799 matches
-
Mozaicul pardoselii era el însuși o alternare savantă de gazon și mușchi. Natura nu era astfel copiată, ci perfecționată. Bătrânul fu cuprins de amețeala descoperirii și a înălțimii și să lasă supt de hăul toboganului și înghițit de această cetate silvestră. Se priviră îndelung, față în față. Bătrânul reglându-și respirația și pulsul, Jordan Augenstein von Saxa așteptând senin într-un jilț domnesc la care fuseseră adaptate roți mari cu spițe. Picioarele și coapsele inerte erau înfășate într-un halat arăbesc
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
e recital la Muzeu! Palatul Șuțu îmbracă pe 23 aprilie straie de sărbătoare pentru a găzdui un recital extraordinar de pian susținut de Florin Mantale. Publicul fascinat de muzică clasică are astfel ocazia să asculte minunatele compoziții semnate de Bach, Silveștri, Chopin, Rachmaninov și Liszt. Miercuri 23 aprilie, 2014, ora 19:00, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București (Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 2, București) bucureștenii sunt invitați să urmărească performanță extraordinară a pianistului Florin Mantale, care va avea în programul
Bach, Silvestri, Chopin, Rachmaninov și Liszt la Palatul Suţu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35728_a_37053]
-
aprilie, 2014, ora 19:00, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București (Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 2, București) bucureștenii sunt invitați să urmărească performanță extraordinară a pianistului Florin Mantale, care va avea în programul concertului organizat de Fundația Accumm Bach, Silveștri, Chopin, Rachmaninov și Liszt. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Despre Fundația Accumm Stagiunea de concerte și spectacole a Fundației ACCUMM este un proiect care a demarat în anul 1999 și care își propune să semnaleze, prin intermediul artiștilor invitați
Bach, Silvestri, Chopin, Rachmaninov și Liszt la Palatul Suţu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35728_a_37053]
-
pe la Botoșani, puiule? mă întreba când reveneam din vacanță. ― Sunt toate bune. ― Așa gândeam și eu, ce li se poate întâmpla lor? Dar, ia spune-mi, dealurile...Dealurile, puiule, sunt tot așa de domoale și de verzi? PAGINĂ NOUĂ VALENTIN SILVESTRU Te privea cu asprime ascunsă după un zâmbet de Sfinx misterios și ironic. ― A venit Silvestru, spunea câte unul care privea în sală prin găurica din cortină și ne trecea pe toți un fior pe șira spinării. Așadar, era adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Dragă Nora, începu acesta, pot să-ți fabric, dacă ai nevoie, auch eine echte rümenische Version. Și o versiune românească pură, tălmăci germanofona Carmen, instinctiv. — Pornind, reluă Vasile Elisav (germana căruia era la fel de bună), de la premisa următoare, anume că rariștea silvestră e, finalmente, un „nepom“, schlimmerickul prietenului neamț (sau germanofon?) al Carmencitei ar suna astfel în română (nu fără, bineînțeles, inevitabilele pierderi și libertățile fatale): „Citea dom’ Martin, sub nepom,/Egoficțiuni, al doilea tom./ În milosârd/cer, câte-un cârd/zbura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
bloc cu apartamente. Uniforma lui albastru cu auriu avea o asemănare izbitoare cu uniforma C.A.L., până la un ultim detaliu: o vipușcă lavand deschis pe cusătura exterioară a pantalonilor. Numele clădirii era prins de buzunarul lui de la piept. „Căminul silvestru“ se numea clădirea, deși singurul copac de lângă ea era un puiet bandajat, protejat cu o împrejmuire metalică. L-am întrebat pe negru ce sărbătoare era. Mi-a spus că era Ziua Veteranilor. — Ce dată-i azi? l-am întrebat. — 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
înseși” (Stinson, M.S., Chase, K.& Kluwin, T.,1990) și de “atașamentul și sentimentul apartenenței la un grup”. Alte studii pledează în favoarea efectelor pozitive ale personalității duale cum ar fi: Leigh și Stinson,(1991); Schlesinger și Meadow, (1972), Martinez, M. și Silvestre N., (1995 ). Programa școlară destinată deficienților de auz, prevede desfășurarea unor activități didactic - recuperative sub forma jocului orientat de către profesori. În cazul activităților destinate educării auditiv - perceptive (desfășurate frontal) - activități care au ca scop identificarea proprietăților și natura obiectelor, a
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
avea acum carnet și putea să conducă singur camioneta. În fiecare zi se ducea s-o caute pe Peggy. Umplea camioneta cu prieteni de la Markham, Santa María, San Isidro; se adunau cu zecile și, Împreună cu fetele de la Villa María, San Silvestre sau Sophianum și chiar de la Chalet, plecau fericiți spre plaja de la Ancón, unde mulți dintre ei aveau o casă sau un apartament și unde Întotdeauna organizau o petrecere cu dans fie la Cazinou, fie acasă la Pelusita Marticorena (fiica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
direct în stomac, venerabilul autor dă voie soției sal e să strige public: „Numai speranța de a‐ și vedea editată și această carte îl mai ține în viață.” Cine îl ajută pe soțul doamnei Adriana Prelipceanu din Iași, strada Străpungerii Silvestru nr.60 să‐și vadă dăruită cititorilor cartea lucrată într‐ o astfel de stare a sănătății sale? Peste 90 de ani avea și profesorul Alexandru Mânăstireanu când a publicat volumul „Călător p rin vâltoarea vremii”, primit favorabil în presa „necentraliz
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
mână în timp ce încearcă să doboare un copac din pădure. La fel pățește și fratele mijlociu, rănindu-se la picior. Cauza rănirii este explicită de această dată. Amândoi au refuzat să ofere de mâncare (ofrandă alimentară) „moșneagului din pădure” (un daimon silvestru). „Și lăsându-l în plata domnului pe omuleț [= moșneagul din pădure], nici că se mai sinchisi de el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și la picior) este „Moșneagul din pădure”. Față de Prâslea însă, acesta este binevoitor. Dacă îmi este permis să generalizez, provocatorul rănirii meș- te rilor (legendari sau reali) care încalcă anumite practici magico- -rituale trebuie să fie un dendro-daimon, un daimon silvestru, un fel de „vâlvă a pădurii”. Ipoteza mea e confirmată de unele credințe bănățene, referi- toare la „Muma pădurii”, culese în jurul anului 1900 : „în pădure există o ființă supranaturală care supraveghează pădurile, le îngrijește, le crește, [le] apără de răufăcători
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel al basmului românesc Pasărea măiastră (Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi transformă în stane de piatră. Prâslea își împarte mâncarea cu ea și aceasta îl ajută să dobândească nu „gâsca de aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
funerar atribuit paltinului (relevat mai sus), nu mai apare ca fiind întâmplătoare inserarea anume a acestui soi de copac în episodul din legenda hagiografică în discuție. în unele cântece rituale funerare, călăuzele care însoțesc sufletul în peregrinarea lui prin labirintul silvestru dintre cele două lumi sunt anumite animale sălbatice - lupul, vulpea, vidra, mai rar ursul - cu care „dalbul de pribeag” urmează să se înfrățească și să se lase călăuzit de ele : Scoală [Ioane], scoală Că soarele apune, Calea-n codru-ți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele se dovedesc ineficiente în lupta cu „șarpele negru”. Acesta se ascunde în pădure, într-un labirint silvestru : Și-n dumbravă s-ascundea, Și de urmă nu-i mai da. Eroul dă foc pădurii de jur-împrejur („De trei părți foc i dădea,/ Trei dealuri foc ocolea”), orbind astfel șarpele, care i se supune de bună voie. Monstrul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe tocu-i, Alerga un mânz pe coadă, Azvârlea un ren sălbatic (32, p. 735). Väinämöinen rostește un descântec de îmbunare a divinităților pădurii și de legare magică a fiarei. Pentru a găsi ursul, pentru a străbate căile întortocheate ale labirintului silvestru, eroul este călăuzit de fecioara Mielikki, stăpâna pădurilor, care îl ghidează (ca Ariadna pe Tezeu) printr-un „fir” de semne : Mândra fată-a celor codri, Sluga tânără din codru Arătatu-mi-a cărarea, îmi tot puse pari în cale, Așeză
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere după „firul” de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăji”) ; lat. fascinatio = „fermecare, vrăjire”, iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar și „mijloc magic” ș.a.m.d. (7, p. 151). În aceste cazuri, omologia acțiunilor este dublată de omonimia noțiunilor. Labirintul silvestru și legarea magică prin rugă se regăsesc și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el să le pășească. Ghilgameș străbate labirintul silvestru în căutarea monstrului tauromorf Huwawa. Urmând „calea arătată” și ajungând în fața fiarei, Ghilgameș se roagă zeului Șamaș, care îl „leagă” (82) pe monstru : Și îi e cu neputință să se miște înainte, Nici nu e în stare să se retragă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altă eventualilor cercetători străini interesați de muzică din spațiul românesc. Nici pentru discuri anul nu a fost propice. Excepția pe care o reprezintă setul Electrecord cu Missa în do minor de Mozart și Missa Solemnis de Beethoven, dirijate de Constantin Silveștri și cu vocile de excepție ale Emiliei Petrescu și Elenei Cernea, nu face decât să întărească regulă. Nimeni nu pare interesat să se angajeze într-un demers serios și susținut de recuperare a trecutului muzical, atât cât mai există în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
pur retorice, de un snobism strident. Referirile la dragoste suferă, la rândul lor, de un declamativism gongoric. Iată un exemplu dintr-o altă piesă, Șaua Dracului, despre un bărbat vârstnic, dar bogat, care vrea să se însoare cu o tânără: „SILVESTRU: Ați uitat însă că pârjolul inimii, învrâstată de 55 de veri dogorâte, mă-mpinge în brațele lui Aghiuță... Pripașilor, tot arginții îs mai grei în balanță.“ Că personajul antipatic vorbește atât de caraghios, mai treacă-meargă. Dar când și aleasa inimii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
joc de tac-tu, mă! La așa comédie, nevasta-mama numai și-a potrivit mâinile ca pentru rugăciune. Ca să vezi tu, Savetă, că împielițatul aista de fecioraș, după ce că nu învață, mă mai face și de tot râsul printre oameni. Lasă-l, Silvestre, că n-o fi un capăt de țară! Poate nu poate băiatul. O fi și el o țâră mai slab de virtute... Și apoi, cât se poate de încet, aproape șoptit: O fi semănând cu tac-su... Silvestre. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Lasă-l, Silvestre, că n-o fi un capăt de țară! Poate nu poate băiatul. O fi și el o țâră mai slab de virtute... Și apoi, cât se poate de încet, aproape șoptit: O fi semănând cu tac-su... Silvestre. Nu mă mai amărî și tu, Savetă, că-s destul de amărât și fără ca tu să mai presari cu sare pe rană ori să mă pui cu fundu pe jăratec. Că prea tare de virtute n-am fost, asta-i drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aștepta să-l mângâi pe creștet ori să-l strâng în brațe pe dragul mamei de fecioraș! Că întotdeauna i-ai luat apărarea și de-amu vezi și tu ce ne face! Ei, și? Poate că ți s-a părut, Silvestre! Că nu i-o fi arzând lui de glume cu carogențele cele blestemate... Mai sloboade de la tine, Silvestre! Uită! Iartă-l! Că ce-a fost mult a trecut... Mai avem un an-doi și scăpăm la cravată, Silvestre!.. Vom avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întotdeauna i-ai luat apărarea și de-amu vezi și tu ce ne face! Ei, și? Poate că ți s-a părut, Silvestre! Că nu i-o fi arzând lui de glume cu carogențele cele blestemate... Mai sloboade de la tine, Silvestre! Uită! Iartă-l! Că ce-a fost mult a trecut... Mai avem un an-doi și scăpăm la cravată, Silvestre!.. Vom avea și noi unul cu cravată în familie! Tu-ți dai seama, bărbate!? Și tocmai când femeia credea că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
s-a părut, Silvestre! Că nu i-o fi arzând lui de glume cu carogențele cele blestemate... Mai sloboade de la tine, Silvestre! Uită! Iartă-l! Că ce-a fost mult a trecut... Mai avem un an-doi și scăpăm la cravată, Silvestre!.. Vom avea și noi unul cu cravată în familie! Tu-ți dai seama, bărbate!? Și tocmai când femeia credea că l-a îmbunat cât de cât, Silvestru al ei a fost cuprins de un nou val de furie, de parcă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]