786 matches
-
masivă, generoasă, a mărturiilor unor oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața) irosită în minele siberiene, osândirea la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
acela de ruptură crîncenă, în care, în urma unor decizii arbitrare și total desprinse de realitatea locului, o frontieră a trecut prin sufletele oamenilor, lăsîndu-i pe veci neîmpliniți, în căutarea jumătății pierdute, asemenea rătăcitorilor lui Platon. Iar scenele ce evocă gulagul siberian, de un realism copleșitor, nu au nimic de invidiat unor texte similare, nici măcar marelui Soljenițîn. Camionul cu "nacialnicul" a trecut la vreo săptămînă de la venirea noastră și ne-a lăsat instrucțiuni precise despre ce aveam de făcut: de desțelenit pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Phlomis tuberosa, Picris hieracioides ssp. hieracioides, Plantago major var. brachystachya, Plantago tenuiflora, Poa annua, Poa bulbosa, Poa compressa, Poa nemoralis, Poa palustris, Poa pratensis, Poa sylvicola, Poa trivialis, Podospermum canum, Podospermum laciniatum, Polycnemum arvense, Polycnemum heuffelii - scârțâitoare, Polygala sibirica amăreala siberiană, Polygonatum latifolium, Polygonatum officinale, Potentilla argentea, Puccinellia limosa, Pulmonaria officinalis, Pyrola chlorantha, Pyrola media, Pyrola rotundifolia, Reseda lutea, Rumex domesticus, Salicornia herbacea, Salvia nemorosa, Scrophularia vernalis, Scutellaria altissima, Silaum flavescens, Silene dichotoma, Silene nutans, Sinapis arvensis, Solanum dulcamara, Sonchus arvensis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alsaticum, Peucedanum latifolium, Phleum boehmeri, Phlomis pungens, Phlomis tuberosa, Phragmites communis, Picris hieracioides, Plantago cornuti, Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media, Plantago schwarzenbergiana, Plantago tenuiflora, Poa annua, Poa bulbosa, Poa palustris, Poa pratensis, Podospermum canum, Polygala comosa, Polygala sibirica - amăreala siberiană, Polygonatum latifolium, Polygonatum officinale, Polygonum aviculare, Potentilla arenaria, Potentilla argentea, Potentilla hirta, Potentilla recta, Potentilla reptans, Primula officinalis, Prunella grandiflora, Prunella laciniata, Puccinellia distans, Pulsatilla grandis, Pulsatilla montana, Pulsatilla pratensis ssp. nigricans, Ranunculus acer, Ranunculus illyricus, Ranunculus pedatus, Ranunculus polyanthemos
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai mult balzacian decât rusesc. Volumele II, III, cu intriga factice, menită a scoate în evidență educația democratică a eroului, sunt mai puțin atrăgătoare. În schimb volumul IV ne pune în fața unui extraordinar prozator al geologicului. În zugrăvirea aglomerărilor umane siberiene, a coloniilor de surghiuniți, a societății locale, Stere are ceva din siguranța de trăsături a lui Gogol. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european înaintea acelei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibliotecă și lachei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuprinde pe cititorul european înaintea acelei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibliotecă și lachei. Tot ce privește așezările primitive cu enigmatica lor constituție instinctuală este de o mare poezie sociologică. Convoiul de "lănțurași" intrând în satul siberian și cerșind în cor, osândirea la moarte de către mir a unui hoț sunt de o măreție cruntă. În evocarea priveliștii siberiene, C. Stere pune un patos extraordinar. Fără paletă bogată și vocabular afară din comun, el are o înfricoșare religioasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
așezările primitive cu enigmatica lor constituție instinctuală este de o mare poezie sociologică. Convoiul de "lănțurași" intrând în satul siberian și cerșind în cor, osândirea la moarte de către mir a unui hoț sunt de o măreție cruntă. În evocarea priveliștii siberiene, C. Stere pune un patos extraordinar. Fără paletă bogată și vocabular afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul gol. Cel puțin trei descripții, adevărate imnuri ale sublimității naturii, sunt de neuitat: taigaua, tundra de-a lungul fluviului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceluiași Ion Ghica niște turte „dacă n-ar fi cele 15 grade de frig”... Peste puțin timp Îl Înștiințează cu un umor cam dramatic: „Dacă la Londra vă bucurați de o ceață roșie, noi aici ne bucurăm de un climat siberian!”. Și, mai departe, de-a dreptul tragic: „15 grade dimineața - 18 la miezul nopții. De aceea cu ce plăcere stau În casă (s.n)!” În corespondența cu femeile, Alecsandri arată aceeași exagerată preocupare pentru starea vremii. „Afurisit timp” - scrie el
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai buni gimnastici la inele romane, dar și cu Miss Hercules, cea mai puternică atletă din lume”. Cu această ocazie, locuitorii orașului au putut vizita Marele Parc Zoologic, „cu peste 200 de animale - urși polari, hiene, lei de Berberia, urși Siberieni, gulerați, Americani și bruni, câini, tigri Bengali din India, leoparzi, maimuțe”ș.a. Participarea la întreceri sportive și alte competiții Spre deosebire de comunitățile rurale, fidele regulilor simple ale unei vieți tihnite și integratoare, cu activități, preponderent, de natură rutinală, mediul urban a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
marxismului rom�n, Constantin Dobrogeanu? Gherea pe numele lui adev? raț Solomon Kats, evreu rus refugiat. Dar s?? l l? s?m pe Iorga s?? l descrie: �... �un (om) persecutat, v�nat ? i �ncarcerat �n Rusia ? arist? , purt�nd �n piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras �n el), dar (�n sinea lui) de o bun? țațe f? r? margini. (Era) gata s??? i dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpret�nd lucrurile f? r? ură prezent? �n manifest? rile marxiste violente ? i lipsite de perspectiv? ale altora. Na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
corespondent). Degeaba; relatările bat tot înspre Răsărit. Cu tot tacîmul, adică și cu pronunția marcat rusească a numelor (Baris Elțîn). Simt un frison, frison vechi, pe șira spinării. Și, capac, ieșind pe bulivar, mai și văd plimbarea căciulilor cu urechi siberiene. Brrr! e chiar frig. În anii cînd era "salonard francez" (povestește Virgil Ierunca), Cioran dădea reprezentații de groază. Mai abitir, unde se adunau transfugii noștri. La o soarea din astea, cu fețe tot una și una, cineva, perorînd catedratic, îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soarbă fascinat nepotul. În sfîrșit, dialog: măi, măi, cine-i acolo așa de deștept, cine, cine? Răspunsul ălui mic: o limbuță de culoarea șerbetului de trandafiri. Atît. 2 decembrie Pe trotuare, o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De tot rîsul! Cînd lideri occidentali vizitează, iarna, Moscova, și-și îndeasă pe urechi, din curtoazie diplomatică, cușma rusească, asta ne-mbie doar să zîmbim; cînd însă premierul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk, care ocupase regiunile estice ale culturii Androvo, retrasă mai spre vest, de apariția în zona Minusinskului a nomazilor sarmați, care pun capăt culturilor pastorale și agricole din stepa siberiană, la un moment ce poate coborî până la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., dată care este, totuși, insuficient probată. Înlocuind cultura Karasuk, sarmații devin purtătorii culturii Tagarski, denumită astfel după o insulă a Ieniseiului, de lângă Minusinsk, unde au fost identificate primele vestigii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
deasupra cărora se ridicau tumuli. Bogăția minelor de staniu și de aramă a făcut ca bronzul să fie folosit multă vreme de către tagareeni, care nu încep să folosească fierul decât către secolele V-IV î.Hr. Cultura tagareeană, continuată în zona siberiană și după migrația spre apus a unor prime comunități sarmate, apare în textele chinezești ca aparținând Ting-linilor, fiind înlocuită în secolul II d.Hr. de cultura Taștâc, născută din amestecul europoizilor Ting-lin, al turanicilor și al Juan-Juan-ilor mongoloizi, din care
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de Montalembert Pentru Jean-Christophe „(...) cu o plăcere copilărească și cu o profundă emoție, neputându-i pomeni pe atâția alții care au însemnat la fel de mult și prin care a dăinuit Franța, transcriu aici numele lor adevărat (...)” Marcel Proust Timpul regăsit „Oare siberianul o să-i pretindă cerului măslini sau provensalul răchițele?” Joseph de Maistre Serile din Sankt-Petersburg „L-am întrebat pe scriitorul rus care e metoda lui de lucru și m-am mirat că nu-și făcea el singur traducerile, căci vorbea o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să scoată strigăte atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu strălucirea tragică a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile năvalnice și cu bocetele răscolitoare, oamenii aceia străteau încremeniți în fața frumuseții chinuite a tinerei franțuzoaice. Ea se zbătea deasupra gropii strigând în limba ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să-i identifice, să-i dea afară îmbrâncindu-i de pe peronul Élysée-ului! În seara următoare, lampa bunicii s-a aprins din nou pe balcon. Am văzut în mâinile ei câteva pagini din ziarele pe care tocmai le scosese din cufărul siberian. Ne-a vorbit, balconul s-a desprins încet de zid și a plutit, cufundându-se în umbra înmiresmată a stepei. Nicolae era așezat la masa de onoare împodobită cu minunate ghirlande de mediolla. Auzea când o replică grațioasă a doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mirosind a pământ ud umfla perdeaua albă de la fereastra deschisă - pânza prindea viață, căpăta volum, apoi cădea la loc lăsând să intre în încăpere pe cineva invizibil. Fericit că eram singur, mi-am dus planul la îndeplinire. Am tras cufărul siberian pe covor, lângă pat. Închizătorile au sunat cu clinchetul ușor pe care îl așteptam în fiecare seară. Am ridicat capacul acela mare, m-am aplecat asupra hârtiilor vechi ca un pirat - asupra comorii dintr-un sipet... La suprafață, am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu știa nimic!) Printre lacrimile mele, au răzbătut câteva strigăte disperate: - Totul este fals! Trădătorilor, trădătorilor! Mincinosul ăsta cu mustăți... Halal Președinte! Minciuni... Nu știu dacă Charlotte ghicise motivul deznădejdii mele (probabil observase dezordinea provocată de scotocirile mele în cufărul siberian, poate că și găsise pagina fatidică). Oricum, mișcată de criza aceea neașteptată de lacrimi, a venit să se așeze pe patul meu, mi-a ascultat un moment suspinele sacadate, apoi, găsindu-mi palma în întuneric, mi-a strecurat în ea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
singură de tot, și îi duc morfină mamei mele...” A crezut că mintea i-o lua razna, înainte de a se prăbuși într-o prăpastie în care toată absurditatea revelată subit avea să devină firească. S-a scuturat: nu, pustietatea aceea siberiană trebuia, totuși, să se sfârșească undeva, iar acolo exista un oraș cu bulevarde largi, mărginite de castani, cu cafenele iluminate, apartamentul unchiului său cu toate cărțile care se deschideau asupra cuvintelor atât de dragi, fie și numai prin aspectul literelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ea și l-a uimit și mai mult pe birjar cu sonoritatea vibrantă și foarte străină a vocii ei. La gară, a repetat fetița care-l chemase adineauri pe stradă. Ea vorbea foarte bine rusește, cu o urmă de accent siberian... Charlotte știa că apariția Albertinei pe trepte fusese precedată de o luptă lungă și dureroasă, întretăiată de mai multe recidive. Ca lupta bărbatului ce se zbătea printre sloiuri de gheață, într-o copcă neagră, văzut de Charlotte într-o zi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
când s-au instalat pe banchetă. - Îl lăsăm. Nu sunt decât niște hârtii vechi și toate ziarele acelea ale unchiului tău... O să ne întoarcem într-o bună zi ca să-l luăm. Au traversat podul, au trecut pe lângă casa guvernatorului. Orașul siberian parcă se întindea deja într-un trecut straniu în care era ușor să ierți zâmbind... Da, exact privirea aceea lipsită de ranchiună au aruncat-o asupra Boiarsk-ului o dată stabilite din nou la Paris. Iar când, vara, Albertine avea să dorească
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să ierți zâmbind... Da, exact privirea aceea lipsită de ranchiună au aruncat-o asupra Boiarsk-ului o dată stabilite din nou la Paris. Iar când, vara, Albertine avea să dorească iarăși să se întoarcă în Rusia (pentru a termina definitiv cu perioada siberiană din viața ei, credeau cei apropiați), Charlotte a fost puțin invidioasă pe mama ei: și ei i-ar fi plăcut să stea o săptămână sau două în orașul populat de-acum încolo cu personaje din trecut, cu case, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a fost cruțată în cele două luni de călătorie, e pentru că imensul continent pe care îl traversa era sătul de sânge. Pentru câțiva ani măcar, moartea își pierdea farmecul, devenind prea banală și nemaimeritând osteneala. Charlotte mergea prin Boiarsk, orașul siberian al copilăriei sale, și nu se întreba dacă era vis sau aievea. Se simțea prea slabă ca să se gândească la asta. Pe casa guvernatorului, deasupra intrării, atârna un drapel roșu. Doi soldați înarmați cu puști tropăiau în zăpadă de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să se mire văzând tânăra aceea subțiratică sculându-se de pe lavița ei. Crengile uscate pe care le ducea sub braț lăsau să cadă pe dușumea dâre lungi de zăpadă. Chipul ei veșted semăna cu al oricărei țărănci bătrâne din ținutul siberian. Buzele, acoperite cu o rețea fină de riduri, i-au fremătat. Și în gura aceea, în pieptul uscat al acelei ființe de nerecunoscut, a răsunat vocea Albertinei, o voce din care nu se schimbase nici măcar o notă. - În toți anii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]