alte discipline, de la care împrumută metode, nu mi se pare motivată. Paul de Man a preluat din filozofia limbajului conceptul de forță ilocuționară, folosindu-l într-un
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
unor călătorii pe tot mapamondul, ca și accesul la cercurile înalte ale puterii de la noi, precum și la personalitățile străine. Întreaga lui existență a fost o kermesă. Secătuirea sa ca prozator - în ultimele decenii și-a fixat activitatea aproape exclusiv în sfera unei cinematografii propagandistice - se pare că nu l-a deranjat prea mult. Ceea ce a scris post festum indică o conștiință acută, care, automat, circumscrie prin cinism întreaga sa prezență de pînă la răsturnarea dictatorului. Departe de convingerile avîntat comuniste pe
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
o oarecare măsură, realizat sau oricum mult mai aproape de a fi: "1. Ieșirea definitivă din izolare, pe toate planurile, a României; 2. Orientarea decisă spre Vest și spre toate structurile euro-atlantice; 3. Integrarea europeană progesivă și ieșirea bine calculată din sfera de influență rusă, profund negativă; 4. Formarea unei pături mijlocii urbane și rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]