748 matches
-
varlamiți". Două ipostaze l-au făcut celebru pe Varlaam: cea de inamic al lui Palamas și cea de profesor de greacă al lui Petrarca. Un gânditor raționalist, Varlaam a nutrit la școala ideilor filozofice și a logicii lui Aristotel, apreciind silogismele și capacitatea minții omenești de a pătrunde cu sprijinul lor către "natura" lucrurilor.
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
considerăm că "legea" este valabilă în toate cazurile. Explicarea motivului pentru care inducția funcționează a fost oarecum problematică. Nu se poate folosi deducția, procesul bine cunoscut de a trece de la premisă la concluzie, deoarece pur și simplu nu există nici un silogism care să permită așa ceva. Oricât de multe ori biologii din secolul al XVII-lea au observat lebede albe, și în oricât de multe locații, nu există nici o cale deductivă care să îi conducă la concluzia că toate lebedele sunt albe
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
lucrurilor divine. Latinii, scrie Palamas, nu gândesc nici în manieră apodictică și nici în manieră dialectică. Nu gândesc apodictic pentru că nu folosesc adevărul credinței ca axiomă (insinuarea palamită vizează „eroarea” dogmatică a catolicismului) și nu gândesc dialectic pentru că își construiesc silogismele pornind de la premise „străine” (adică eretice). Palamas nu admite valoarea propozițiilor laice, a enunțurilor cunoscute cu ajutorul intelectului. El mizează pe singura cunoaștere autentică: cea mistică. Pornind de aici, atât demonstrația dialectică cât și cea apodictică trebuie să pornească de la premise
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
nefastă. Îndemnat de către Hincmar, arhiepiscopul de Reims, care îl aprecia, să se angreneze în respingerea doctrinei dublei predestinări divine (doctrină susținută de un călugăr saxon pe nume Gottschalk), Eriugena scrie lucrarea "De divina praedestinatione liber" (în 851) în care utilizează silogismul, construiește un tablou al ierarhiei lumii și introduce câteva teze îndrăznețe (argumentarea sa mergând până la relativizarea doctrinei augustiniene a grației divine), ce îi aduc faima de sofist și eretic. "Prudentius de Troyes", atacatorul său, se pronunță și împotriva episcopului Hincmar
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
cu distingerea diferitelor feluri de judecăți, distribuirea termenilor în judecăți, transformarea judecăților. Cercetează raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
stadiu în care nu sunt nici actuale, nici potențiale față de elementele lor contradictorii. Prin urmare, nu există actualizare absolută sau potențializare riguroasă a unui constituent în detrimentul celuilalt. Din postulatul logicii contradictoriului se deduc trei disjuncții, trei dialectici, trei tipuri de silogisme ș.a. care în câmpul logicii operațiilor iau formele următoarelor implicații: Unde: ⊃ = implicație, ~⊃ = non-implicația sau implicația negativă. Desfășurarea acestor implicații este în chip necesar "transfinită", dovada evidentă a acestui lucru fiind aceea că o implicație, indiferent dacă este afirmativă sau negativă
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
științifică, nu era concepută ca o ierarhie de adevăruri ci ea își propunea să învețe principiile, de aceea neputând fi considerată știință. Chiar dacă Aristotel a folosit expresia de "știință apodictică" aceasta nu certifică decât înțelesul de cunoștință a demonstrației. Teoria silogismului este numai o teorie a principiilor silogismului. În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de adevăruri ci ea își propunea să învețe principiile, de aceea neputând fi considerată știință. Chiar dacă Aristotel a folosit expresia de "știință apodictică" aceasta nu certifică decât înțelesul de cunoștință a demonstrației. Teoria silogismului este numai o teorie a principiilor silogismului. În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
mănăstire, fără însă să reușească să prevină nici una. La un nivel strict elementar, romanul exemplifică metoda scolastică pentru rezolvarea unei crime; este o metodă care era foarte cunoscută în secolul al XIV-lea, bazată pe raționament deductiv, în special pe silogisme. William refuză să accepte ca motiv al crimelor "simpla posedare demonică", în ciuda faptului că demonologia servea adesea ca explicație. Deși în mănăstire există o înțelegere greșită a evenimentelor, iar călugării cred că trăiau ultimele zile înainte de venirea lui Anticrist ("Apocalipsa
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
trebuie distinsă de logică. Logica e știința raționamentelor corecte Un silogism sau demonstrarea unei teoreme matematice ne schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul. Un argument e menit să ne determine a lua o decizie practică, în viața reală, să facem o acțiune sau să o evităm. Argumentarea e folosită în viața reală
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
e imoral să rănești sau să ucizi alți oameni). Argumentul e prezentarea unui profit moral sau economic (viitor, ipotetic, posibil, prezumptiv) care va decurge din realizarea sfatului practic. Argumentul e "plauzibil", face parte din logica fuzzy. Argumentarea nu e un silogism. Argumentul e diferit de dovadă, probă, exemplu și ilustrație. a) N-am venit la nuntă, fiindcă a plouat. b) Mașina s-a împotmolit fiindcă a plouat. În primul caz (a) partea a doua ”fiindcă a plouat” e un argument : am
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
e falsă, doar pentru că cealaltă e adevărată. "Exemplu": "Premisa 1": Max e o pisică sau Max e un mamifer. "Premisa 2": Max e o pisică. "Concluzie": Deci, Max nu este un mamifer. Afirmarea premisei minore (a 2-a premisa a silogismului): Are forma generală: 1) Dacă P atunci Q. 2) Q. 3) Deci, P. "Exemplu:" "Premisa 1": Daca Bill Gates deține Microsoft, atunci e bogat. "Premisa 2": Bill Gates e bogat. "Concluzie": Deci, Bill Gates deține Microsoft. Negarea premisei majore (prima
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
generală: 1) Dacă P atunci Q. 2) Q. 3) Deci, P. "Exemplu:" "Premisa 1": Daca Bill Gates deține Microsoft, atunci e bogat. "Premisa 2": Bill Gates e bogat. "Concluzie": Deci, Bill Gates deține Microsoft. Negarea premisei majore (prima premisa a silogismului): are forma generală: 1) Dacă P, atunci Q. 2) Non P. 3) Deci, Non Q. "Exemplu": "Premisa 1": Dacă sunt președintele SUA, atunci am drept de veto în Congres. "Premisa 2": Nu sunt președintele SUA. "Concluzie": Deci, nu am drept
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
vedere, dar de fapt e greșit, deoarece președintele SUA nu e singurul care are drept de veto în Congres. Eroare existențiala: Apare atunci cand un argument are 2 premise universale și o concluzie particulară. Erorile silogistice sunt cele care apar în cadrul silogismelor. Concluzie negativă din premise pozitive: Apare atunci cand un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu poate zbura. "Concluzie": Toți peștii pot
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
nu e singurul care are drept de veto în Congres. Eroare existențiala: Apare atunci cand un argument are 2 premise universale și o concluzie particulară. Erorile silogistice sunt cele care apar în cadrul silogismelor. Concluzie negativă din premise pozitive: Apare atunci cand un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu poate zbura. "Concluzie": Toți peștii pot zbura. Eroarea premiselor exclusive: apare atunci cand un silogism este
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu poate zbura. "Concluzie": Toți peștii pot zbura. Eroarea premiselor exclusive: apare atunci cand un silogism este invalid din cauza că ambele premise sunt negative. "Exemplu": "Premisa 1": Nici un mamifer nu e peste. "Premisa 2": Unii pești nu sunt balene. "Concluzie": Deci, unele balene nu sunt mamifere. Eroarea celor 4 termeni: Este o eroare de logică care
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
că ambele premise sunt negative. "Exemplu": "Premisa 1": Nici un mamifer nu e peste. "Premisa 2": Unii pești nu sunt balene. "Concluzie": Deci, unele balene nu sunt mamifere. Eroarea celor 4 termeni: Este o eroare de logică care apare atunci cand un silogism are 4 sau mai mulți termeni, în loc de 3, așa cum este normal. "Exemplu": "Premisa 1": Toți peștii au aripioare. "Premisa 2": Toți carașii sunt pești. "Concluzie": Toți oamenii au aripioare. Aici, termenii silogismului sunt în număr de 4: "carași","pești","aripioare
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
o eroare de logică care apare atunci cand un silogism are 4 sau mai mulți termeni, în loc de 3, așa cum este normal. "Exemplu": "Premisa 1": Toți peștii au aripioare. "Premisa 2": Toți carașii sunt pești. "Concluzie": Toți oamenii au aripioare. Aici, termenii silogismului sunt în număr de 4: "carași","pești","aripioare" și "oameni", ceea ce face ca raționamentul să fie invalid. Ilicit major: Apare atunci când termenul major nu este inclus în primă premisa a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toți câinii sunt
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
sunt pești. "Concluzie": Toți oamenii au aripioare. Aici, termenii silogismului sunt în număr de 4: "carași","pești","aripioare" și "oameni", ceea ce face ca raționamentul să fie invalid. Ilicit major: Apare atunci când termenul major nu este inclus în primă premisa a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toți câinii sunt mamifere. (mamifere=termenul major) "Premisa 2": Nici o pisică nu este câine. "Concluzie": Deci, nici o pisică nu este mamifer. Iicit minor: Apare atunci când termenul minor nu este inclus în premisa a 2
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toți câinii sunt mamifere. (mamifere=termenul major) "Premisa 2": Nici o pisică nu este câine. "Concluzie": Deci, nici o pisică nu este mamifer. Iicit minor: Apare atunci când termenul minor nu este inclus în premisa a 2-a a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toate pisicile sunt feline. "Premisa 2": Toate pisicile sunt mamifere. (mamifere=termenul minor) "Concluzie": Deci, toate mamiferele sunt feline. Concluzie negativă din premise pozitive: apare atunci cand un silogism are concluzie negativă, dar premise pozitive
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
în premisa a 2-a a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toate pisicile sunt feline. "Premisa 2": Toate pisicile sunt mamifere. (mamifere=termenul minor) "Concluzie": Deci, toate mamiferele sunt feline. Concluzie negativă din premise pozitive: apare atunci cand un silogism are concluzie negativă, dar premise pozitive. "Exemplu": "Premisa 1": Toți coloneii sunt ofițeri. "Premisa 2": Toți ofițerii sunt soldați. "Concluzie": Deci, nici un colonel nu este soldat. Eroarea medianului nedistribuit: apare atunci când termenul median al silogismului nu este distribuit. Are forma
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
premise pozitive: apare atunci cand un silogism are concluzie negativă, dar premise pozitive. "Exemplu": "Premisa 1": Toți coloneii sunt ofițeri. "Premisa 2": Toți ofițerii sunt soldați. "Concluzie": Deci, nici un colonel nu este soldat. Eroarea medianului nedistribuit: apare atunci când termenul median al silogismului nu este distribuit. Are forma generală: 1) Toți Z sunt B. 2) Y este un B. 3) Deci, Y este un Z. "Exemplu": "Premisa 1": Toți elevii au rucsac. "Premisa 2": Bunicul meu are rucsac. "Concluzie": Deci, bunicul meu este
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
de peripeții care ne trimit cu gîndul la grijile mărunte ce-l măcinau pe Emil Cioran la începutul relației sale cu Friedgard Thoma, tînăra profesoară sosită de la Köln la Paris să discute de fapt, despre aforisme și filozofie, cu autorul silogismelor amărăciunii, al tratatului de descompunere...scrieri care în mod paradoxal i-au inspirat admiratoarei, și nu numai ei optimism și încredere.
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]