941 matches
-
un patriotism civic fundamentat pe legea morală a creștinismului: Gradul de civilizație, la care a ajuns partea cea mai cultivată a neamului omenesc, cere un alt patriotism cu totul deosebit de al celor vechi, și care era împotrivitor la dezvoltarea omenirii. Silința celor vechi de a-și ridica patria cu paguba altor State, și de a întemeia iubirea către dânsa pe ura altor țări, nu se mai potrivesc cu vremea în care trăim. Patriotismul din vremea de acum trebuie unit cu iubirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care este răsfirat acesta). La Aaron, în pre-pașoptism, "iubirea de patrie sau patriotismul [...] este un sentiment nobil, care stă într-o aplecare statornică de a voi tot binele concetățenilor cu care cineva trăiește împreună în societate, și într-o silință neprecurmată de a le face, de a le păstra și de a le înmulți fericirea lor. Numai acest fel de iubire de patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Acesta este tipul de patriotism nobil pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sine nici un preț moral" (Aaron, 1843, p. 3). Elementul etnic nu este deloc menționat, tot ce contează este cetățenia și promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei (Aaron, 1843, pp. 4-5). Avem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o am vândut dumisale lui Păun ce-au fost clucer, carile acmu iaste vameș mare.” Acest vameș și-a pus în gând să zidească o mănăstire pentru că: „Este mult lăudat și vrednic de mii de laude lucrul acelor ce pun silință spre zidirea dumnezăieștilor case și pentru întocmirea svintelor mănăstiri”, precum spune Methodie, arhiepiscop al Tarigradului și patriarh ecumenic, în hotărârea din 9 feb. 1671 (7179). Prin această hotărâre, mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Tării Moldovei, închinată de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prezentat de ciumă, precum și de a face cunoscute toate deciziile și măsurile autorităților districtuale, cu caracter educativ-sanitar preventiv, până la nivelul lumii rurale. În acest sens, la 17 iulie 1797, episcopul Daniil Vlahovici cerea preoților din provincie să-și dea toată silința pentru a învăță poporul ca "să să știe fiește care a păzi, ca să nu intre și în Bucovina focul acesta al ciumei", amintindu-se faptul ca pentru cei ce nu se vor supune și "s-au aflat a fi împotrivitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ține de circumstanțele particulare ale conceperii sau nașterii lor. Este și cazul lui Castor și Polux. Însă Dioscurii se străduiesc și reușesc să devină asemănători, pe cînd gemenii americani nu depășesc niciodată distanța inițială dintre ei. Ba chiar își dau silința să o amplifice, ca și cum o necesitate metafizică ar constrînge toate elementele împerecheate la origine să se îndepărteze. De aici decurg o serie de consecințe : pe plan cosmologic, imposibilitatea de a concilia niște extreme care, în pofida unui vis nostalgic, nu vor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a Basarabiei cu regatul României. Ședința a fost deschisă de Președintele ei, Ion Inculeț, care a declarat printre altele: „Ședința de astăzi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru națiunea noastră, pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silințele ca să reușim cu cinste în acest moment istoric.” A urmat apoi la cuvânt Alexandru Marghiloman, primul ministru al României, care a precizat condițiile interne și externe ale momentului arătând că „guvernul român respectă toate drepturile și libertățile câștigate de basarabeni
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cobitor. Copacii în preajmă-mi păreau că-nviază; Din toată tulpina un geamăt ieșea; Flămândă, cumplită, vedeam că-mi urmează O ceată turbată de lupi ce urla. Și eu fugeam iute, fugeam cu grăbire. Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnic puneau împotrivire; De-o rece sudoare eram inundat. Sufla un vânt iute, și luna-negrită În sațiuri veșnice trecea alergând, Cu stinsele-i raze, cu fața-i pălită Întinse pustiuri abia luminând. Apoi deodată, în nori se ascunse. Și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ridicată, iar pe timpii tari devenea chiar tonant... Îl cântam, pur și simplu... îl cântam ca pe un marș oarecare fără a ne trezi o emoție aparte... îl cântam și atât. N-am simțit în el, nimic sfânt.. cu toată silința. Îi lipsea... acel „ceva” de „imn”... sacru, măreț, grav.. dar, mai ales grav.. Nu ne transmitea nici o emoție.. „ A ieșit, băieți..!”, murmură profesorul satisfăcut de execuția perfectă.. și-și frecă palmele din nou, „.. a ieșit..!” L-am mai reluat de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
micile vipere pe care le dresam după ce doica mea avusese grijă să le scoată dintele veninos. Acum vorbesc fără întrerupere; vreau să fiu cât mai persuasiv și mi se pare că aproape am uitat de mine însumi, dându-mi toată silința de a o seduce prin tot ce spun. Fetița însă ascultă în tăcere, cu vădită răceală; deodată mă privește cu ură și fuge, întorcându-mi spatele. Dorința de a o revedea mă chinuie de atunci în permanență; n-am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Comptabile se impartasescu assemenea cu 1/3 din tote amendile de urmărire. Articolul 38 Perceptorii de Clasă I și ÎI, pentru considerația greutatiloru serviciului loru voru avea dreptu la unu premiu echivalentu cu retribuția ficsa pe două luni, dacă prin silințele ce voru depune voru achita integralu pînă la finele fia căruia anu contributiunele directe ce voru fi îndatorați a strînge dupe rolurile anuale și cele suplementare din despărțirea loru. Capitolul 9 Penalități Articolul 39 Perceptorii, carii pînă la finele fia-cărui
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
care îl poate ajuta să identifice ce anume îi lipsește pe planul evoluției interioare, în atingerea unei armonii. Acest învățător onest, care este simptomul, poate dovedi multă duritate și severitate în manifestările sale corporale, emoționale, mentale, atunci când nu ne dăm silința să percepem sau negăm ceea ce vrea să ne transmită. Pentru a desluși acest limbaj este necesar să dăm dovadă de onestitate față de noi înșine, ceea ce nu e mereu ușor de suportat. Cel mai bun prieten al nostru nu ar îndrăzni
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
într-un capitol aparte alături de alte „norme auxiliare”. Buna stăpânire a cunoștințelor de specialitate din toate disciplinele filologice apare lui Ilioasa, ca fiind cea mai importantă caracteristică asociată profesorului, dar nu uită să menționeze că profesorul trebuie „să-și dea silința a trezi în elevi gustul și pasiune pentru studiul limbii române” (Fl. Ilioasa, 1939: 23). VII. Manualul de limba română în legătură cu manualul de limba română, Papadopol că acesta are, „după o diviziune elementară” două părți: „1. conținînd numai opere și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
i-a secat lumina ochilor, spun totul în privința modului său de a-și concepe datoria față de critica și istoria literară.”1 La Pompiliu Constantinescu admiră „spectacolul criticii”, libertatea de spirit, obiectivitatea: „Consecvența în câteva mari idei limpezi, care îi luminau silințele, îi crease în ultimul timp o înățime morală impunătoare.”2 El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, „crezând în flacăra curată a emoției estetice.”3 Șerban Cioculescu, „născut polemist, fiu legitim al rațiunii”4, vădește
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
numite Reviere. Oricine Își poate imagina cu ce medicamente au fost Înzestrate aceste spitale În toiul războiului. Garda medicală Însă a fost la Înălțime. Printre deținuți s-au găsit mulți medici renumiți cu mare experiență, care și-au dat toată silința să-i vindece pe bolnavi. Uneori făceau și operații - fără anestezice -, reușind să mențină În viață o serie de „pacienți”. Zilele petrecute În Revier au fost o ușurare pentru fiecare bolnav. Chiar dacă hrana n-a fost mai bogată nici acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și centura și mai ardeau și cu centura, dar, cum să spun, mai mult de ochii lumii. Erau câțiva care o făceau cu plăcere, dar ăilalți, majoritatea, erau oameni cumsecade și făceau treaba asta să se vadă că Își dau silința. Dar nu era ceva rău. Erau, Însă, câțiva care erau periculoși. În special „Africanul” - ăla era un criminal Înnăscut. Dar mai erau și alții. Nu din SS, că ăștia erau așa domni mari În lagărul ăsta, că toți erau În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de la studiu, prea mult divertisment, Încă unul din motivele atitudinii În care nu contează decât individul și momentul de față“. Dacă acesta este un test - și eu cred că este -, atunci liderii și părinții americani nu și-au dat toată silința să-i pregătească pe tineri pentru lumea de mâine. „Suntem ca un pocal pe trei sferturi plin, iar lichidul reprezintă avuția noastră“, afirmă Steve Jobs, fondator al Apple Computer și unul dintre cei mai mari inovatori ai Americii. „Lângă el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
De acum ai să faci două bucăți peste normă! Altfel, știi ce te așteaptă! Și mulți, cei mai mulți poate, sub imperiul fricii de a nu intra iarăși în forfecare, încercau să depășească norma, pentru a-și dovedi cinstea în fața asupritorilor. Această silință dădea naștere la o nouă greșeală: calitatea pieselor lăsa de dorit. Erai acuzat de sabotaj, că faci rebuturi, și pedepsit cu bătaie, nemâncare sau carceră. Locotenentul major Mihalcea sau Avădanei își asigurau însă un loc prioritar în avansarea ierarhică. Pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
avea un venit. A împărțit timp de mulți ani salariul cu alt profesor care preda efectiv, ceea ce i-a fost de mare ajutor în strădaniile sale. Protectorii lui, profesorii Vârgolici și Xenopol, Iacob Negruzzi și Caragiani, și-au dat toată silința să obțină pentru Iorga o bursă postuniversitară în străinătate. Întîmplător, primul-ministru Theodor Rosetti a făcut o vizită la Iași. S-a intervenit direct și personal pe lîngă el în favoarea "tînărului geniu." A primit astfel o bursă itinerantă de două luni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
izbucnește iar o larmă hârâită. Cu toate acestea, îmi propun să-mi fac o deprindere din popasurile pe aici. Blajina ostilitate a sătenilor nu mă supără. Desigur, grație televiziunii, ei știu foarte bine cine sunt. Dar și-au dat toată silința să se arate indiferenți; și poate că, în prețioasa lor simplitate, sunt într-adevăr indiferenți. Pentru ei poate că reprezint un personaj „ireal“, care a împrumutat ceva din însăși irealitatea modului prin care m-au cunoscut. Slavă Domnului, nici unul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
macaru de și se va fi perdutu sau se va fi luatu corabia de către vrăjmași, ori corsari. Articolul 540 Intemplandu-se a se naufrange corabia, sau a se inomoli pe prunturi și a se sfarama, asiguratulu este datoru a pune tota silința spre scoterea și strîngerea lucruriloru înecate, fără însă a perde dreptulu de a putea face părăsirea la vreme și la locu cuviinciosu. - Dupa încredințarea ce va face asiguratulu înaintea judecatei, cheltuelile ce va fi făcutu elu pentru scoterea și strîngerea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dise se scadu la o lună și jumătate pentru intemplarea cea d'anteiu, si la trei luni pentru cea a de a doua. Articolul 547 În curgerea soroceloru însemnate în art. de mai susu, asigurații suntu datori a pune tota silința ce le e prin putință ca să dobandesca slobodirea lucruriloru oprite. - Iar asiguratorii voru putea, ori dinpreuna cu asigurații ori deosebitu impartele, să intrebuintede tote midilocele spre același sfirsitu. Articolul 548 Părăsirea cu cuventu că corabia nu este în stare plutire
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
corabia s'a declaratu în stare de neplutire, asiguratulu pe povară e datoru a face acesta cunoscută asiguratoriloru în sorocu de trei dile de la priimirea acestii vestiri. Articolul 550 Capitanulu e datoru, la o asemenea intemplare, a'și pune tota silința, spre a găsi o altă corabie ca să transportede mărfurile la loculu celu hotaratu. Articolul 551 Primejdiile marfilriloru încărcate în altă corabie suntu pe sema asiguratorului la intemplarea pomenita în art. de mai susu, pînă la sosirea și descărcarea loru. Articolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de doue-deci și patru cesuri după sosirea să, a supune la adeverirea tribunalului sau a dregătoriei locale intemplarile cuprinse în actulu de chibsuire trecutu în registru. Articolul 573 Alegerea perdaniiloru și a pagubiloru se face la loculu descarcarei corabiei, după silința căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României. - Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
formalitățile prescrise de legi pentru timbru de înregistrare. Capitolul 3 Despre concordat Articolul 843 În orice stare a procedurii falimentului se poate încheia concordat între fălit și creditorii săi, data toți consimt la aceastsa. Sindicul este dator a depune toate silințele pentru încheierea concordatului. În concortat se poate conveni încetarea sau suspendarea procesului comercial al falimentului, dar nu se poate împiedica continuarea instrucțiunii penale. Articolul 844 Dacă nu s-a obținut un concordat prin consimțămîntul tuturor creditorilor, falitul, sindicul, delegațiunea creditorilor
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]