904 matches
-
și discomfortul neplăcut. Cercetările au arătat că o persoană din 20 cel putin o dată pe săptămână prezintă arsuri retrosternale fără să le dea importantă cuvenită. Dacă simptomele se repetă, și acest lucru se întâmplă când există o disfuntie la nivelul sfincterului esofagian și când cantitatea de lichid este mare, atunci suntem în situația unei esofagite peptice care netratata poate duce la complicații. Se recomandă pentru început modificări ale dietei și obiceiurilor alimentare. Diagnosticul se pune printr-o endoscopie (introducerea unui aparat
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
au posibilități mai reduse de recuperare. În toate etapele recuperării, rolul psihologului este foarte important, ca urmare a multiplelor tulburări psihologice și psihice pe care le manifestă pacienții vârstnici. Reeducarea vorbirii o face ortofonistul, concomitent cu celelalte acțiuni recuperatoare. Reeducarea sfincterului vezical la bolnavii cu incontinenta va fi inițiată totdeauna (“grila de micțiune”) dar rezultatele sunt în general mai slabe, comparativ cu cele obținute la tineri și adulți. Hemiplegicii care se pot întoarce la domiciliu păstrează sechele serioase. Dacă și-au
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
rahidiene 3 observații, tumori extradurale 1 observație, tumori intradurale 7 observații, tumori intramedulare 2 observații. A. Tumori rahidiene: 3 cazuri Obs. 1. Nodul fibrocartilaginos. Bolnavă, de 33 de ani, cu paraplegie dureroasă,flasca, cu anestezie În să, incontinenta totală a sfincterelor, evoluție de 7—8 luni. Veche epileptica, anemie marcată, infecție urinară. P.L. = fără modificări. Diagnostic clinic : compresiunea cozii de cal la nivelul vertebrei L4. Mielografia cu lipiodol: oprirea totală L4. Se intervine operator la 14 iunie 1933. După laminectomie se
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Sindromul colestatic Definiție Clasificare. Etiologie Tablou clinic Examen paraclinic Diagnostic pozitiv Tratament </contents> CURS 1 1. TULBURĂRILE MOTORII ESOFAGIENE ACALAZIA CARDIEI Cadru nosologic. Acalazia cardiei este o tulburare motorie de etiologie necunoscută, caracterizată manometric prin relaxare insuficientă sau absentă a sfincterului esofagian inferior (SEI) și dispariția progresivă a peristalticii esofagiene. Termenul, care provine din latină înseamnă deficit de relaxare și definește principala caracteristică a bolii. Elementele importante care definesc boala sunt: incapacitatea SEI de a se relaxa corespunzător la deglutiție, creând
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
absența peristalticii esofagiene normale în regiunea de mușchi neted (fig. 2); alte modificări manometrice ce pot fi identificate în acalazie sunt presiunea de repaus a SEI la limita superioară a normalului sau mai mare și presiunea intraesofagiană de repaus pozitivă. Sfincterul esofagian superior este normal. Testele manometrice farmacologice (mecholyl, bethanecol) determină la bolnavii cu acalazie creștera pronunțată a presiunii SEI, fără producerea unei peristaltici. Scintigrafia esofagiană evidențiază întârzierea transportului bolusului marcat cu un radiotrasor prin esofag până în stomac sau chiar absența
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel de diagnostic al durerii toracice non-cardiace datorate BRGE este monitorizarea pH-ului esofagian. Manifestările din sfera ORL sunt secundare refluxului acid în orofaringe ca urmare a incompetenței sfincterului esofagian superior și a unor tulburări în reflexele esofago-glotic și faringo-glotic. III. Simptome datorate complicațiilor: disfagie, durere retrosternală sau hemoragie digestivă (în prezența esofagitei sau stenozei peptice), tuse și hemoptizie (pneumopatie prin aspirație). IV. Simptomele de alarmă - scăderea în greutate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în sarcină, dar poate fi indus și de alți numeroși factori ca fumatul, alcoolul, obezitatea, întârzierea evacuării gastrice, unele medicamente (anticolinergice neselective, xantine, nitriți etc), sclerozarea varicelor esofagiene etc. Patogeneza. BRGE este multifactorială: I. Incompetența mecanismelor de barieră antireflux 1. Sfincterul esofagian inferior (SEI) este structura cu cel mai important rol în bariera antireflux, presiunea bazală medie a acestuia fiind semnificativ mai redusă (< 10 mm Hg) la pacienții cu BRGE decât la persoanele sănătoase (20 mm Hg). SEI este responsabil de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
a acestuia fiind semnificativ mai redusă (< 10 mm Hg) la pacienții cu BRGE decât la persoanele sănătoase (20 mm Hg). SEI este responsabil de apariția RGE prin următoarele mecanisme: a) relaxarea tranzitorie a SEI (RTSEI) este o relaxare completă a sfincterului, care nu este declanșată de deglutiție și reprezintă cauza majoră a RGE atât “fiziologic” cât și “patologic”; mai mult, ea explică de ce refluxul apare și la cei la care presiunea bazală a SEI este normală ; b) răspuns adaptativ anormal al
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel de diagnostic al durerii toracice non-cardiace datorate BRGE este monitorizarea pH-ului esofagian. Manifestările din sfera ORL sunt secundare refluxului acid în orofaringe ca urmare a incompetenței sfincterului esofagian superior și a unor tulburări în reflexele esofago-glotic și faringo-glotic. III. Simptome datorate complicațiilor: disfagie, durere retrosternală sau hemoragie digestivă (în prezența esofagitei sau stenozei peptice), tuse și hemoptizie (pneumopatie prin aspirație). IV. Simptomele de alarmă - scăderea în greutate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de tracțiune). Un diverticul de importanță clinică mai deosebită este diverticulul Zenker, situat pe fața posterioară a joncțiunii faringo-esofagiene și este 63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
compresiunea asupra coldocului. La palpare se constată hepatomegalie cu suprafața neomogenă. 3. Hepatitele icterigene. Circumstanțele etiologice, anamneza și examenul de sânge precizează diagnosticul. 4. Chisturile hidatice ale feței inferioare ale ficatului pot determina compresiune cu icter. 5. Spasmul reflex al sfincterului Oddi. B. SINDROMUL MIRRIZZI reprezintă condiția în care un calcul este inclavat în cistic sau istmul colecistului și comprimă coledocul în porțiunea sa mijlocie, determinând obstrucție; episoadele de colangită recurente pot determina erodarea peretelui și formarea unei cavități comune. Litiaza
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
canalului coledoc, având drept consecință, apariția unui canal comun lung, cu lungimea de până la 2 cm [14]. Această malformație este mai frecventă la populația asiatică și în special la japonezi [30,31]. Prezența canalului comun, asociat cu presiunea crescută a sfincterului Oddi, frecventă în această anomalie, predispun la refluxul sucului pancreatic la nivelul canalului biliar. În consecință, crește nivelul amilazelor în sucul biliar, cu activarea intraductală a enzimelor proteolitice, alterarea compoziției bilei care determină leziuni ale epiteliului biliar, inflamație, distensie ductală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Dana Crişan, Ofelia Moşteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92170_a_92665]
-
Adesea se pot observa acini pancreatici însoțiți uneori de mici ducte în peretele porțiunii intrapancreatice a coledocului. Concentrația fibrelor musculare netede din peretele coledocului este variabilă. Totuși, fasciculele musculare netede sunt mai abundente în porțiunile intrapancreatice și intraduodenale ale coledocului (sfincterul coledocian) [4, 5]. LEZIUNI PRECURSOARE ȘI INCIPIENTE În dezvoltarea și progresia colangiocarcinomului sunt individualizate două tipuri de leziuni precursoare: neoplazia intraepiteliară biliară (BilIN) și neoplasmul papilar intraductal (IPN) [1,6]. NEOPLAZIA INTRAEPITELIALĂ BILIARĂ (BILIN) Este caracterizată de prezența de celule
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
însăși [1]. Elementele caracteristice circulației maligne sunt: abundența vasculară, prezența de vase cu traiect și calibru neregulat, unele dintre ele intercomunicante, altele obturate la capăt cu aspect „în deget de mănușă”, prezența de șunturi arterio-arteriale și arterio-venoase, lipsa sau incompetența sfincterului arteriolar precapilar alcătuit din musculatură netedă. La nivelul capilarelor, există o permeabilitate crescută a endoteliului pentru macromolecule, ceea ce face ca substanțele nutritive să penetreze accelerat în interstiții. Chiar, dacă nu toate aceste elemente aparțin malignității, ele reprezintă în mod cert
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
undei de aer în funcție de mobilitatea sau hipochinezia vălului palatin sub aspect anatomic, cât și dirijarea insuficientă a undei respiratorii în cavitatea bucală, sunt repere pe care Margareta Tomescu le explica studenților și practicienilor începători în determinarea gradului de insuficiență a sfincterului faringonazal. Am asistat-o în cabinet, prezentând cazuri, concluzionând definiții și clasificări ale malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine. Metodica corectării rhinolaliilor în funcție de diagnosticul diferențial și particularitățile individuale anatomice și psihice, este adecvată perioadei preoperatorii, cât și celei postoperatorii. Terapeutul rhinolog demonstrează atitudini
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tumori ale nasului, rinofaringelui sau faringelui determină rhinolalia clausa sau închisă, componenta inversă rhinolaliei apperta. Rhinolalia clausa anterioară este rezultatul unui blocaj al culoarului ce leagă naso-faringele cu exteriorul, prin nări. Presiunea aeriană poate fi realizată oral fără a folosi sfincterul naso faringeal și vorbirea capătă o rezonanță de „fund de sac” (220; p.11). Când aceste aspecte coexistă, vorbirea poartă caracterul unei rhinolalii mixte. Rhinolalia devine funcțională în hipertonia velară de origine centrală și prin obicei vicios și selectivă când
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
regiune din cavitatea orală, după cum există sau nu un contact accesoriu al limbii cu bolta palatină (Vezi clasificarea consoanelor după modul de producere) (159, p. 62-66). 1.3.5. În realizarea diverselor moduri de articulare verbală are o mare importanță sfincterul palato-faringeal. Vom vedea în cele ce urmează cum se formează și care este mecanismul lui de funcționare. Vălul palatin se continuă cu partea superioară a palatului dur, lateral, se apropie de peretele faringian și se termină în partea posterioară, într-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suprafața sa superioară ajunge în contact cu peretele posterior al faringelui acționând invers decât tensor-palatin și palato-glossul. Whillis (1930) a găsit prin disecție că fibrele superioare ale constrictorului superior trec în girul faringelui inserându-se pe aponevroza palatală, formând mușchiul sfincterului palato-faringian cu funcție extrem de importantă în vorbire (217; p.837). Aceasta produce o avansare pe linia mediană a faringelui cu ridicare în unele cazuri a pediculului „Passavant” la un nivel deasupra marginii moale a palatului moale (pediculul lui Passavant nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și respirației orale, aerul iese pe gură. Pentru prevenirea trecerii curentului de aer prin nas e necesară o completă închidere a cavităților nasale la nivelul nasofaringelui. Închiderea este realizată prin acțiunea sincronică a mușchilor constrictor superior ai faringelui - pterigofaringianul palatal (sfincterul) pteringofaringianul inserat pe „Humulus”, levator-palati și palato-faringianul. Acești mușchi acționează împreună separând rezonatorul oral de cel nasal, închiderea completă fiind realizată prin separarea oro-faringelui de nasofaringe, fapt ce se poate demonstra prin turnarea a câtorva picături de soluție salină într-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ce se poate demonstra prin turnarea a câtorva picături de soluție salină într-o nară în timp ce subiectul este pus să zică „a”, dând ușor capul pe spate. Lichidul trebuie să treacă în nara cealaltă, fără să ajungă în orofarinx, atâta timp cât sfincterul rămâne contractat. Negus și Hartman, citați de Muriel E: Morley au măsurat presiunea necesară să învingă rezistența palatului moale în timpul unei vocale pure și au găsit pe coloana de mercur 30100 amperi (118; p.34). Acțiunea mușchilor palatinali și faringieni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În cea mai mare parte a cazurilor mișcarea pereților faringieni (către interior) este la fel de importantă pentru închiderea faringiană ca și mișcarea palatului în sus și înapoi. Din această poziție a mușchiului faringelui și palatului, se fac mici și rapide mișcări, sfincterul închizându-se și deschizându-se alternativ. Calman (1955) repetă aceleași observații pe un număr de pacienți asemănători și își exprimă îndoiala cu privire la necesitatea crestei lui Passavant în închiderea nasofaringiană. El constată că închiderea nu se face numai la un singur
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru o-e decât pentru ah, mai mult pentru consoane închise decât pentru cele deschise (115; p.34). În timpul suflatului - cu presiune mare ca la suflatul în balon - palatul se ridică la înălțime maximă, fiind necesară o perfectă închidere a sfincterului. În sforăit, aerul respirat forțează sfincterul nasofaringian contractat, care alternativ se deschide și se închide atât de repede încât produce vibrații și un sunet caracteristic (se folosește ca test pentru capacitatea sfincterului palatofaringian post operator în despicături velare). Se constată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai mult pentru consoane închise decât pentru cele deschise (115; p.34). În timpul suflatului - cu presiune mare ca la suflatul în balon - palatul se ridică la înălțime maximă, fiind necesară o perfectă închidere a sfincterului. În sforăit, aerul respirat forțează sfincterul nasofaringian contractat, care alternativ se deschide și se închide atât de repede încât produce vibrații și un sunet caracteristic (se folosește ca test pentru capacitatea sfincterului palatofaringian post operator în despicături velare). Se constată uneori că testul este pozitiv chiar dacă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înălțime maximă, fiind necesară o perfectă închidere a sfincterului. În sforăit, aerul respirat forțează sfincterul nasofaringian contractat, care alternativ se deschide și se închide atât de repede încât produce vibrații și un sunet caracteristic (se folosește ca test pentru capacitatea sfincterului palatofaringian post operator în despicături velare). Se constată uneori că testul este pozitiv chiar dacă la controlul vizual vălul apare scurt și incapabil să atingă peretele posterior al faringelui. Trebuie amintit că suprafața superioară a palatului nasal este aceea care atinge
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pereților faringieni și chiar mobilitatea pereților faringelui și a întregului constrictor superior este cel puțin tot atât de importantă, dacă nu chiar mai importantă decât mobilitatea palatului moale (50; p.299; 115; p.40). Deci, închiderea nasofaringiană apare ca realizată de un sfincter, ca fluieratul de către orbiculari și numai de o închidere în sens antero-posterior. Important pentru vorbire este folosirea coordonată a mușchilor care acționează în cele trei sfinctere (sau valve) care controlează curentul de aer respirat la nivelul buzelor, laringelui și nasofaringelui
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]