2,840 matches
-
a fosta scanata acreditarea, la”poartă” centrului media unde se află cele două clădiri rezervate presei știam că nu mai „scap”!!! Mă urc în autobuz pentru a duce interviul la redacție...Am impresia că toți ziariștii din jurul meu sunt veseli, sfidând vremea de afară...N-au nicio grijă, în timp ce eu privesc pe geam în gol, printre picăturile de ploaie... Cobor și îmi târăsc picioarele spre intrare...Simt ploaia rece pe picioarele dezgolite...Nu știu dacă e o impresie, dar, parcă, tremur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92415_a_93707]
-
plăcut din magazin, în comparație cu putoarea din ale noastre, mezeluri, (la noi „adidașii” și „frații petreuși”), dulciuri, haine, aparatură electrică, față de „sublim, admirabil, dar lipsește cu desăvârșire”. La sârbi era „raiul pe pământ”, aveau de toate și cred că ar fi sfidat fosta lume comunistă din Europa, dacă ar fi fost lăsați în pace. Dar „nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi”. În ultimul deceniu al mileniului trecut, asemeni unor castele de nisip, statele europene aflate sub semnul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
mai sus, s-au petrecut copie la indigo în România. Trebuie spus, însă, că în timp ce Slovacia a rezolvat, ferm, logic, fără ezitare, în favoarea sa această situație, România, datorită atitudinii de espectativă și ezitante a autorităților statului, a fost umilită și sfidată de Ungaria. Din această perspectivă, comparativ, vorbim de un stat slovac puternic apărat printr-o demnitate națională impresionantă și de un stat român vulnerabil în care această calitate esențială pare să nu mai existe. Autoritățile țării mele, România, nu au
Lecție de patriotism de la Slovacia! Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu [Corola-blog/BlogPost/92489_a_93781]
-
ranița sau cartușiera așa cum o maimuță ar fi desfăcut o nucă”. Aievea l-am văzut cum „Se ridică drept în picioare, cu părul în vânt, cu mâinile în șolduri, cu privirea ațintită asupra guarzilor naționali care trăgeau” și cântă cuplete sfidând armata și moartea. M-am întrebat ce curaj trebuie să fi avut acel copil, într-o împrejurare în care oamenii maturi tremurau și pe care autorul a descris-o astfel: „Priveliștea era înfiorătoare și plină de farmec. Gavroche, ținta, îi
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
ți sparge timpanele sufletului, cerându-ți supușenie totală, deloc crâcnire și niciodată speranță că te vei înălța spre infinirea Trinității Divine. Doar lumina, filtrată prin vitralii fastuos policrome, pare să-și ceară, înaintea orelor vesperale, iertare pentru grandoarea construcției ce sfidează omul - armonie tinzând spre mântuire, Număr de Aur în care Dumnezeu și-a întipărit Măsura Sa, ca unică teogonie și filozofie de viață. De grosimea Bibliei de la București (1688) a lui Șerban Cantacuzino (tipărită sub domnia lui Constantin Brâncoveanu), a
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
costul de 2$) pe site-ul oficial: www.transylvaniadragon.com . Documentarul „Transylvania Dragon” spune povestea lui Flaviu Cernescu, un inginer IT, care a renunțat la job pentru a se dedica sportului și acrobației. De 10 ani merge pe monociclu și sfidează gravitația pe o chinga de numai 2 centimetri, denumită slackline. Este supranumit “Balaurul”! În 1638 un acrobat a mers pe sfoară la înălțime în mai multe orașe din Transilvania. După 377 de ani Flaviu a decis să plece pe urmele
Voltaj şi “Transylvania Dragon” pentru promovarea României! [Corola-blog/BlogPost/92846_a_94138]
-
cele mai meschine acte de politici așa zis culturale, de la ploconirea în fața comercialului de import și până la gratuitatea interesată a televiziunilor care dezbat în aceste zile problemele legii presei, dar cultivă ele însele aceleași nulități degradante a căror fotogenie grețoasă sfidează nu numai elementarul culturii, ci orice urmă de bun simț. Astfel, fenomenul de becalizare se multiplică mereu și-n diferite sfere, pesemne prin regăsirea cărturărească pe care și-o află cei care-l mediatizează. Și-l mediatizează căutându-i în
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
simpla exercitare a votului, au reușit nu numai să prospere, dar să și devină false repere pentru tinerii debusolați și așa contaminați cu lipsa de perspectivă. Scriu cărți și bancherii. Nu, nu e o formă de etalare al salariului care sfidează media pe țară, ci tot de prostire a oamenilor și așa îndobitociți de birurile pe care băncile comerciale le impun clienților. Dacă într-o țară civilizată o bancă trăiește din acordarea de credite performante, la noi, pentru că tot băncile au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
de scris. Se scurseseră, probabil, câteva ceasuri bune de când Începuse să-și redacteze lucrarea. Se opri pentru a reciti tot ceea ce scrisese. Se simțea istovit, migrena Îi zvâcnea În tâmple, somnul era Încă departe. — Cu siguranță, așa e. Ipoteza contrară sfidează rațiunea și evidența, murmură el, trecându-și mâna peste frunte. Pe masă se aflau un urcior plin și două cupe. Turnă apa Într-una dintre ele până când se revărsă, făcând pe jos o baltă. De acolo, pârâiașul prinse să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Împăciuitoare. — Te afli pe un drum cu totul greșit, messer Alighieri. Și nu aș ezita să te las În eroare, dacă din rătăcirea unui cârmuitor al cetății nu s-ar putea naște o pagubă pentru iubita noastră Florență. Nu ne sfida puterea. Nu se cade din partea dumitale. Dimpotrivă, Încrede-te În mărinimia Bisericii. Noi chiar dorim să ne oferim obrazul dinaintea sărutului Împăcării. Bonifaciu poate fi darnic, chiar și cu dușmanii. Noi știm de dificultățile dumitale domestice. Adăpostește-te sub marile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Alighieri! adăugă de Îndată, văzându-i expresia perplexă. Și nenorocirile sale. Dante Încuviință, zâmbind la rândul său. Nu mă miră, dacă aceasta a cea de-a doua pasiune a dumitale. — Nu a doua. Pe domnia ta nu te ispitește să Îți sfidezi soarta? Ar fi o cinste să mă măsor cu dumneata. Sunt sigur că ai fi un jucător formidabil. — Așa cum dumneata ești un mare navigator, presupun. Să se lași În voia zarurilor sau a valurilor pretinde același curaj. — Ai mers vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
preotul din Rennes-le-Château sare În ochii superiorilor săi eclaziastici, care Îi cer să justifice proveniența banilor, acuzându-l de trafic cu slujbe religioase plătite. Acuzație Întemeiată, de altfel, Între noi fie vorba. În chip uimitor, modestul preot de țară Îl sfidează pe episcop, nu se prezintă la chemarea În fața autorității bisericești Întrunite pentru a-i judeca faptele, ba, mai mult decât atât, refuză În termeni impertinenți să se conformeze sancțiunii de a părăsi parohia, pe care o compromisese prin comportamentul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
doar taximetriștrii din Orient o mai etalează, atunci când țin neapărat să demonstreze turiștilor străini că regulile de circulație sunt valabile exclusiv pentru fraieri. Adică tot timpul. Performanța parizianului era Însă potențată de teribila barieră lichidă pe care trebuia s-o sfideze și s-o Înfrângă: din cer nu cădeau picături de ploaie, ci o masă compactă de apă, pe care Învârtoșarea câinoasă a naturii o făcea cenușiu-vânătă. Eu, unul, cel puțin, nu vedeam la mai mult de doi metri distanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și mai tare), iar sinceritatea mea are niște limite pe care, oricât mi-ai fi de simpatic, nu le pot depăși. Am vrut să adaug „deocamdată”, dar știu că nu-ți place cuvântul... 19 Când intri Într-o poveste care sfidează normele realității, cel mai greu este să depășești primul hop, să accepți Întâia abatere de la regulile firescului; restul vine de la sine. Iar când șocurile se succed cu repeziciune, practic nici nu mai realizezi rostogolirea iremediabilă În vertijul noii realități. Nesfârșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În pulberea uitării odată cu celelalte dinastii europene. Argumentele lui Guillaume de Nogaret Îl conving pe Filip cel Frumos. Sau poate doar Îi oferă impulsul de care mai avea nevoie pentru a se decide să treacă la aplicarea soluției radicale. Va sfida, prin urmare, actul papal prin care, În urmă cu două sute de ani, templierilor li se conferise imunitate juridică și va profita cinic de faptul că aceștia nu vor opune rezistență, Întrucât juraseră să nu-și păteze În nici o Împrejurare mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
uimire. Era prea mult pentru prea puținul timp scurs din momentul in care fusesem smuls de pe orbita existenței mele cuminți și aruncat Într-o aiureală incredibilă, În care șocurile se succedau trepidant, Împinse de la spate de o forță decisă să sfideze orice rațiune. Adică nu-mi erau de-ajuns Centrul cu adunătura lui de savanți țicniți cu tot, experimentele cosmice ale altor nebuni terorizați de frica morții (dorința de a cunoaște viitorul nu este altceva decât travestirea În curiozitate a spaimei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
asupra sărmanilor nevinovați de amnezia Tatălui, amplificându-se cu timpul și accentuându-se progresiv și Încurcătura, și nenorocirea, căci fiii și fiicele ex-eternilor au rămas cu iluzia și reflexele eternității, comportându-se În consecință, ignorându-și condiția de muritori și sfidându-și finitudinea prin tentative disperate de supraviețuire cu orice preț și În orice formă: ca amintire, ca regret, cult al morților, mitologie thanatică, moștenire - mai cu seamă În această formă absurdă și periculoasă... vânătorul care i-a lăsat fiului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pentru a satisface exigențele unor inteligențe aparte, ca acelea ale doctorului Wagner și ale predecesorilor săi, pătrunzătoare și nonconformiste până la granița cu riscul și paradoxul. O ascunzătoare perfectă nu e suficientă pentru acest gen de spirite, vor mai mult: să sfideze rațiunea, pășind dincolo de granița perfecțiunii Însăși, pe teritoriul incitant al diabolicului. Astfel de oameni cad frecvent pradă tentației irepresibile de a plusa. Cel mai adesea gratuit și, nu o dată, contraproductiv; este unul dintre modurile lor predilecte de a provoca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
celor trei mașini, nemișcate și prăfuite, ce păreau niște animale antediluviene uitate într-un parc pentru copii, absurde și nepotrivite atât de departe de orașele și străzile pentru care au fost făcute, și din nou îl uimi îndrăzneala celor ce sfidau deșertul necruțător încredințându-se capriciilor unei mașini. Se apropie să le vadă mai de aproape și chiar intră în una dintre ele, dar imediat se văzu obligat să iasă, deoarece nici măcar el, care era obișnuit de mic copil cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ca acela să fie un spațiu inviolabil; un ultim refugiu sau o dovadă absolută a nemărginitei sale puteri și, ca urmare, atât Mecanicul, cât și oamenii săi abia dacă erau ceva mai mult decât niște sărmane furnici ce îndrăzniseră să sfideze un gigantic „tiranosaur“. — Toți avem nevoie de ajutor... - murmură în sfârșit, ca pentru sine. Orice fel de ajutor. Gacel Sayah deschise ochii, calculă înălțimea la care zburau vulturii și hotărî că venise momentul să părăsească liniștitul său refugiu de la umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ca orice muritor de dreptul de a avea un imperiu. Și mie mi s-a dat cîndva libertatea să aleg. Atunci cînd anotimpul se descătușa ca un torent de limfe, cînd drumurile se deschideau miraculos sub pașii mei, cînd energiile sfidau comoditățile confortului și simpatiile nu-mi erau impuse de limitele Înguste ale pătratului În care mă mișc zilnic, am cunoscut și eu bucuria de a Întîlni orașe și oameni și obiecte, existențe pentru mine de o infinită tandrețe pentru că păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
libertatea de a-mi testa sub ochii voștri nebunia. Act mai solitar și mai impudic decît o masturbare publică. „marea rămînea acolo În mersul normal al lucrurilor cineva oricine ar fi fost el trebuia să plutească pe ea și să sfideze providența fie și numai pentru a arăta cum oamenii reușesc de obicei să treacă o asemenea povară pe spinarea altuia ca iadul și loteria și asigurările...“ Vei spune că sînt daruri din cale afară de timide cum aceste unghii zgîrie celofanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce anume mă făcea să cred asta, întrucât stilul arhitectonic îmi era cu desăvârșire necunoscut. Nu mă pricep foarte bine la arhitectură, e drept, dar până și eu mi-am dat seama de faptul că prima încăpere în care intrasem sfida orice reguli, lucru imposibil de anticipat la o privire din exterior. De-acolo părea o obișnuită clădire neorenascentistă franceză; e-adevărat însă, nu chiar ca una franceză, ci o palidă copie, întrucât ne aflam în Jackson City, nicăieri altundeva. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
eroului serii. Privind discret la ceas, acesta nu mai prididea să strângă mâinile chibiților ce țineau neapărat să-l felicite. Într-adevăr, așa ceva nu puteai vedea în fiecare zi, să iasă la ruletă același număr de cinci ori la rând sfida orice închipuire. Asta, fără a mai pune la socoteală suma imensă pusă în joc. Cu o mână tremurândă semnă cec-ul pe care i-l întindea supraveghetorul evitând să numere zerourile scrise acolo. Știa că nu are atâția bani, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Tot ce-i bun se lasă așteptat. SÎnt mocofani care cred că, dacă Îi pun mîna pe cur unei femei și ea nu protestează, o au deja la degetul mic. Începători. Inima unei muieri e un labirint de subtilități care sfidează mintea necioplită a bărbatului mincinos. Dacă vrei să posezi cu adevărat o femeie, trebuie să gîndești ca ea, iar primul lucru e să-i cîștigi sufletul. Restul, dulcele Înveliș molcuț care te face să-ți pierzi mințile și virtutea, vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]