1,632 matches
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Silvia Giurgiu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Silvia Giurgiu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Silvia Giurgiu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Silvia Rîșnoveanu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
PESCĂRUȘUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379194_a_380523]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Silvia Rîșnoveanu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
LIBRĂRIILE ASTRALE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369179_a_370508]
-
membru în conducerea organizației sioniste „HANOAR HAȚIONI” 20. CULER HEIM, născut la 23.02.1929, fiul lui Iosif și Haida Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie În perioada 1945-1947 a activat în organizația sionistă „HANOAR HAȚIONI” 21. BARASCHI SILVIA, născută la 01.11.1942, fiica lui Mircea și Suzana Cercetător științific la Institutul de arheologie În 1973 a solicitat plecarea definitivă dințară, împreună cu fiul. Soțul, mama și sora soțului sunt rămași ilegal în străinătate. 22. DIACONU GHEORGHE, născut la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trimitere cronicarul moldav. Reluând câteva idei, fapte sau întâmplări evocate - în cuprinsul unei tablete comemorative - în urmă cu un deceniu și beneficiind de suplimentul informațional oferit, cu pilduitoare generozitate, de mult stimata și admirabila-i familie (Rodica Boicu - soție și Silvia Sergent - soră), încercăm, în rândurile de față, necesara întoarcere în timp spre înțelegerea elementelor definitorii ale unei biografii pe cât de înălțătoare prin frumusețea morală și spirituală a personajului focalizat, pe atât de impresionantă prin dramatismul și densitatea „întâmplărilor” prin care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
repertoriul fachirului indian"749. De asemenea, în lucrarea " Pietrele făcute pâine, miracolul keynesian"750, Mises arată: "John Maynard Keynes, fost consilier economic al Guvernului Britanic, este noul prelat al inflaționismului. "Revoluția keynesistă" a constatat în aderarea deschisă la doctrinele lui Silvio Gesell. În postura de cel mai de seamă dintre gesellienii britanici, lordul Keynes a adaptat și straniul jargon mesianic al literaturii inflaționiste, pe care l-a introdus apoi în documentele oficiale. Expansiunea creditului, se afirmă în Paper of British Experts
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asociată cu aceea a latinității lor, constă în susținerea descendenței lor din "coloniile romanilor" aduse de Traian la nord de Dunăre. Această idee o întâlnim la cei mai de seamă exponenți ai lumii intelectuale europene, de la Flavio Biondo și Enea Silvio Piccolomini până la Francesco della Valle și Johannes Leunclavius, și la cronicarii sași și unguri din Transilvania, Johannes Lebel, Georg Soterius și Martin Felmer. În sfârșit, cronicarii români Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino aveau conștiința autohtoniei românilor-o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
veche, în care C. discută cu toată atenția izvoarele în legătură cu războaiele dacice, cucerirea Daciei, organizarea și colonizarea ei de către romani. Se ocupă, de asemenea, de originea numelui comun al românilor dat de alte popoare, acela de „valah”, care, după Enea Silvio Piccolomini, ar fi venit de la numele Flac (generalul roman Flaccus), „hatmanul râmlienesc”. C. arată că această derivare este inexactă, deoarece originea românilor se leagă de cucerirea Daciei de către Traian. Caracterul erudit al operei se vădește și în mulțimea și varietatea
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
, Andrei (pseudonim al lui Andrei Hoișie; 15.XII.1951, Iași), germanist, comparatist și traducător. Este fiul Silviei și al lui Beno Hoișie, medici. C. urmează cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iași. În 1970 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția limba germană-limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care o
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
găsim fericirea noastră În fericirea altora” (Leibniz). La rîndul său, J.J. Rousseau spunea că cea mai nobilă atitudine a omului ar fi aceea de a se consacra umanității: „Oameni, fiți umani, este prima noastră datorie”. * „Dragostea e făuritoare de bănuieli.” (Silvio Pellico) Pentru că, prin natura ei, dragostea este egoistă: nu dorește să-și Împartă fericirea cu nimeni altcineva!... * „Pasiunea nu este pasiune adevărată fără sentimentul vinovăției.” (G.B. Shaw) Pentru că specific „pasiunii” este să dea frîu liber speranțelor. De aceea, B. Pascal
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o vreme va funcționa ca instructor la Casa Centrală a Creației Populare (1955-1972), la Direcția Teatrelor din cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1972-1978) și, în fine, ca redactor-șef adjunct la revista „Teatrul” (1978-1990). Debutează în 1953 (în colaborare cu Silvia Andreescu) cu piesa Simion Albac. Va semna mai multe piese proletcultiste, cum ar fi Comoara, care a luat Premiul II la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților din 1953. În 1970 piesa Unde-s marile iubiri? i-a fost difuzată
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
nouă un motiv de circulație internațională, ce a stat și în atenția lui Al. Hâjdeu, B. P. Hasdeu, Moses Gaster, D. Russo, N. Cartojan, iar dintre savanții străini i-a preocupat, între alții, pe Vittorio Imbriani, Alessandro Luzio, Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu. SCRIERI: Michelangelo poet, București, 1939; Concepția omului activ, București, 1946; Problemele limbii literare în cultura italiană, București
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
lui Platon, introd. trad., București, 1942; Palmiro Togliatti, Gramsci, București, 1950; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, introd. trad., București, 1955 (în colaborare cu D. Panaitescu); Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. trad., București, 1964 (în colaborare cu Tudor George și Barbu Solacolu); Silvio Pellico, Închisorile mele, introd. trad., București, 1965; Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, introd. trad., București, 1966; Niccolò Machiavelli, Istoriile florentine, introd. trad., București, 1968, Măștile puterii, Iași, 1996; Giambattista Vico, Principiile unei științe noi cu privire la natura comună a națiunilor
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
Volumul lui Vasile C. Dumitrescu (1997) nu este propriu-zis o istorie, ci o culegere de documente, Între care unele schițe ale unei istorii posibile. Tentative disparate din partea unor protagoniști ai exilului cultural merită de asemenea semnalate: volumul de interviuri al Silviei Constantinescu (1995), precum și numărul consacrat „exilului” de revista Secolul XX (1997/1998), În special articolele semnate de Monica Lovinescu și de Sorin Alexandrescu. S-au făcut observații În acest sens asupra jurnalelor lui Paul Goma, dar se poate remarcă o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pp. 307-318). Pentru relațiile ambigui dintre exilul „democrat” și exilul „fascist” Încă din primii ani de după război, vezi cartea citată a lui Vasile C. Dumitrescu. Despre stigmatul reprezentat de influență legionarilor În acest exil, vezi de exemplu interviul realizat de Silvia Constantinescu cu Horia Georgescu În Constantinescu (1995, pp. 79-80). Este vorba despre Mihai Ursachi și Dan Cristea. Reîntoarcerea celor plecați Înainte de 1968 n-a mai fost probabil luată În calcul din motive evidente (aceștia Își trăiseră deja cea mai mare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
polemică suscitata de comemorarea „rezistenței din munți” la Muzeul Țăranului Român din București și articolul publicat de Alexandra Laignel-Lavastine și Radu Ioanid În ziarul Le Monde În 1996. Vezi În acest sens mai multe dintre interviurile din cartea citată a Silviei Constantinescu. De către Eugène Ionesco. Vezi similitudinile cu cazul est-german analizat de Michael (1997, pp. 106-128). Asupra noțiunii de „dez-exil” (Întoarcerea din exil), Mario Benedetti (1989); cf. și Cortazar (1980). Anne-Marie Thiesse, Natacha Chmatko, Svetla Moussakova, Miklos Hadas, Edition et marché
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1983; Benvenuto Cellini, Vittorio Alfieri, Giacomo Casanova, Memorii, București, 1981; Luigi Pirandello, Exclusa. Rândul, București, 1983, Giustino Roncella, București, 1988, Iubirea lui, Craiova, 1994; Bertoldo și Bertoldino, București, 1984; Luigi Capuana, Medicul săracilor, București, 1984; Matilde Serao, Speranțe, București, 1984; Silvio Guarnieri, Condiția literaturii, București, 1986; Vamba [Luigi Bertelli], Gian Burrasca, București, 1992; Stanislao Nievo, Din dragoste adevărată, București, 1994 (în colaborare cu George Lăzărescu); Luigi Presto, Dilema iubirii, București, 1994; Umor celebru, București, 1994; Basme din lumea întreagă, București, 1994
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
redactor-șef e Romulus P. Roșu. Articolul-program, semnat de Dimitrie Nistor, mărturisește intenții gazetărești specifice naționalismului interbelic. Sub aspect literar, publicația pornește la drum elogiind scriitori americani de origine română, între care Peter Neagoe, sau publicând interviuri cu personalități precum Silvio Guarnieri, directorul Institutului de Cultură Italiană de la Timișoara, pe tema relațiilor culturale româno-italiene (Difuzarea culturii italiene în România). În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
În Întunericul gros al Egiptului” despre care scria Saint-Simon (Memorii, antologie, traducere, note și prefață de Maria Carpov, Univers, București, 1990, p. 38). 20. Pentru traducerea celei mai importante lucrări a lui Samuel Hahnemann, vezi Organon ș17961, 18426ț, traducere de Silvia Vieru și Antuza Genescu, ediție Îngrijită de Ofelia Lugojan Ghenciu, Editura Marineasa, Timișoara, 1999 (mai departe Organon). Îi mulțumesc dr.Daniel Hanc pentru a-mi fi procurat acest volum. 21. Dictonul alopat e contraria contrarii curantur. La acea dată, din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
simplă și distractivă: Viața împărăteselor romane, povestiri diverse, articole de știință popularizată, de apicultură și medicină, anecdote ș.a. Traduceri, mai ales din literatura italiană, fac I. S. Spartali, Clelia Bruzzesi și D. Stăncescu. Printre autorii transpuși în românește se numără Silvio Pellico, Edmondo De Amicis, Giovanni Verga, dar și Lope de Vega, Charles Dickens, I. S. Turgheniev, H. C. Andersen, Victor Hugo, Émile Zola, Jules Verne, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, François Coppée ș.a. D. Stăncescu dă și basme populare, iar
TREBUINCIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290245_a_291574]
-
engleze și din Filosofia artei, traduse de G. Bogdan-Duică, Figurile femeiești în opera lui Shakespeare, transpunere de Laurențiu Bran), H. C. Andersen, Bjørnstjerne Bjørnson, Fritz Reuter, Paul Heyse, L. N. Tolstoi, F. M. Dostoievski, I. S. Turgheniev, Carlo Goldoni, Giosuè Carducci, Silvio Pellico, Juan Ruiz de Alarcón y Mendoza ș.a. R. Z.
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
politice) la implicarea femeilor în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]